R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA a II a CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR. 1962

Ședința publică din data de 02.12.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: D____ S_____ A___

JUDECĂTOR: M_____ A____

GREFIER : T______ L______

Pe rol fiind soluționarea apelului având ca obiect "anulare proces verbal de contravenție " formulat de apelanta ______________________ CONSTRUCȚII ȘI MONTAJ 93 SRL, cu sediul în București, ______________________-45, Sector 3, împotriva sentinței civile nr. 1265/30.01.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul I.S.C.T.R, cu sediul ales în Ploiești, ________________________. 58, J____ Prahova.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

În temeiul dispozițiilor art. 255 raportat la art. 258 C.pr.civ., instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile aflate la dosar, fiind admisibilă și concludentă.

În temeiul dispozițiilor art. 244 C.pr.civ., instanța declară cercetarea judecătorească încheiată.

Instanța ia act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și față de actele și lucrările dosarului rămâne în pronunțare pe cererea de apel.

TRIBUNALUL

Deliberând, asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 23.05.2014 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petenta ______________________ CONSTRUCȚII ȘI MONTAJ 93 SRL a chemat în judecată intimatul I S C T R IT 7 INSPECTORTATUL DE CONTROL PRAHOVA, solicitând anularea procesului-verbal de contravenție ___________, nr. xxxxxxxx din data de 30.04.2014, emis de intimat și în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.

În motivare, petenta a arătat că a fost sancționată neîntemeiat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 2, pct. 4 din O.G. nr. 37/2007. A susținut petenta că în urma controlului efectuat la data de 30.04.2014, agentul constatator a reținut depășirea perioadei maxime de conducere neîntreruptă cu mai mult de 30 de minute, dar mai puțin de o oră și 30 de minute, de către conducătorul auto B_______ C_________, ce se afla la volanul autovehiculului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX. A susținut că procesul-verbal este lovit de nulitate, deoarece a fost încheiat în absența contravenientului, fără a fi semnat de un martor. A mai susținut petenta că în cuprinsul procesului-verbal există contradicții cu privire la tipul aparatului tahograf.

În drept au fost invocate prevederile O.G. nr. 37/2007 și O.G. nr. 2/2001.

În dovedire s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 8-10).

Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că procesul-verbal este legal întocmit, iar amenda aplicată reprezintă minimul prevăzut de lege pentru contravenția reținută.

Sub aspect probatoriu a fost administrată proba cu înscrisuri.

Prin sentința civilă nr. 1265/30.01.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, s-a respins plângerea formulata de petenta ______________________ CONSTRUCȚII ȘI MONTAJ 93 SRL în contradictoriu cu intimatul I S C T R ca neîntemeiată și s-a dispus menținerea procesului-verbal ___________, nr. xxxxxxxx din data de 30.04.2014 ca legal și temeinic.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că prin procesul verbal de contravenție contestat s-a reținut că la data de 30.04.2014, conducătorul auto B_______ C_________, angajat al petentei, ce se afla la volanul autovehiculului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX a depășit perioada maximă în care avea voie să conducă neîntrerupt, cu 44 de minute.

Aceste aspecte au fost constatate prin verificarea datelor aflate pe cardul de șofer corespunzător tahografului digital aflat la bordul autovehiculului condus.

Analizând cauzele de nulitate care se iau în considerare din oficiu potrivit art. 16 și art. 17 din OG nr. 2/2001, instanța de fond a constatat următoarele:

Procesul verbal conține toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de textul de lege citat, numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.

Cu privire la nesemnarea procesului-verbal de către un martor, instanța a reținut că agentul constatator a menționat expres cauzele acestui fapt, respectiv imposibilitatea identificării unui martor la fața locului. Or, aceste mențiuni respectă prevederile art. 19 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, care permit agentului constatator să încheie procesul-verbal fără prezența unui martor, în cazul în care există circumstanțe obiective care îl pun în imposibilitatea respectării acestei cerințe legale. În atare condiții, legiuitorul a prevăzut doar obligația agentului constatator de a menționa motivele care au dus la încheierea procesului-verbal în absența martorului, obligație care în cauză a fost îndeplinită.

Asupra situației de fapt și a temeinicei procesului-verbal, în prealabil, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În cauză, petenta nu a susținut o altă situație de fapt și nici nu a făcut dovada că apectele consemnate în procesul-verbal nu corespund adevărului, astfel încât nu s-a răsturnat prezumția relativă de veridicitate a procesului-verbal.

Date fiind considerentele expuse, instanța a constatat că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1 din O.G. nr. 2/2001, fapta fiind comisă de către petentă, cu vinovăție și fiind incriminată contravențional de art. 8 alin 2 pct 4 din O.G. nr. 37/2007.

Sub aspectul individualizării sancțiunii, s-a constatat că legiuitorul a înțeles să sancționeze ca faptă contraventională, cu amenda cuprinsă între 3000 lei și 6000 de lei, depășirea perioadei maxime de conducere neîntreruptă cu peste 30 de minute. Această faptă constituie o contravenție de pericol și în cauză a fost sancționată cu minimul amenzii prevăzut de lege, neexistând circumstanțe care să ducă la concluzia că amenda aplicată este o măsură prea dură.

Pentru toate motivele de fapt și de drept reținute, instanța a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională și în temeiul art. 453 Cod procedură civilă, a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel petenta ______________________ CONSTRUCTII SI MONTAJ 93 SRL, solicitând anularea sentinței nr. 1265/30.01.2015, anularea procesului-verbal contestat și exonerarea de la plata amenzii, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii cu avertisment.

În motivarea apelului a arătat că a sesizat instanței de fond că procesul-verbal de constatare a contravențiilor este întocmit cu încălcarea disp. art. 19 din O.G. nr. 2/2001, iar consemnarea agentului constatator conform căreia procesul-verbal nu a fost semnat de contravenient și nici de un martor, care nu a putut fi identificat la fața locului, nu reprezintă o justificare pertinentă care să poată respecta voința legiuitorului concretizată în art. 19 din O.G. nr. 2/2001, cât și în Decizia nr. 5/2002 a Curții Constituționale, care a statuat că art. 19 din O.G. nr. 2/2001 “prevede suficiente garanții care să împiedice încheierea abuzivă a procesului-verbal fără participarea contravenientului”.

Susține că instața de fond putea constata cu ușurință contradicțiile din redactarea procesului-verbal, în privința punctului 9 al actului, precum și în privința specificațiilor din cuprinsul procesului-verbal, unde se prevede că fapta reiese din “interpretarea datelor din cartela tahografică” (eliberat deci de un tahograf digital) și formularul de control în trafic, unde este bifat “ tahograful analogic”.

A apreciat că interesele societății au fost vătămate prin încălcarea de către agentul constatator a disp. art. 19 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, la încheierea procesului-verbal nefiind oferită o justificare pertinentă în virtutea voinței legiuitorului, iar această vătămare nu poate fi înlăturată decât prin nulitatea procesului-verbal contestat.

Se mai menționează că a mai solicitat instanței, în subsidiar, în măsura în care reținea fapta înscrisă în proecsul-verbal ca adevărată, să înlocuiască sancțiunea aplicată cu avertisment, având în vedere gravitatea redusă a acesteia.

În drept a invocat disp. O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 37/2007, Regulamentul CEE 561/2006, art. 466 și urm. C.pr.civ.

A solicitat proba cu înscrisuri.

A solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Apelul a fost timbrat cu taxă judiciară de timbru de 20 lei.

Intimatul, legal citat, nu a fost reprezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare.

Instanța a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând cererea de apel raportat la motivele invocate, actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale incidente, tribunalul reține următoarele :

Prin procesul verbal de constatare a contravențiilor ___________ nr. xxxxxxxx/30.04.2014 s-a reținut în sarcina apelantei-petente săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 2 pct. 4 din O.G. nr. 37/2007 constând în aceea că în intervalul 28.04.2014 ora 10:11-28.04.2014 ora 17:38, conducătorul auto B_______ C_________ a depășit perioada maximă de conducere cu 44 minute.

În ceea ce privește criticile apelului, tribunalul observă că apelanta reiterează aceleași aspecte menționate și în plângerea contravențională.

Verificând din oficiu legalitatea procesului-verbal de contravenție, în mod corect instanța de fond a reținut că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

În privința susținerii încălcării disp. art. 19 alin. 1 și 3 din O.G. nr. 2/2001, se reține că procesul verbal de constatare a contravenției reprezintă atât un act administrativ, cât și un act procedural prin care se constată săvârșirea contravenției, astfel că trebuie întocmit în formă scrisă, urmând să respecte elementele obligatorii prevăzute în art. 16-19 din O.G. nr. 2/2001, așa cum de altfel s-a reținut și în Decizia nr. XXII/2007 a ÎCCJ („În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor (art.17 din O.G. nr. 2/2001) în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, inclusiv cel referitor la consemnarea distinctă a obiecțiunilor contravenientului, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.”).

Ca atare, lipsa celorlalte elemente care nu sunt prevăzute în mod expres de lege ca fiind lovite de nulitate absolută, urmează să fie calificate ca nulități relative și analizate de la caz la caz.

Conform Deciziei nr. XXII/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, nulitățile absolute sunt cele prevăzute în art. 17 din O.G. nr. 2/2001, arătându-se că: „situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din ordonanță”, astfel că invocarea altor aspecte privind întocmirea procesului-verbal de constatare a contravenției pot fi asimilate unor nulități relative și, ca atare, petentul avea obligația să facă dovada unei vătămări ce nu se poate înlătura decât prin anularea actelor îndeplinite.

Atât timp cât lipsa martorului privind confirmarea întocmirii procesului-verbal în lipsa contravenientului nu se regăsesc între cazurile de nulitate absolută strict și limitativ prevăzute în cuprinsul art. 17 din O.G. nr. 2/2001, trebuie să se aprecieze că o atare omisiune nu poate să atragă decât nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției ce a fost încheiat în astfel de condiții. Ca urmare, pentru a se dispune anularea procesului-verbal de constatare a contravenției era necesar ca apelanta-petentă să dovedească nu numai că agentul constatator și-a încălcat obligația de a menționa martorul sau motivele care au condus la încheierea procesului verbal în lipsa martorului, ci și că această încălcare i-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de constatare a contravenției, ceea ce apelanta nu a dovedit.

De altfel, tribunalul reține că procesul-verbal contestat a fost încheiat cu respectarea prevederilor art. 19 alin. 1 și 3 din O.G. nr. 2/2001, din moment ce reprezentantul legal al petentei nu a fost de față la încheierea procesului-verbal, iar agentul constatator a consemnat motivul pentru care actul sancționator nu a fost semnat de un martor asistent, respectiv imposibilitatea identificării unui astfel de martor la fața locului, cu excepția unui alt agent constatator.

În acest sens, se constată că agentul constatator a oferit, contrar susținerilor apelantei, o justificare pertinentă a modului de întocmire a procesului-verbal în lipsa contravenientului și a martorului, dar cu respectarea prevederilor art. 19 alin. 1 și 3 din O.G. nr. 2/2001, apelanta neindicând expres vătămarea suferită prin întocmirea în acest mod a actului sancționator.

De asemenea, tribunalul reține că legalitatea procesului-verbal nu este afectată de menționarea în cuprinsul acestuia a faptului că datele au fost obținute din interpretarea cartelei tahografice, iar în formularul de control în trafic ar fi bifat „tahograf analogic”, din moment ce în formularul de control în trafic ________ nr. xxxxxxx (fila 23 dosar fond) este bifat „tahograf analogic” la tipul de transport, prevăzându-se că datele descărcate au fost datele digitale din cardul conducătorului auto.

În ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, tribunalul constată că, în mod corect instanța de fond a reținut săvârșirea de către petentă a contravenției imputate acesteia.

Ca atare, așa cum rezultă din diagrama săptămânală 28.04.xxxxxxxxxxxxx14 a conducătorului auto B_______ C_________ (fila 27 dosar fond), în intervalul 28.04.2014 ora 10:11-28.04.2014 ora 17:38, conducătorul auto respectiv a depășit perioada maximă de conducere cu 44 minute.

Apelanta-petentă nu a administrat probe din care să reiasă o situație contrară celor reținute în sarcina sa, necontestând faptul că șoferul său ar fi depășit într-adevăr cu 44 de minute perioada maximă de conducere în intervalul 28.04.2014 ora 10:11-28.04.2014 ora 17:38, situație în care în mod corect instanța de fond a reținut că nu s-a răsturnat prezumția de temeinicie a actului sancționator.

Tribunalul mai retine ca sancțiunile aplicate petentei sunt legal stabilite și corect individualizate, conform criteriilor prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, avându-se în vedere gravitatea faptei contravenționale reținute în sarcina apelantei, depășirea perioadei de conducere constituind o cauză a producerii accidentelor de circulație, cu impact și în ceea ce privește siguranța rutieră, astfel încât nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.

Față de aceste considerente, tribunalul în baza art.480 C.pr.civ. va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelanta ______________________ CONSTRUCTII SI MONTAJ 93 SRL, cu sediul în București, ______________________-45, Sector 3, împotriva sentinței civile nr.1265/30.01.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul I.S.C.T.R, cu sediul ales în Ploiești, ________________________. 58, J____ Prahova ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 02.12.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

D____ S_____ A___ M_____ A____

GREFIER,

T______ L______

Fiind în concediu de odihnă,

semnează grefierul-șef

Operator date cu caracter personal nr. 5595

Red. M.A./ Tehnored. jud. M.A./ Gref. T.L./ 4 ex./29.12.2015

J.F. M_____ P____– Judecătoria Ploiești

d.f. XXXXXXXXXXXXXX