R O M Â N I A

TRIBUNALUL G_____

SECTIE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR.1081

Ședința publică de la 30 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C_______ L___

Grefier L____ O______

Pentru astăzi fiind amânată soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta _______________ în contradictoriu cu pârâtele U.A.T. __________________________, C________ L____ AL COMUNEI SMULȚI, având ca obiect anulare act administrativ .

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 08.10.2015 când instanța a avut nevoie de timp pentru deliberare și a amânat pronunțarea cauzei la data de 22.10.2015, apoi la 29.10.2015 și la 30.10.2015.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra acțiunii de față , reține următoarele;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului G_____ - Secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. XXXXXXXXXXXXX , reclamanta _______________ Cudalbi , în contradictoriu cu pârâții U__ _________________________ și C________ L____ Smulți , a solicitat rezilierea contractului de concesiune nr. 1522/14.12.2011 și repunerea părților în situația anterioară. A solicitat și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată .

În motivarea acțiunii , reclamanta a arătat că , prin contractul de concesiune nr. 1522/14.12.2011 , pârâții i-au aprobat concesionarea suprafeței de 42 ha vie nobilă situată în extravilanul ________________________, punctul F______.

Pârâții s-au opus încă de la început atribuirii acestui bun , iar , după încheierea contractului , reclamanta a constatat că suprafața concesionată avea o vegetație precară , motiv pentru care a efectuat o expertiză tehnică la exploatația viticolă de 42 ha.

Expertiza a constatat că plantația a fost lăsată liberă , fără sistem de susținere, sârmă, spaliere , acestea fiind furate de cetățenii din comună și de ciobanii care își amplasau stânele în apropierea tarlalei cu vie. De asemenea , s-a reținut că nu s-a intervenit prin tăieri de rod sau regenerare , iar lăstarii sunt retezați de ovinele care pășunează. Parcelele 212, 219, 220 de la baza pantei sunt fără butuci de viță de vie, au devenit pășune de oi , 80% dintre butuci sunt uscați, având aspect de cultură abandonată.

Astfel , s-a concluzionat că plantația viticolă nu are potențial productiv , vița de vie fiind îmbătrânită și senilizată, nefiind rentabilă din punct de vedere economic.

Raportat la constatările expertizei , precizează reclamanta că nu a mai dorit continuarea executării contractului. Ca urmare , s-a prezentat la pârâți care au convocat o ședință de consiliul local , dar condițiile de desfășurare au fost improprii deoarece primarul comunei nu se afla în cea mai bună stare fizică. Reprezentantul reclamantei a părăsit ședința.

Reclamanta arată că a formulat mai multe plângeri penale împotriva persoanelor fizice și a ciobanilor care distrugeau via, fura sârmă și spaliere , dar parchetul Tg. B____ a dat doar soluții de NUP.

În aceste condiții de ostilitate permanentă , nu se putea întreprinde nicio măsură de redresare a plantației de vie care între timp a devenit loc de pășunat pentru oile cetățenilor din comună.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 57 lit. d din OUG nr. 54/2006 .

În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri (filele 4 – 20 , 45 – 56 , 74 – 84 ds. atașat).

Pârâții U__ _________________________ și C________ L____ al comunei Smulți au formulat întâmpinare prin care au invocat , în principal , excepția lipsei calități procesuale pasive a U__ ______________________ faptul că această pârâtă nu este parte a contractului de concesiune nr. 1522/14.12.2011. Pe fond, au solicitat respingerea acțiunii deoarece , conform contractului , concesionarul dobândea în schimbul plății unei redevențe dreptul de a exploata pe riscul și răspunderea sa bunurile proprietate publică ce fac obiectul contractului de concesiune , respectiv 42 ha vie nobilă. Totodată , exploatarea trebuia să se facă în conformitate cu obiectivele concedentului, respectiv întreținerea și modernizarea suprafeței și dacă este cazul replantarea cu noi soiuri de viță de vie cu potențial ridicat de productivitate.

În drept , a invocat dispozițiile art. 205 din Noul C.p.c.

Pârâții au formulat și cerere reconvențională prin care au solicitat rezilierea contractului de concesiune nr. 1522/14.12.2011 în baza art. 9 lit. c din contract și a art. 57 lit. c din OUG nr. 54/2006. De asemenea , au solicitat obligarea reclamantei să achite redevența neachitată , penalități de întârziere de 0,5% pe zi de întârziere conform art. 4 din contract până la stingerea integrală a debitului și despăgubiri reprezentând contravaloarea viței de vie distrusă/deteriorată, raportat la perioada în care vița de vie devine roditoare (3 – 4 ani) și contravaloarea spalierelor lipsă deoarece reclamanta nu a asigurat paza bunului, nu a întreținut și nu a exploatat corespunzător suprafața de 42 ha vie nobilă.

Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de U__ ________________________ acțiunii așa cum a fost formulată.

Reclamanta a formulat și întâmpinare față de cererea reconvențională prin care a invocat excepția de netimbrare , în conformitate cu dispozițiile art. 197 din Noul C.p.c.

Pe fond , a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată întrucât , pe de o parte , reclamanta și-a achitat obligațiile față de pârâți și , pe de altă parte , pârâții nu au indicat sumele solicitate și modul de calcul al acestora.

În ceea ce privește despăgubirile , apreciază că acestea nu pot fi achitate de reclamantă în condițiile în care expertiza efectuată arată că nu se face vinovată de pagubele invocate , la producerea acestora contribuind pasivitatea și complicitatea autorităților locale.

Cererile nu sunt motivate în drept.

Prin sentința civilă nr. 787/16.04.2014 , Tribunalul G_____ a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a U__ ________________ admis în parte atât acțiunea principală , cât și cererea reconvențională , dispunând rezilierea contractului de concesiune nr. 1522/14.12.2011 și repunerea părților în situația anterioară. Totodată , instanța a respins ca neîntemeiate restul pretențiilor.

Prin decizia nr. 7511/10.10.2014 , Curtea de Apel G_____ a admis recursul declarat de pârâți , a casat sentința pronunțată de Tribunalul G_____ și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță pentru lămurirea obiectului cererii reconvenționale .

În rejudecare , pe rolul Tribunalului G_____ , cauza a fost înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXXX*.

La solicitarea instanței , prin cererea depusă la data de 24.02.2015 , pârâta – reclamantă U__ ______________________ precizări cu privire la cererea – reconvențională , solicitând obligarea reclamantei – pârâte la plata sumei de 46.199 lei reprezentând debit și majorări , conform situațiilor de plată aferente anilor 2012 – 2015 , precum și la plata sumei de 15.000 lei reprezentând contravaloarea viței de vie distrusă/deteriorată și a spalierelor lipsă.

În susținerea cererii – reconvenționale , pârâții – reclamanți au depus la dosar înscrisuri (filele 36 – 40).

Prin cererea depusă la data de 27.05.2015 , reclamanta – pârâtă a formulat precizări cu privire la acțiunea principală , solicitând instanței să constate încetarea contractului de concesiune nr. 1522/14.12.2011 prin renunțarea concesionarului , începând cu data de 18.02.2013 , în temeiul art. 9 alin. 1 lit. e teza a II – a din contract. A solicitat și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Motivându-și în fapt cererea , reclamanta – pârâtă arată , în esență , că atât prin acțiunea introductivă , cât și prin răspunsul la întâmpinare a prezentat motive de fapt și de drept pentru încetarea contractului de concesiune prin renunțarea concesionarului , invocând imposibilitatea obiectivă de exploatare a bunului.

În acest sens , precizează că la momentul încheierii contractului era iarnă și nu s-a putut verifica starea de vegetație a viei. În primăvara anului 2012 a constatat că plantația viticolă era într-o stare de degradare ce nu mai permitea exploatarea sa , motiv pentru care a solicitat și efectuarea unei expertize viticole. De asemenea , pe tot parcursul anului 2012 până în februarie 2013 a încercat să lupte cu fenomenul infracțional care se manifesta în legătură cu bunul concesionat , însă autoritățile nu au sprijinit societatea în demersurile de prindere și sancționare a hoților de spaliere și sârmă și a ciobanilor care pasc turmele în plantația de vie.

Apreciază că acest caz de încetare a contractului de concesiune este unul de drept , fiind prevăzut și de art. 57 alin. 1 lit. e teza a II – a din OUG nr. 54/2006 , în acest sens notificând și concedentul cu respectarea dispozițiilor art. 59 din Normele de punere în aplicare a OUG nr. 54/2006.

În susținerea acțiunii , reclamanta – pârâtă a depus la dosar înscrisuri (filele 17 – 28 , 41 – 55 , 59 – 60 , 119 – 126).

În ceea ce privește aceste precizări , pârâții – reclamanți au apreciat că reprezintă modificarea acțiunii făcută fără respectarea termenului prevăzut de lege.

În replică , reclamanta – pârâtă a precizat că nu și-a modificat acțiunea , ci a înlocuit cererea în realizare cu o cerere în constatare , operațiune permisă de dispozițiile art. 204 alin. 2 pct. 4 din Noul C.p.c.

În legătură cu acest aspect , Tribunalul reține că potrivit dispozițiilor art. 204 alin. 1 din Noul C.p.c. , „reclamantul poate să își modifice cererea … , sub sancțiunea decăderii , numai până la primul termen de judecată”. Cu toate acestea , nu se va considera modificare a acțiunii înlocuirea cererii în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers , atunci când cererea în constatare este admisibilă ( art. 204 alin. 2 pct. 4 ).

Este adevărat că acțiunea în reziliere se distinge ca acțiune în realizare , având drept cauză o sancțiune aplicată unui contract sinalagmatic pentru neexecutarea culpabilă a obligațiilor angajate de către una dintre părți. Pe de altă parte , acțiunea având ca obiect încetarea contractului se circumscrie sferei acțiunii în constatare.

Astfel , dacă acțiunea în constatare deferă instanței ca plan de analiză cercetarea existenței sau inexistenței unui raport juridic obligațional , cauza încetării convenției trebuind să fie anterioară sesizării instanței , prin acțiunea formulată urmărindu-se ca instanța să constate această nouă situație juridică , acțiunea în reziliere, ca acțiunea în realizare, pune în plan analiza conținutului obligațiilor contractuale a conduitei culpabile a uneia dintre părți.

Or , în speță , în esență , reclamanta – pârâtă invocă prin cele două cereri formulate – acțiune principală și cerere precizatoare – câte un motiv distinct de reziliere a contractului de concesiune , chiar dacă aceste situații sunt denumite impropriu de către legiuitor ca fiind situații de încetare a contractului , în art. 57 din OUG nr. 54/2006 ( denumire preluată ca atare și în contractul părților ) .

Având în vedere aceste aspecte , Tribunalul , reținând că cererea precizatoare reprezintă , în fapt , o cerere de modificare a acțiune , văzând și poziția pârâților – reclamanți , va constata reclamanta – pârâtă ca fiind decăzută din acest drept , în temeiul dispozițiilor art. 204 alin. 1 din Noul C.p.c.

La solicitarea părților , instanța a administrat proba cu înscrisurile anterior indicate , cu interogatoriul reclamantei – pârâte , răspunsul fiind atașat la filele 61 , 62 dosar și , la solicitarea pârâților – reclamanți , proba cu expertiză tehnică agricolă , lucrarea fiind efectuată de expert I______ A____ (filele 91- 96).

Împotriva raportului de expertiză au formulat obiecțiuni pârâții – reclamanții , punctul de vedere exprimat de expert fiind atașat la filele 140 – 142 dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului , Tribunalul reține următoarele:

Între C________ L____ Smulți , în calitate de concedent și reclamanta _______________ Cudalbi , în calitate de concesionar , a intervenit contractul de concesiune nr. 1522/14.12.2011, având ca obiect exploatarea suprafeței de 42 ha vie nobilă situată în extravilanul comunei Smulți, tarlaua 13, pct. F______ , în conformitate cu obiectivele concedentului (filele 4 – 10 ds. atașat).

Tribunalul va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a U__ ____________________>invocată de pârâți , având în vedere că , deși contractul de concesiune s-a încheiat de către C________ L____ Smulți , bunul ce face obiectul concesiunii aparține domeniului public al U__ ________________________ condiții , calitatea procesuală pasivă a U__ _________________________ de calitatea acesteia de proprietar asupra bunului concesionat.

Pe fond , se reține că , potrivit contractului , durata concesiunii este de 20 de ani , începând cu data de 14.12.2011 ( art. 2 contract ) , iar principala obligație a concesionarului este întreținerea și modernizarea suprafeței de 42 ha vie nobilă conform tehnologiilor culturii viței de vie și , dacă este cazul , replantarea acestei cu noi soiuri de viță de vie cu un potențial ridicat de productivitate ( art. 1 lin. 2 contract ).

La data de 12.12.2011 , se încheie procesul verbal de predare – primire a bunului concesionat , respectiv 42 ha vie nobilă și 3.815 bucăți spaliere de susținere (fila 49 ds. atașat). Ulterior , la data de 04.05.2012 , părțile încheie un act adițional la procesul verbal de predare – primire prin care se reține că numărul spalierelor este de 2.810. Este adevărat că actul depus la fila 50 dosar atașat nu este semnat și ștampilat de reprezentantul legal al societății reclamante, însă , la fila 105 dosar , a fost depus actul adițional însușit și de această parte fără obiecțiuni. Tribunalul va înlătura ca lipsită de credibilitate și , nu în ultimul rând , ca lipsită de relevanță susținerea ulterioară a reclamantei – pârâte în sensul că a semnat acest act „din greșeală”.

Coroborând aceste aspecte , contrar susținerilor reclamantei – pârâte , instanța constată că societatea a încheiat contractul mai sus indicat în cunoștință de cauză atât cu privire la starea viei , cât și a spalierelor , prin această manifestare de voință asumându-și toate riscurile aferente. În sprijinul acestei concluzii stă și adeverința nr. 1520/14.12.2011 emisă de primarul _____________________ ds. atașat ) , adeverință depusă la dosar chiar de către reclamantă și din care rezultă că suprafața de vie nobilă concesionată nu a fost lucrată în ultimii trei ani.

În ceea ce privește furturile spalierelor și pășunatul în vie invocate de către reclamanta – pârâtă , aceste aspecte nu pot fi imputate pârâților – reclamanți în condițiile în care , de la momentul încheierii contractului , paza juridică a bunului trece în sarcina societății concedente.

Ca urmare , niciunul dintre motivele de reziliere a contractului de concesiune invocate de către reclamanta – pârâtă nu poate fi imputat concedentului .

Pe de altă parte , se reține că , potrivit art. 3 din contractul părților , redevența este de 6.300 lei anual , iar neplata redevenței sau executarea cu întârziere a obligației de plată conduce la penalități de întârziere de 0,5% pe zi, urmând ca , dacă întârzierile depășesc 30 zile , să se procedeze la retragerea contractului de concesiune ( art. 4 contract ).

În cauză , reclamanta – pârâtă a recunoscut faptul că nu a plătit redevența astfel stabilită la termenele prevăzute de contract.

Din desfășurătorul de plăți (filele 36 - 40) rezultă că reclamanta - pârâtă a efectuat doar două plăți parțiale , respectiv 4.725 lei în anul 2012 și 2.536 lei în anul 2013 în contul obligației sale de plată a redevenței. Astfel , aceasta datora pentru anul 2012 suma de 1.575 lei , pentru anul 2013 suma de 3.967 lei , pentru anul 2014 suma de 6.735 lei , pentru anul 2015 suma de 6.735 lei (sume ce reprezintă redevența stabilită prin contract , indexată cu rata inflației). Prin urmare , debitul total datorat de pârâtă este în sumă de 19.012 lei.

În ceea ce privește majorările , Tribunalul constată că pârâtele – reclamante nu au prezentat un mod de calcul detaliat , lipsind astfel caracterul cert al sumei solicitate cu acest titlu.

Potrivit art. 9 lit. c și din contract , părțile au convenit ca prezentul contract de concesiune să înceteze în situația în care una dintre părți , concesionarul sau concedentul , nu își respectă obligațiile contractuale. Pe de altă parte , art. 57 din OUG nr. 54/2006 reglementează cazurile în care se poate dispune rezilierea contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică , respectiv :

„c) în cazul nerespectării obligațiilor contractuale de către concesionar, prin reziliere de către concedent, cu plata unei despăgubiri în sarcina concesionarului;

d) în cazul nerespectării obligațiilor contractuale de către concedent, prin reziliere de către concesionar, cu plata unei despăgubiri în sarcina concedentului”.

Or , așa cum s-a reținut mai sus , în cauză nu poate fi reținut decât cazul prevăzut de lit. c a textului de lege anterior citat , respectiv faptul că reclamanta - pârâtă nu a achitat redevența pentru patru ani calendaristici , ceea ce face să devină incidente dispozițiile contractuale mai sus arătate privind încetarea contractului de concesiune nr. 1522/14.12.2011 ( art. 9 lit. c ).

În aceste condiții , instanța va respinge ca neîntemeiată acțiunea principală și va admite în parte cererea reconvențională privind rezilierea contractului de concesiune nr. 1522/14.12.2011 . Totodată instanța va dispune obligarea reclamantei – pârâte la plata sumei de 19.012 lei reprezentând redevență aferentă perioadei 2012 – 2015.

Potrivit susținerilor părților , confirmate și de expertiza tehnică efectuată în cauză , în prezent , plantația de viță de vie nu mai are potențial productiv , fiind deteriorată în proporție de 95-98%.

Această stare nu poate fi însă imputată reclamantei – pârâte care a preluat-o astfel , ci , pe de o parte vechimii plantației ( a fost înființată în anul 1984 , iar durata de viață este de 20 – 25 de ani ) , iar , pe de altă parte , neexploatării acesteia în perioada 2009 – 2011 ( aspect ce rezultă chiar din adeverința emisă de primarul comunei Smulți – fila 65 ds. atașat ).

În consecință , pentru motivele anterior analizate , Tribunalul va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea reclamantei – pârâte la plata contravalorii plantației de viță de vie .

În ceea ce privește contravaloarea spalierelor , instanța reține că , potrivit actului adițional la procesul verbal de predare – primire , reclamanta – pârâtă a primit un număr de 2.810 astfel de piese care , în prezent , conform expertizei , nu se mai găsesc în teren.

Așa cum s-a reținut , după momentul încheierii contractului și mai ales a procesului verbal de predare – primire , paza juridică a bunului concesionat revine concesionarului care , în situația rezilierii contractului , este obligat să predea bunul în starea în care a fost preluat sau , în situația imposibilității restituirii , să achite contravaloarea acestuia.

Ca urmare , instanța va admite capătul de cerere astfel formulat și va dispune obligarea reclamantei – pârâte la plata sumei de 14.050 lei reprezentând contravaloarea unui număr de 2.810 spaliere.

În baza art. 453 din Noul C.p.c. , reclamanta - pârâtă , ca parte căzută în pretenții , va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată , însă doar proporțional cu pretențiile din cererea reconvențională admise , respectiv jumătate din onorariul pentru expert – 500 lei (fila 145).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta U__ _________________________.

Respinge acțiunea principală formulată de reclamanta _______________, cu sediul în __________________________, în contradictoriu cu pârâții C________ L____ al comunei Smulți și U__ _________________________, ca neîntemeiată.

Admite în parte cererea reconvențională.

Dispune rezilierea contractului de concesiune nr. 1522/14.12.2011 încheiat între C________ L____ al comunei Smulți jud. G_____ și _______________.

Obligă reclamanta – pârâtă la plata către pârâtele – reclamante a sumei de 19.012 lei reprezentând restanță redevență , calculată pentru perioada 2012 – 2015 și a sumei de 14.050 lei reprezentând contravaloarea unui număr de 2810 spalieri.

Respinge restul pretențiilor ca neîntemeiate.

Obligă reclamanta – pârâtă la plata către pârâtele – reclamante a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată , proporțional cu pretențiile admise.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare , care se va depune la Tribunalul G_____.

Pronunțată în ședință publică , azi , 30.10.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

C_______ L___ L____ O______

Red.C.L.

Tehnored.L.O./5ex/02.12.2015

__________