R O M Â N I A

TRIBUNALUL HUNEDOARA

SECTIA A-II-A CIVILĂ, DE C_________ AD-TIV SI FISCAL

DECIZIA NR. 455/R/2014DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

Ședința publică din data de 19 martie 2014

Președinte: T________ I____- judecător

B______ M______ L______ - judecător

I___ I___ E____ - judecător

B___ A______ E____ - grefier

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta petentă _______________________ SRL împotriva sentinței civile nr. 4297/31.10.2013, pronunțată de Judecătoria D___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare a cauzelor se prezintă avocat S_____ A_____ pentru recurenta petentă, lipsă fiind intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Reprezentantul recurentei petente arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită judecarea cauzei.

Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în recurs.

Reprezentantul recurentei petente solicită admiterea recursului declarat, modificarea în tot a sentinței atacate, în principal anularea procesului-verbal atacat și exonerarea petentei de la plata amenzii și a celorlalte sancțiuni aplicate, iar în subsidiar înlocuirea pedepsei amenzii cu sancțiunea avertismentului, fără cheltuieli de judecată. În susținere arată că nu sunt întrunite condițiile ca fapta să fie contravenție. Depune la dosarul cauzei concluzii scrise.

TRIBUNALUL,

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 4297/2013 a Judecătoriei D___ s-a respins ca neîntemeiată plângerea petentei _______________________ CO SRL formulată împotriva procesului-verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxx/01.02.2013 întocmit de intimatul I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier București.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin procesul verbal de constatare a contravenției ___________ nr.xxxxxxx/1.02.2013 petenta a fost amendată cu suma totală de xxxxx lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 3 pct.24 din HG nr.69/2012. În fapt, s-a reținut în sarcina acesteia că la data de 29.01.2013, ora 11,50, în Mintia, a fost depistat autovehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXX, utilizat de societatea petentă conform licenței comunitare nr.xxxxxxx, conducător cuto M_______ M_____, care efectua transport marfă contra cost. În urmă verificării tehnice s-au constatat următoarele deficiențe majore conform RNTR1: lipsă cala de blocare a roților, lipsă dispersor lampă de frânare stânga spate.

Plângerea a fost formulată în termenul legal, potrivit art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001, modificată.

În cauza A_____ contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că procedura contravențională este asimilată unei proceduri penale și, prin urmare, trebuiesc respectate întru totul cerințele formale ale actului de acuzare și sancționare, respectiv ale procesului-verbal de contravenție.

Analizând legalitatea întocmirii procesului-verbal de contravenție, instanța constată că acestuia nu îi este incidentă nici o cauză de nulitate absolută, prevăzute de art. 16 pct. 7 și art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, fiind încheiat cu respectarea cerințelor legale din punctul de vedere al formei sale, totodată procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea garanțiilor impuse de interpretarea dată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prevederilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, întrucât agentul constatator i-a oferit – efectiv - petentei, posibilitatea de a contesta cele consemnate în cuprinsul actului sancționator, ori de a prezenta propria sa versiune cu privire la cele reținute în sarcina sa.

Astfel, în cuprinsul procesului verbal sunt menționate numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator. Totodată, se constată din cuprinsul aceluiași act că sancționarea a fost dispusă în absența petentei și în lipsa unui martor, fiind menționată cauza lipsei martorului.

Din analiza în fond a procesului verbal atacat, petenta a fost sancționată pentru nerespectarea dispozițiilor legale cu privire la siguranța circulației autovehiculelor pe drumurile publice, fapte prevăzute de dispozițiile HG 69/2012.

S-a mai reținut că instanța a constatat că susținerile petentei în sensul că nerespectările constatate sunt nesemnificative și nu impuneau încadrarea reținută de către agentul constatator în cuprinsul procesului verbal, sunt neîntemeiate, devreme ce un act normative le califică ca atare. Astfel art.3 din HG nr.69/2012, arată expres că nerespectările comise de către petentă reprezintă încălcări foarte grave ale prevederilor 34>Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții.

Petenta recunoaște și admite că neconformitățile constatate de către agentul constatator existau la momentul constatării efectuate, însă la tăgăduiește gravitatea. De altfel, inclusiv din depoziția martorului audiat în cauză, reiese că într-adevăr autovehiculul nu a fost dotat cu cală de frânare, fiind achiziționat fără aceasta și lampa era spartă, însă acest lucru s-a întâmplat pe traseul parcurs – la Boița-, la plecare autovehiculul fiind corespunzător.

Astfel, în ce privește temeinicia actului contestat, se va reține că, din procesul verbal de contravenție, coroborat cu probele administrate în cauză, rezultă că petenta a comis faptele reținute în sarcina sa, iar intimata a probat în cauză existența faptei și a vinovăției, prin actele depuse.

Pe de altă parte, petenta nu a făcut dovada contrară celor afirmate în conținutul procesului verbal atacat, o atare sarcină revenindu-i potrivit dispozițiilor art. 1169 Cod civil (în vigoare la momentul formulării plângerii).

În consecință, pe fond, se apreciază că intimata a reușit să răstoarne prezumția de nevinovăție de care beneficiază petenta, iar petentei, cu toate că i s-a dat posibilitatea de a administra probele în apărare, nu a solicitat probe apte să răstoarne cele arătate în procesul verbal de contravenție.

În ceea ce privește sancțiunile aplicate, instanța reține că potrivit art. 7 alin. 3 din OG 2/2001 poate înlocui sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertismentului, chiar dacă actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune, însă această măsură poate fi dispusă numai dacă anumite circumstanțe de ordin personal sau real demonstrează că fapta concretă este de gravitate redusă.

Cum în cauză nu au fost dovedite asemenea circumstanțe, petenta aflându-se într-o situație identică cu a oricărui alt contravenient care nu respectă două norme de circulație în același timp, nu este oportună înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment întrucât s-ar încălca principiul legalității sancțiunii și nu s-ar mai realiza scopul urmărit de legiuitor prin incriminarea acestei contravenții, iar amenda aplicată fiind minimă. O soluție contrară ar genera o situație de inegalitate între petent, care ar ajunge astfel să nu respecte normele de conduită rutieră fără a fi sancționat, și alți participanți la trafic care respectă regulile de conduită în trafic.

La stabilirea în concret a gradului de pericol social al faptei, instanța va avea în vedere împrejurările concrete ale comiterii faptei, respectiv faptul că autovehiculul aparținând petentei a parcurs o distanță foarte mare (ruta București-Timișoara –f.39), fără a respecta dispozițiile legale și nu a remediat cele constate deși, potrivit declarației martorului, remedierea a durat doar 2 ore (f.39). Procedând de o asemenea manieră, petenta nu a protejat persoanele și bunurile și nici pe ceilalți participanți la trafic de pericolele iminente ce puteau apărea.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal intimata _______________________ CO SRL București.

Recursul a fost scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar.

În motivarea recursului s-a arătat că în data de 07.02.2013, prin poștă, le-a fost comunicat procesul-verbal arătat mai sus prin care a fost sancționată cu amendă în valoare de 14.000 lei pentru fapta săvârșită în data de 29.10.2013 și constatată, în acea dată, în timpul unui control în trafic de a efectua un transport rutier de mărfuri cu un autovehicul ce prezenta defecțiuni majore, și anume: lipsă cala de blocare a roților și lipsă dispersor lampa de frânare stânga spate, aplicându-se totodată măsura de suspendare, pentru 30 de zile, a copiei conforme a licenței comunitare emise pentru vehicolul cu număr de înmatriculare XXXXXXXX.

Se arată în procesul-verbal că acesta a fost întocmit în baza raportului de control tehnic în trafic _________ nr.xxxxx din 29.10.2013 și că acest fapt se încadrează în prevederile art. 3 pct.24 din HG 69/2012, sancționată conform dispozițiilor art.6 alin.1 din același act normativ. S-a invederat faptul că în ceea ce privește neregulile constatate la autovehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX, în raportul de control în trafic se reține că, în timpul controlului, s-a constatat că la acesta lipsesc: dispersorul lămpii stângi spate, conform punctului 4.3.1. din anexa și cale de roată conform punctului 7.6., încadrând aceste neconcordanțe la punctul 10.4 din raport – lămpi, dispozitive reflectorizante și echipamente electrice.

Dacă se analizează însă dispozițiile legale, în baza cărora a fost sancționată, art. 3 pct.24 din HG 69/2012, se observă că acest articol reglementează încălcările grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. xxxxx/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011, mai exact efectuarea de transporturi cu vehicule a căror stare tehnică nu corespunde reglementărilor naționale.

„24. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de transport rutier a obligației de a utiliza la efectuarea transporturilor rutiere numai vehicule rutiere a căror stare tehnică corespunde reglementărilor naționale de siguranță rutieră și de protecția mediului înconjurător, cu inspecția tehnică periodică valabilă și certificate/clasificate/încadrate corespunzător, conform prevederilor legale în vigoare”.

În condițiile în care, în speță de reține că ar fi efectuat un transport cu un mijloc de transport ce nu are învelișul din plastic ce apără lampa de frânare stânga spate și un dispozitiv de blocare roți, se apreciază că nu se poare reține în sarcina recurentei săvârșirea contravenției astfel cum aceasta este reglementată de dispoziția legală redată mai sus, întrucât starea mijlocului de transport, în condițiile în care la acesta lampa de frânare funcționa atât la momentul plecării în cursă, cât și la momentul controlului, lipsind doar învelișul din plastic ce asigura protecția lămpii, ce a fost afectat pe durata efectuării transportului, nu poate conduce la concluzia că mijlocul de transport nu are o stare tehnică corespunzătoare reglementărilor naționale de siguranță rutieră.

În ceea ce privește susținerea că la momentul plecării în cursă vehicolul era corespunzător din punct de vedere al stării tehnice, solicită a se avea în vedere nota de constatare din momentul plecării acestuia în cursă, 28.01.2013, în care se consemnează la elemente: lămpi, dispozitive reflectorizante și echipamente electrice că acestea sunt în regulă, dar și declarația conducătorului vehiculului care arată că în data de 29.01.2013, ora 9.00, când a dorit să își continue cursa a sesizat că bordul vehiculului semnala a defecțiune electrică. În aceste condiții, coborând să remedieze defecțiunea a constatat că bara spate este îndoită și lampa stângă spate este spartă, moment în care a înlocuit becul și neputând remedia celelalte nereguli pe loc și-a continuat cursa.

În condițiile în care elementele constatate lipsă nu afectau starea de funcționare a instalațiilor, dispozitivelor și echipamentelor electrice, și ca atare nici starea tehznică a autovehiculului, s-a apreciat că în mod greșit s-a reținut săvârșirea unei contravenții în sarcian recurentei.

S-a mai arătat faptul că în subsidiar, în cazul în care s-ar aprecia că se poate reține în sarcina recurentei săvârșirea contravenției pentru care a fost sancționată, a solicitat să se observe, față de vinovăția contravenientului și gradul de pericol social, ă se putea dispune înlocuirea sancțiunii cu amenda cu sancțiunea avertismentului, înlăturând, totodată, și măsura suplimentară de suspendare, pentru 30 de zile, a copiei conforme a licenței comunitare emisă pentru vehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX, în conformitate cu dispozițiile art. 59 din HG nr.69/2012, contravențiilor prevăzute de acest act normativ le sunt aplicabile dispozițiile OG nr.2/2001, acest din urmă act normativ reglementând prin dispozițiile art. 7 alin.3 posibilitatea aplicării sancțiunii cu avertisment.

S-a apreciat că în condițiile în care deficiențele constatate au apărut ca urmare a unor împrejurări mai presus de voința recurentei și care nu ar fi putut fi prevăzute sau împiedicate de recurentă și acestea nu afectau în mod grav starea tehnică a autovehiculului, se apreciază că sancțiunea amenzii în cuantum de 14.000 lei este disproporționat de mare față de gradul de vinovăție cu care se poate reține săvârșirea contravenției pentru care a fost sancționată.

Cum la aplicarea sancțiunii, agentul constatator are posibilitatea stabilirii sancțiunii având în vedere împrejurările săvârșirii faptei și gradul de vinovăție al celui sancționat, se apreciază că aceste două criterii nu au fost corect analizate în prezenta cauză, astfel încât se solicită reanalizarea acestora și observând din modul prezentat mai sus, că faptele pentru care a fost sancționată au fost săvârșite cu un grad redus de vinovăție, se solicită admiterea prezentei plângeri și să se dispună înlocuirea sancțiunii cu amenda cu sancțiunea avertismentului, înlăturând, totodată, și măsura suplimentară de suspendare, pentru 30 de zile, a copiei conforme a licenței comunitare emisă pentru vehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX.

S-a mai invederat că instanța fondului a respins cererea ca neîntemeiată, bazându-se pe aspecte contradictorii. Deși în documentul Raport de control tehnic în trafic, _________ mr. xxxxx la punctul 7 litera b), în scopul luării măsurii suplimentare de suspendare, este menționată licența comunitară emisă cu nr. xxxxxxx aferentă autovehiculului în cauză, XXXXXXXX, la câteva zile de la acest document, în mod total nelegal, se emite și se transmite către recurentă adresa nr. 105HD01.02.2013 în baza căreia se solicită predarea copiei conforme a licenței comunitare xxxxx, care însă aparține întregului parc auto al recurentei. Această măsură suplimentară este în afara legii, deoarece, contravenția săvârșită se aplică persoanei juridice, însă strict cu referire la un autovehicul, în cazul de față cel cu licența comunitară nominală, xxxxxxx.

Suportarea acestei măsuri de către întreaga firmă, ar aduce grave prejudicii, fiind o consecință neprevăzută de lege. Sub acest aspect, atât procesul-verbal atacat, dar și sentința, apar ca fiind netemeinice.

Recurenta petentă _______________________ CO SRL a solicitat administrarea de probe noi în recurs și a depus copia licenței de transport internațional (f.7); copia conformă a licenței de transport contra cost în numele unui terț (f.14); adresă (f.15).

Intimatul I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat (f.16-23) și nu a cerut administrarea de probe noi.

Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și sub toate aspectele, conform art. 304/1 Cod procedură civilă, raportat la probele administrate se rețin următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxx/01.02.2013 petenta _______________________ CO SRL București a fost sancționată contravențional cu amenda de 14.000 lei pentru încălcarea dispozițiilor art.3 pct.24 din HG nr.69/2012 reținându-se în sarcina acesteia că, autovehiculul înmatriculat sub nr. XXXXXXXX nu avea cala de blocare a roților și îi lipsea dispersorul lămpii de frânare stânga spate. Totodată s-a dispus în temeiul art. 20 alin.1 lit.a din HG 69/2012 și suspendarea pe 30 de zile a copiei conforme cu originalul a licenței comunitare nr. xxxxx emisă pentru autovehiculul în cauză.

Un prim aspect reținut este acela că la data soluționării prezentului recurs s-au modificat limitele amenzii contravenționale aplicate petentei _______________________ CO SRL pentru contravenția prevăzută de art.3 pct.24, fiind redus cuantumul acestora între un minim de 9.000 lei și un maxim de 12.000 lei, conform art. I din HG nr.76/2014. Prin urmare, întrucât potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura contravențională este asimilată celei penale, instanța va aplica legea contravențională mai favorabilă raportat la dispozițiilor art. 15 al.2 din Constituția României.

Față de faptul că legiuitorul a înțeles să instituie pentru contravenția reținută în sarcina petentei un regim sancționator mai blând, coroborat cu faptul că nu s-a dovedit că aceasta a mai fost sancționată contravențional anterior, instanța raportat la circumstanțele concrete ale producerii contravenției reține că în speță, potrivit disp. art. 7 al.3 din OG nr.2/2001 se poate proceda la reindividualizarea sancțiunii aplicate după cum urmează:

Potrivit notei de constatare tehnică din 28.01.2013 s-a procedat la verificarea tehnică a autovehiculului marca Renault Midllum înmatriculat sub nr. XXXXXXXX, proprietatea petentei, constatându-se că acesta nu prezintă la plecarea în cursă probleme tehnice (f.10).

Astfel coroborat cu declarația conducătorului auto M_______ M_____ s-a constatat că spargerea dispersorului lămpii de frânare stânga spate s-a putut produce accidental pe durata efectuării cursei (f.11).

În ceea ce privește lipsa calei de blocare a roților se reține că potrivit Ordinului nr. 995/2011 al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii la Anexa 1a, pct.7.6 se prevede existența calei de roată dacă aceasta este necesară. Ori intimatul nu a făcut dovada că pentru autovehiculul în cauză era necesară prezența calei de roată.

Față de aceste considerente instanța reține că societății petente i se poate reindividualiza sancțiunea amenzii aplicate, avându-se în vedere criteriile prevăzute de art. 21 al.3 din OG nr.2/2001. astfel, se apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a se atinge scopul urmărit de legiuitor respectiv respectarea condițiilor de siguranță în transportul rutier, conform reglementărilor europene în materia României.

În ceea ce privește critica adusă sentinței atacate constând în aceea că intimatul a procedat la suspendarea licenței comunitare nr. xxxxx emisă pe întreg parcul auto al _______________________ CO SRL și nu doar a licenței aferente autovehiculului înmatriculat sub nr. XXXXXXXX, instanța reține că potrivit art. 55 al.1 din HG nr.69/2012 că împotriva sancțiunilor de retragere/suspendare a licenței de transport, a licenței comunitare, etc. societatea se poate adresa cu o acțiune în contencios administrativ potrivit dispozițiilor Legii nr. 554/2004, nefiind posibilă soluționarea acestei obiecțiuni pe calea plângerii contravenționale în procedura prevăzută de OG nr.2/2001.

Așa fiind în temeiul art. 304 pct.9 Cod procedură civilă raportat la art. 312 al.3 teza 1 Cod procedură civilă se va admite ca fondat recursul formulat și se va modifica în parte sentința atacată în sensul admiterii în parte a plângerii contravenționale a petentei _______________________ CO SRL și a înlocuirii amenzii contravenționale aplicate cu avertismentul.

Pentru aceleași motive vor fi menținute în rest atât procesul-verbal de contravenție cât și restul dispozițiilor sentinței atacate.

Văzând că nu s-au cerut cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite ca fondat recursul introdus de către recurentul-petent _______________________ CO SRL împotriva sentinței civile nr. 4297/2013 pronunțată de Judecătoria D___, județul Hunedoara, și în consecință:

Modifică sentința atacată în sensul că admite în parte plângerea formulată de petentul _______________________ CO SRL împotriva procesului-verbal ___________ nr. xxxxxxx/01.02.2013 și înlocuiește amenda în sumă de 14.000 lei cu avertismentul.

Menține în rest procesul-verbal.

Menține în rest sentința atacată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 19.03.2014.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,

T________ I____B______ M______ L______I___ I___ E____

concediu odihnăconcediu odihnă

Președinte TribunalPreședinte Tribunal

T______ C_____ M______T______ C_____ M______

GREFIER,

B___ A______ E____

I.I.E./B.A.E. – 2 ex.

07.07.2014

-jud. fond – Ș_____ D____ M______