Anulare proces verbal de contravenţie - Decizia 941/2015 din 26 noiembrie 2015 dată de Tribunalul ALBA

Date speţă

Instanţă:
Tribunalul ALBA

Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal

Stadiu procesual:
Apel

Obiect dosar:
Anulare proces verbal de contravenţie

Număr hotarâre:
941/2015 din 26 noiembrie 2015

Sursa:
Rolii.ro

Acesta este document finalizat

R O M Â N I A

TRIBUNALUL A___

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIE Nr.941/A/2015

Ședința publică de la 26 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C_______ M_____ C_____

Judecător C_____ L___

Grefier D____ M_____

Pe rol judecarea apelului declarat de apelant I____________ T_________ DE MUNCĂ A___ împotriva sentinței civile nr. 1382/2015 pronunțată de Judecătoria A___ I____ și intimat F_____ A_______ I____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă în instanță d-na consilier juridic B_____ A__ M____ pentru apelant, lipsind intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Reprezentant apelantului depune la dosar practică judiciară.

În baza disp. art. 244 din NCPC civilă declară încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în susținerea apelului.

Reprezentanta apelantului solicită admiterea apelului , să se schimbe în tot sentința civilă pronunțată de către Judecătoria A___-I____ în dosarul mai sus menționat și în consecință să se respingă plângerea formulată de către F_____ A_______ pentru argumentele invocate în motivele de apel pe care le susține.

INSTANȚA

Asupra apelului de față;

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei A___ I____ la data de 24.09.2014 sub dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, astfel cum a fost completată la filele 15-19, petenta F_____ A_______ I____ a solicitat ca în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ de Muncă A___, prin hotărâre judecătorească:

în principal, anularea procesului verbal atacat si pe cale de consecința exonerarea petentei de sancțiunea contravenționala aplicată;
în subsidiar, înlocuirea amenzii aplicate, cu avertisment, având în vedere gravitatea redusă a faptei.

În susținerea plângerii, petenta a arătat că, procesul verbal atacat este netemeinic sub aspectul individualizării în concret a sancțiunii ce urma sa fie aplicată.

Art. 16 din OG 2/2001 prevede că procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.

Ori fapta descrisă de către agentul constatator nu a existat, ceea ce determină în mod automat nulitatea procesul verbal, petenta neputând fi sancționată pentru o faptă pe care nu a săvârșit-o.

În situația în care totuși onorata instanță identifică o culpă minimă în sarcina petentei, a solicitat înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment.

Aceasta se impune prin prisma faptului că fapta descrisă ca fiind săvârșită are un grad de pericol social redus. Mai mult decât atât, prin presupusa faptă săvârșită nu se pune problema exercitării unei munci "la negru", nu s-a fraudat bugetul statului, nu există un prejudiciu actual sau viitor, fapt ce determină înlocuirea sancțiunii cu avertisment, măsură prevăzută de art.6 și 7 din O.G. 2/2001.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal a arătat că trebuie menționat că un proces-verbal de constatare și de sancționare a contravenției nu poate face, prin el însuși, dovada existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției, acest proces-verbal fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenției, prin urmare, acest lucru nu conduce la concluzia definitivă că fapta contravențională a fost săvârșită.

În sprijinul susținerilor, se află atât dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care fac parte integrantă din dreptul intern al României încă din anul 1994, în baza art. 11 din Constituția României.

Astfel, în raport de prevederile art. 20, alin. (2) din Constituție, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.

Legea internă română, prin art. 34 din O.G. nr. 2/2001 și art. 1.169 din Codul civil, conține prevederi contrare și mai puțin favorabile față de reglementările europene privitoare la drepturile fundamentale ale omului.

În lumina jurisprudenței CEDO, contravențiile referitoare la circulația pe drumurile publice sunt încadrate în sfera "acuzațiilor în materie penală" la care se referă primul paragraf al art. 6 CEDO. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat în jurisprudența sa (Cauza Maszini c. României, hotărârea din 21.09.2006) că normele juridice ce sancționează astfel de fapte au caracter general și că urmăresc un scop preventiv și represiv, aceste criterii (alternative) fiind suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are, în sensul art. 6 din Convenție, caracter penal.

Ca o consecință a aplicării în cauză a dispozițiilor art. 6 din Convenție prezentul litigiu trebuie să ofere și garanțiile procesuale recunoscute și garantate de acest articol. Pe cale de consecință trebuie recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 al Convenției, printre care și prezumția de nevinovăție.

Beneficiind de prezumția de nevinovăție, rezultă că petenta, deși are această facultate, nu este obligată să-și dovedească nevinovăția, sarcina probei revenind intimatei, acesta fiind partea în litigiu care trebuie să facă dovada că aspectele consemnate în procesul-verbal de contravenție sunt întemeiate și corespund realității. Prin urmare, intimata trebuie să facă dovada celor reținute în procesul-verbal.

Ba mai mult Curtea Europeană a drepturilor omului într-o decizie a sa arată că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil ( art.31-36 din O.G nr. 2/2001 ), în cadrul căruia să utilizeze orice mijloace de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.(Cauza A_____ contra România și Cauza Neță contra România).

Petenta a solicitat a se observa că sancțiunea amenzii în cuantum de 5.000 de lei, este disproporționată în raport de gradul de pericol social al faptei.

Pe cale de consecință, a solicitat onoratei instanțe, în principal să constate nulitatea procesului verbal față de inexistența faptei iar în subsidiar reindividualizarea sancțiunii aplicate în sensul înlocuirii amenzii de 5.000 lei cu o altă sancțiune, respectiv cu avertismentul.

In drept, dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 194 și urm. Cod procedură civilă, L 108/1999.

Prin întâmpinarea formulată (filele 24-25), intimatul I____________ T_________ de Muncă A___ a solicitat respingerea plângerii.

În susținerea întâmpinării, s-a arătat că, în data de 02.09.2014, în jurul orei 10, inspectorii de muncă din cadrul ITM A___ au efectuat un control la _________________, situat în A___-I____, în vederea verificării modului în care sunt respectate prevederile legislației muncii.

Aici prestau activitate 5 persoane, cărora inspectorii de muncă le-au solicitat să se identifice și să completeze fișa de identificare pentru a stabili modul de derulare al raporturilor de muncă dintre acestea și angajator.

Aceste persoane au refuzat să prezinte actul de identitate și să completeze fișele de identificare, arătând că nu pot da declarație decât în prezența unui „șef". Inspectorilor de muncă nu le-a fost permis accesul în incinta unității.

Inspectorii de muncă au revenit în jurul orei 13 și cu ajutorul unui echipaj din cadrul UJ A___ au reușit să le identifice pe cele cinci persoane.

Una din aceste persoane a fost numita F_____ A_______ I____. Din verificările efectuate în baza de date s-a constatat faptul că petenta presta activitate în baza contractului individual de muncă. La solicitarea inspectorilor de muncă de a completa fișa de identificare aceasta a refuzat din nou, încălcându-se astfel prevederile art.23 alin. 1 lit. a din Legea 108/1999.

Cum principalul obiectiv al controlului era verificarea modului în care se derulează raportul de muncă - timp de lucru, repaus săptămânal, drepturi bănești, etc, era firesc ca această persoană aflată în incinta unității să fie identificată și să completeze fișa pusă la dispoziție de organul de control.

Susținerea contravenientei din plângere cum că organul de control nu i-a solicitat să completeze nici o fișă de identificare, este neadevărată. Este cunoscut faptul că la orice control efectuat de către inspectorii de muncă cu atribuții în domeniul relațiilor de muncă, persoanelor identificare le este solicitată să completeze această declarație.

Chiar petenta a arătat că inspectorii de muncă au fost de două ori la societate, însă dacă acestea s-ar fi identificat, și nu le a fost solicitat să completeze fișa de identificare, nu ar fi revenit însoțiți de un echipaj al IJJ A___

Motivele expuse de către petentă nu justifică atitudinea acesteia avută față de controlul efectuat de inspectorii de muncă. Aceștia au efectuat controlul cu respectarea prevederilor legislației, iar scopul era acela de a verifica dacă angajaților le sunt respectate drepturile prevăzute de lege cu privire la relațiile de muncă. Ori, în condițiile în care persoanele depistate în muncă refuză colaborarea cu organele competente este imposibil a stabili încălcarea acestor drepturi și posibilitatea stabilirii de măsuri pentru remedierea eventualelor deficiențe.

Intimatul a mai arătat că procesul-verbal contestat a fost întocmit în conformitate cu dispozițiile O.G. nr. 2/2001.

În drept, au fost invocate prevederile Legii nr. 108/1999, republicată.

În susținerea întâmpinării, petenta a depus înscrisuri (filele 26-30).

În cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorii G____ I____ G_______ (fila 46) și M_______ M____ (fila 56).

Prin sentința civilă nr. 1382/2015 pronunțată de Judecătoria A___ I____ s-a admis plângerea contravențională formulată de petenta F_____ A_______ I____, CNP: xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în A___ I____, __________________________.31, jud. A___, în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ DE MUNCĂ A___, cu sediul în A___ I____, ___________________. 7, jud. A___.

S-a anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. 48/02.09.2014.

A fost exonerată petenta de la plata amenzii în cuantum de 5000 lei.

A fost obligat intimatul să plătească petentei suma de 1020 lei cu titlu cheltuieli de judecată din care 20 lei taxă timbru și 1000 lei onorariu avocat .

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr.48/02.09.2014 (f.7), petenta F_____ A_______ I____. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 5000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 108/1999 R..

În fapt s-a reținut următoarele: cu ocazia controlului efectuat în data de 02.09.2014, ora 13.00 la sediul _________________, situat în A___ I____, _______________________ 1989 nr.12 b, a fost depistată prestând activitate numita F_____ A_______ I____, în baza contractului individual de muncă transmis în Registrul General de evidență a salariaților în format electronic, iar la solicitarea inspectorilor de muncă de a completa fișa de identificare, aceasta a refuzat încălcându-se astfel prevederile art.23 alin.1 lit. a) din Legea nr.108/1999 R, de față fiind și M_______ M____, director de vânzări în cadrul societății. S-a mai reținut că numita F_____ A_______ I____ a fost identificată cu ajutorul unui echipaj de jandarmi din cadrul IJJ A___..

Verificând în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a retinut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Astfel, instanța a reținut că procesul verbal atacat (f.7, 8) cuprinde toate mențiunile stipulate în mod expres sub sancțiunea nulității prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv conține numele și prenumele agentului constatator și al petentei, descrierea faptei reținute în sarcina acesteia din urmă, data acesteia și nu în ultimul rând semnătura agentului constatator.

Cu privire la temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța a reținut următoarele:

Actul normativ special cu aplicabilitate în domeniul contravențional, respectiv OG nr. 2/2001 nu conține dispoziții exprese referitoare la forța probantă a procesului-verbal de constatare a contravenției.

Cu toate acestea, fiind vorba despre un act cu natură juridică duală - de act administrativ și de act procedural – instanța a apreciat că sunt aplicabile principiile generale ce guvernează actele administrative privind prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal încheiat în urma unor constatări personale ale agenților învestiți cu prerogative de putere publică.

Totodată, instanța a analizat plângerea și prin prisma dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sens în care, a apreciat că, pentru a califica dacă sancțiunea aplicată petentei intră în noțiunea autonomă de „acuzație în materie penală”, elementele esențiale, determinante, pentru o astfel de calificare sunt, pe de o parte, faptul că dispoziția a cărei încălcare este reproșată petentei are un caracter general, iar pe de altă parte scopul sancțiunii aplicate acestuia, care este unul preventiv, dar și punitiv.

Instanța a reținut că, reținerea contravenției în sarcina petentei întrunește elementele unei acuzații în materie penală în sensul art.6 paragraf 1 din CEDO întrucât câmpul de aplicare a privește toți cetățenii, iar sancțiunea instituită are caracter represiv și preventiv.

Pe cale de consecință, în speță, petentei îi sunt recunoscute garanțiile procesuale specifice în materie penală în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de nevinovăție, prevăzută de paragraful nr.2 al art.6 din CEDO.

Aceasta prezumție, ca orice prezumție legala relativă, conduce la răsturnarea sarcinii probei, astfel ca, în cadrul plângerilor contravenționale sarcina probei este împărțită, organul constatator fiind, la rândul său obligat să dovedească, în situații concrete, vinovăția persoanei sancționate contravențional.

Astfel, persoana sancționată care introduce o plângere contravențională trebuie să facă dovada contrară celor consemnate în procesul verbal doar în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința „vinovăției” sale dincolo de orice îndoială

În speța de față, martora G____ I____ G_______ (f.46) a arătat faptul că la data efectuării controlului nu se afla la sediul firmei și nici în localitate, iar din spusele angajatelor inclusiv din spusele petentei, a aflat că petentei nu i s-a cerut de către inspectorii ITM să completeze o fișă de identificare, neexistând din punctul său de vedere nici o justificare în sancționarea petentei din moment ce aceasta a predat buletinul și presta activitate în baza unui contract de muncă legal înregistrat.

Declarația martorei se coroborează și cu declarația numitei M_______ M____ (f.56), care a arătat faptul că aspectul completării fișei de identificare nu a fost nici măcar pomenit cu ocazia controlului, iar la data controlului fiecare dintre angajați avea ecusonul firmei ce cuprindea:nume, prenume, numele firmei, ștampila și fotografia angajatului. A mai arătat că la momentul controlului s-au prezentat la sediul societății două doamne inspector având un înscris din care rezulta numele tuturor angajaților, faptul că acele persoane erau angajate, nr. de contract și data angajării pentru fiecare angajat al firmei. A mai precizat că au fost două etape ale controlului, în prima etapă au fost identificați angajații pe baza actelor de identitate, iar mai apoi, deoarece activitatea firmei presupune și producție, fiecare și-a văzut de treaba pe care o avea de făcut, iar ulterior a auzit că au fost chemați jandarmii, pe care i-a auzit spunând „doamnelor inspector ne-ați chemat degeaba”. A mai subliniat faptul că înainte să plece, inspectorii ITM nu au comunicat faptul că au aplicat sancțiuni contravenționale, iar după aproximativ 5 zile, angajații au primit acasă procesele verbale de sancționare contravențională.

Conform art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr.108/1999 rep., constituie contravenție împiedicarea în orice mod a inspectorilor de muncă să exercite total sau parțial controlul ori să efectueze cercetarea evenimentelor potrivit prevederilor legale, prin orice acțiune sau inacțiune a conducătorului unității, a reprezentantului legal, a unui angajat, prepus ori a altei persoane aflate în locațiile supuse controlului, inclusiv refuzul persoanei găsite la locul de muncă de a completa fișa de identificare sau de a da informații despre evenimentul cercetat..

Având în vedere declarațiile martorilor audiați în cauză mai sus arătate care contrazic cele reținute de către inspectorii ITM în procesul verbal atacat, raportat și la principiul in dubio pro reo, care este aplicabil și în materie contravențională și în baza căruia orice dubiu profită petentului, ținând cont că probele administrate de organul constatator nu pot convinge instanța în privința „vinovăției” petentei dincolo de orice îndoială, instanța a reținut netemeinicia procesului verbal de contravenție în ceea ce privește săvârșirea de către petentă a contravenției prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 108/1999 rep.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel I____________ T_________ de Muncă A___, solicitând să se admită apelul, săse schimbe în tot sentința civilă pronunțată de către Judecătoria A___-I____ în sensul respingerii plângerii formulată de către F_____ A_______ I____ domiciliul în Micești, ______________________, jud. A___, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul procesual ales la C__. Av. Conradi F___ - A___-lulia, __________________________.31, jud. A___ împotriva procesului - verbal de constatare a contravențiilor nr.48/02.09.2014 încheiat de inspectorii de muncă ai I.T.M. A___., pentru următoarele motive:

În data de 02.09.2014, în jurul orei 10, inspectorii de muncă din cadrul ITM A___ au efectuat un control la _________________, situat în A___-I____, în vederea verificării modului în care sunt respectate prevederile legislației muncii.

Aceste persoane au refuzat să prezinte actul de identitate și să completeze fișele de identificare, arătând că nu pot da declarație decât în prezența unui „ șef ". Inspectorilor de muncă nu le-a fost permis accesul în incinta unității.

Inspectorii de muncă au revenit în jurul orei 13 și cu ajutorul unui echipaj din cadrul IJJ A___ au reușit să le identifice pe cele cinci persoane.

Una din aceste persoane a fost numita F_____ A_______ I____ . Din verificările efectuate în baza de date s-a constatat faptul că susnumita presta activitate în baza contractului individual de muncă,. La solicitarea inspectorilor de muncă de a completa fișa de identificare aceasta a refuzat din nou, încălcându-se astfel prevederile art.23 alin.1 lit.a din Legea 108/1999 R

În acest sens Legea 108/1999 r, prevede următoarele:

ART. 23

(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei:

a) împiedicarea în orice mod a inspectorilor de muncă să exercite, total sau parția` controlul ori să efectueze cercetarea evenimentelor potrivit prevederilor legale prin orice acțiune sau inacțiune a conducătorului unității, a reprezentantului legal, a unui angajat, prepus ori a altei persoane aflate în locațiile supuse controlului, inclusiv refuzul persoanei găsite la locul de muncă de a completa fișa de identificare sau de a da informații despre evenimentul cercetat;

Potrivit HG nr. 1.377/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Muncii, precum și pentru stabilirea unor măsuri cu caracter organizatoric, inspectorii de muncă au următoarele drepturi:

ART. 15

(1) Inspectorii de muncă care poartă asupra lor legitimația care atestă funcția pe care o îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor stabilite prin lege au următoarele drepturi:

a) să aibă acces liber, permanent și fără înștiințare prealabilă, la orice oră din zi și din noapte, în sediul oricărui angajator, persoană fizică sau juridică, și în orice loc unde au motive temeinice să efectueze controlul sau cercetarea de evenimente;

b) să identifice, pe baza actelor care dovedesc identitatea, persoanele aflate / i locurile de muncă sau în alte locuri supuse controlului sau cercetării evenimentelor și să impună completarea fișei de identificare prevăzute în anexă.

În urma administrării probelor instanța de fond a admis plângerea, deoarece martorii audiați în cauză au declarat că inspectorii de muncă „nu au cerut angajatelor" să completeze fișa de identificare.

Însă este cunoscut faptul că la orice control efectuat de către inspectorii de muncă cu atribuții în domeniul relațiilor de muncă, persoanelor identificare le este solicitată să completeze această declarație. "

Chiar petenta arată că inspectorii de muncă au fost de două ori la societate, însă dacă acestea s-ar fi identificat, și nu le-a fost solicitat să completeze fișa de identificare, de ce să fi revenit însoțiți de un echipaj al IJJ A___ ?

Instanța de fond nu a apreciat corect declarațiile martorilor și nu a avut în vedere gradul de subiectivism al acestora. Astfel, numita G____ este administrator al _________________, iar petenta este angajată a acestei unității, persoană care nu a fost de față la efectuarea controalelor, ci „doar" a „aflat" de la angajatele sale despre anumite împrejurări. De asemenea, martora M_______ M____ este o colegă a petentei, care la rândul ei a fost sancționată de inspectorii de muncă pentru aceeași faptă contravențională.

Față de împrejurările mai sus arătate, este evident că nu există „dubii" cu privire la săvârșirea faptei contravenționale.

În acest sens, învederează instanței faptul că toate completele care au soluționat plângerile contravenționale formulate de către celelalte colege ale petentei sancționate de inspectori pentru aceeași faptă contravențională, au constatat că fapta există. Același aspect a fost constatat și de către Tribunalul A___, care a pronunțat o soluție definitivă în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX.

Trebuie avut în vedere atitudinea pe care contravenienta a avut-o, faptul că aceasta nu a recunoscut săvârșirea faptei contravenționale, dimpotrivă, aceasta cu rea-credință a arătat că de fapt inspectorii de muncă „nu i-au solicitat" să completeze fișa de identificare.

Din cauza refuzului de a colabora cu organul de control, aceștia au fost nevoiți să efectueze un al doilea control și să apeleze la lucrători din cadrul IJJ A___.

Scopul controlului a fost acela de a verifica dacă angajatorul respectă legislația muncii și angajații se bucură de toate drepturile conferite de lege - timp de lucru, repaus săptămânal, drepturi bănești. în aceste condiții este necesară declarația salariatului. Ori, în condițiile în care persoanele depistate în muncă refuză colaborarea cu organele competente este imposibil a stabili încălcarea acestor drepturi și posibilitatea stabiliri de măsuri pentru remedierea eventualelor deficiențe.

Luând în considerare cele susmenționate, solicită să se admită apelul formulat, să se schimbe în tot sentința civilă pronunțată de către Judecătoria A___-I____ în dosarul mai sus menționat și în consecință să se respingă plângerea formulată de către F_____ A_______.

În drept: Legea 108/1999 R, HG/2009, nr.1377/, C__.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței apelate atât prin prisma criticilor expuse dar și din oficiu, Tribunalul reține următoarele:

Motivele de apel sunt neîntemeiate, astfel că se va respinge calea de atac, pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare.

Textul legal la care se face referire în actul sancționator prevede:

(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei:

a) împiedicarea în orice mod a inspectorilor de muncă să exercite, total sau parțial controlul ori să efectueze cercetarea evenimentelor potrivit prevederilor legale prin orice acțiune sau inacțiune a conducătorului unității, a reprezentantului legal, a unui angajat, prepus ori a altei persoane aflate în locațiile supuse controlului, inclusiv refuzul persoanei găsite la locul de muncă de a completa fișa de identificare sau de a da informații despre evenimentul cercetat.

Din probele administrate în cauză, anume din declarațiile martorilor, rezultă că aspectul completării fișei de identificare nu a fost discutat anterior încheierii procesului verbal. Așadar, starea de fapt care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție nu se verifică, iar prima instanță în mod corect a procedat la anularea sa, față de răsturnarea prezumției de temeinicie.

În consecință, raportat la probele administrate, constatându-se că cele susținute de apelant nu sunt demonstrate, în baza art. 480 C.p.c., se va respinge apelul declarat de apelantul ITM A___, împotriva sentinței civile nr. 1382/2015, pronunțată de Judecătoria A___ I____, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX.

În baza art. 482 raportat la art. 453 C.p.c., fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul ITM A___, împotriva sentinței civile nr. 1382/2015, pronunțată de Judecătoria A___ I____, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 26.11.2015.

Președinte,

C_______ M_____ C_____

Judecător,

C_____ L___

Grefier,

D____ M_____

D.M. 26 Noiembrie 2015

Red. CMC

Jud. fond S____ P__ I____ C_______