R O M Â N I A

TRIBUNALUL G_____

SECTIE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR.480

Ședința publică de la 07.10.2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE L______ A_______ O_____

Judecător M________ M_____

Grefier L____ O______

Pentru astăzi fiind amânată soluționarea apelului declarat de apelantul-petent B____ C_____ împotriva sentinței civile nr.9 din 07.01.2015 pronunțată de Judecătoria T_____, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G_____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție PV.________ NR.xxxxxxx/14.04.2014.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 23.09.2015 când instanța a avut nevoie de timp pentru deliberare și a amânat pronunțarea cauzei la data de 07.10.2015.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele;

Prin plângerea înregistrată la data de 06.05.2014 pe rolul Judecătoriei T_____ sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul B____ C_____ a solicitat anularea procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/14.04.2014 întocmit de IPJ G_____ – Post Poluție Țepu.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că fapta reținută prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nu este conformă cu realitatea, discuția purtată în contradictoriu cu agentul Z______ C_______ derulându-se în sediul postului de poliție, respectiv în biroul agentului constatator, astfel că nu este reală susținerea potrivit căreia ar fi provocat scandal în fața postului de poliție.

Plângerea nu este motivată în drept .

În susținerea plângerii, petentul a depus la dosar înscrisuri și a solicitat administrarea probei testimoniale..

Legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosar înscrisuri.

Instanța a încuviințat și a administrat în cauză proba cu înscrisuri și a procedat la audierea martorului C____ V_______.

Prin sentința civilă nr. 9/07.01.2015, Judecătoria T_____ a respins plângerea ca nefondată.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 1000 lei pentru contravenția prev. de art.2 pct.24 din Legea nr. 61/1991.

În fapt, s-a reținut că, la data de 14.04.2014, aflându-se în fața Postului de Poliție Tepu, jud.G_____, în prezența organelor de poliție, petentul a provocat scandal, adresând injurii.

Din declarația martorului audiat s-a reținut că acesta se afla la Postul de Poliție Tepu pe data de 14.04.2014, ocazie cu care l-a văzut și l-a auzit pe B____ C_____ proferând injurii la adresa polițistei Z______ C_______ - C______.

Petentul, cu certificatul medico - legal nr.436/17.04.2014 a făcut dovada leziunilor ce pot data din 14.04.2014, leziuni cu privire la care prima instanță a apreciat că au fost produse datorită agresiunii contravenientului, odată cu revenirea acestuia la Postul de Poliție Tepu, ocazie cu care a agresat-o pe polițistă fizic și verbal, adresându-i amenințări cu moartea.

s-a reținut că, față de contravenient, s-a întocmit dosar penal pentru infracțiunea de ultraj pentru faptele comise după revenirea la Postul de Poliție.

Sub aspectul viciilor de formă, nu s-au constată neregularități, prima instanță apreciind că actul constatator a fost întocmit cu respectarea prevederilor OG nr. 2/2001 Rep.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel, în termen legal, petentul B____ C_____, solicitând admiterea plângerii și anularea procesului verbal de constatare a contravenției.

În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat, că, la data de 14.04.2014 s-a prezentat la Postul de Poliție Țepu pentru a depune o reclamație, însă agentul Z______ C_______, a încercat să-l dea afară din birou și a început să îl lovească cu piciorul, moment în care a intervenit un alt agent.

Apelantul a precizat că pentru incidentul din sediul de poliție a fost trimis în judecată și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXX. În mod nereal s-a reținut în procesul verbal de constatare a contravenției că ar fi provocat scandal în fața postului de poliție, dovadă că inclusiv martorul C____ V_______ a relatat aspecte petrecute în incinta postului de poliție și nu în exteriorul acestuia.

Apelantul a precizat că nici martorii audiați în procesul penal nu au făcut referire la existența unui scandal în fața Postului de Poliție Țepu și că, pentru aceeași faptă nu poate fi sancționat de două ori, atât penal cât și contravențional.

Apelantul a atașat copii ale declarațiilor date de martorii A________ A________, A________ P_____, M_____ I____ și F______ D___ – N______ în cursul urmăririi penale.

Legal citat, intimatul nu a fost reprezentat în fața instanței și nici nu a formulat întâmpinare.

Analizând pe fond hotărârea atacată în limitele criticilor formulate prin motivele de apel și în raport de probatoriile administrate, în temeiul dispozițiilor în temeiul dispozițiilor art. 477 și 478 din NCPC, Tribunalul constată că apelul este fondat, hotărârea instanței primei instanțe urmând a fi reformată în parte, pentru considerentele ce se succed:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare contravențională ________ nr. xxxxxxx/14.04.2014 încheiat de I.P.J. G_____ – Postul de Poliție Țepu, s-a reținut că, la data de 14.04.2014, ora 10.40, aflându-se în fața Postului de Poliție Țepu, în prezența organelor de poliție, apelantul petent B____ C_____ a provocat scandal, în mod nejustificat, adresând injurii.

Fapta mai sus descrisă a fost apreciată ca întrunind elementele constitutive ale contravenției prev. de art. 2 pct. 24 din Legea nr. 61/1991, potrivit căruia constituie contravenție provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice, dacă fapta nu este comisă în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracțiune.

Pentru săvârșirea faptei mai sus reținute, apelantul a fost sancționat potrivit art. 3 alin. 1 lit. b din același act normativ cu amendă contravențională în cuantum de 1000 lei.

În ce privește legalitatea procesului-verbal în discuție, se constată că acesta este legal întocmit nefiind incidente vreunul din motivele de nulitate expresă și absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, trebuie precizat că atât timp cât agentul constatator a observat personal fapta, procesul-verbal se bucură de o prezumție relativă de temeinicie, petentului revenindu-i îndatorirea de a face dovada unei alte stări de fapt decât cea reținută de agentul constatator.

Apărările formulate de către apelantul petent sunt infirmate de depoziția martorului C____ V_______ care a semnat procesul verbal de constatare a contravenției în calitate de martor asistent și care a precizat că l-a auzit pe apelant aducând injurii la adresa polițistului.

Însuși apelantul a precizat că a purtat discuții contradictorii cu agentul de poliție, discuții auzite și de alte persoane, situație în care a fost tulburat climatul de ordine și liniște publică necesar desfășurării normale și promovării unor relații civilizate în viața cotidiană, împrejurare ce definește însăși noțiunea de scandal.

Faptul că apelantul a fost sancționat penal pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj judiciar nu înlătură răspunderea contravențională a apelantului pentru provocarea de scandal în locuri publice și nu constituie o încălcare a principiului ne bis in idem, consacrat de art.4 al Protocolului 7 al Convenției și potrivit căruia „Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași Stat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurii penale ale acestui Stat. (…).

Atât infracțiunea de ultraj prev. de art. 257 din NCP (pentru săvârșirea căreia apelantul petent a fost condamnat definitiv de Judecătoria T_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX) cât și contravenția constând în provocarea de scandal în locuri publice au elemente materiale (acțiuni) și urmări diferite, chiar dacă au fost produse în aceeași împrejurare.

Astfel, prin infracțiunea de ultraj se produce o stare de pericol pentru autoritate, iar urmare a săvârșirii contravenției prev. de art. 2 pct. 24 din Legea nr. 61/1991 este ignorată obligația cu caracter general ce incumbă oricărei persoane de a avea un comportament civic, moral și responsabil, în spiritul legilor țării și al normelor de conviețuire socială.

Instanța constată că apelantul petent nu a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni care aduce atingere unor relații privind conviețuirea socială, situație în care antrenarea și a unei răspunderi contravenționale pentru lezarea relațiilor sociale privind conviețuirea socială ar fi constituit o ignorare a principiului ne bis in idem, ci pentru exercitarea unor acțiuni de amenințare, de lovire sau de vătămare corporală asupra polițistului aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu aceste atribuții, astfel că sancționarea contravențională a apelantului petent este legală.

Raportat la împrejurările în care a fost săvârșită fapta contravențională, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, criterii prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 și pe baza cărora, instanța apreciază că sancțiunea aplicată nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Astfel, instanța constată prin certificatul medico – legal nr. 436/17.04.2014 s-a menționat că, la data examinării apelantului acesta prezenta o leziune de violență posibil produsă prin lovire cu sau de corp dur ce putea data din 14.04.2014, aspect care coroborat cu declarațiile numiților A________ A________, A________ P_____, M_____ I____ și F______ D___ – N______, date în calitate de martori, în procesul penal, atestă că a existat o tulburare a apelantului pe fondul căreia acesta a provocat scandalul.

În aceste împrejurări și raportat la situația de fapt reținută în procesul verbal, având în vedere și faptul că nu există date că petentul ar mai fi fost sancționat pentru fapte de același gen, Tribunalul apreciază că se justifică o reindividualizare a sancțiunii contravenționale aplicate, astfel că va reduce sancțiunea amenzii de 1000 lei, aplicată în cuantum maxim, la suma de 300 lei.

În consecință, văzând și dispozițiile art. 480 alin. 2 NCPC, Tribunalul va admite apelul, va schimba în parte sentința apelată și, în rejudecare, va admite în parte plângerea contravențională, în sensul că va reduce amenda contravențională aplicată apelantului petent B____ C_____ pentru săvârșirea faptei prev. de art. 2 pct. 24 din Legea nr. 61/1991, de la suma de 1000 lei la suma de 300 lei.

Totodată, instanța va menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelantul-petent B____ C_____, cu domiciliul în _______________________, împotriva sentinței civile nr.9/07.01.2015 pronunțată de Judecătoria T_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G_____, cu sediul în G_____, ___________________.

Schimbă în parte hotărârea atacată și, în rejudecare, admite în parte plângerea contravențională formulată și reduce amenda contravențională aplicată de la 1000 lei la 300 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 07.10.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

L______ A_______ O_____ M________ M_____ L____ O______

Red.L.A.O.

Tehnored.L.O./4ex/15.10.2015

Fond-I___ C_______

__________