R O M Â N I A

CURTEA DE APEL TÂRGU M____

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA Nr. 984/R

Ședința publică din 15 decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C_____ I____ M______

Judecător N______-G______ I____

Judecător C_______ B______ B_____

Grefier C____ R__

Pe rol judecarea recursului declarat de D____ B_____- AJFP M____, CUI xxxxxxx, cu sediul în Târgu-M____, ______________________. 1-3, județul M____, împotriva Sentinței nr. 646/7.05.2015 pronunțată de Tribunalul M____, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal, făcut în ședința publică a răspuns intimata-reclamantă M_______ L___ M_____, prin avocat C_______ M______, lipsă fiind recurenta-pârâtă D____ B_____-AJFP M____, precum și intimata-pârâtă AJFP M____.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că cererea de recurs este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

În raport de data comunicării hotărârii, data înregistrării cererii de recurs și având în vedere termenul de recurs reglementat prin disp. art. 184 Cod procedură civilă, constată că recursul este declarat în termen.

Se constată că, în cauză, s-a îndeplinit procedura regularizării cererii, conform art. XV-XVII din Legea nr. 2/2013.

În temeiul art. 131 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea reține că este competentă material, teritorial și general să soluționeze recursul, având în vedere și dispozițiile art. 96 pct.3 și art. 119 Cod procedură civilă și art.10 din Legea nr.554/2004.

În legătură cu aspectele formale ale recursului, Curtea înțelege să invoce, din oficiu, excepția nemotivării prezentului recurs, în sensul în care deși în cuprinsul acestuia se invocă formal disp. art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, în concret, se aduc aceleași argumente care au fost invocate identic prin întâmpinarea depusă în fața instanței de fond.

Reprezentantul intimatei-reclamante solicită anularea recursului având în vedere motivele de drept pentru nemotivarea recursului.

Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției nemotivării recursului.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față,

Prin Sentința nr. 646/7.05.2015 pronunțată de Tribunalul M____, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX s-a admis cererea formulată de reclamanta M_______ L___ M_____, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B_____, Administrația Județeană a Finanțelor Publice M____ și s-a anulat Decizia nr. 307.231/27.03.2014 privind soluționarea contestației formulate de reclamantă și Decizia nr. 3517/21.01.2014 privind angajarea răspunderii solidare a reclamantei, emise de pârâtă, fiind obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

În considerentele hotărârii atacate, s-au reținut următoarele:

Prin cererea formulată și înregistrată la data de 04.09. 2014, sub nr.XXXXXXXXXXXXX, reclamanta M_______ L___ M_____ a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția Regională Generală a Finanțelor Publice B_____, Administrația Județeană a Finanțelor Publice M____ anularea Deciziei nr. 307.231/27.03.2014 privind soluționarea contestației formulate de reclamantă și a Deciziei nr. 3517/21.01.2014 privind angajarea răspunderii solidare a reclamantei, emise de pârâtă , cu cheltuieli de judecată.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Decizia nr. 3517/21.01.2014 emisă de Direcția Regională Generală a Finanțelor Publice B_____, Administrația Județeană a Finanțelor Publice M____ s-a dispus angajarea răspunderii solidare a reclamantei M_______ L___ M_____ cu S.C. L&P G___ S.R.L., declarată insolvabilă prin Procesul-verbal nr. xxxxxx/105/29.05.2013 întocmit de A.F.P.Tg-M____, Serviciul Colectare Executare Silită Persoane Juridice, până la concurența sumei de 30.646 lei, din care 7.721 lei, debit, 21.763 lei, majorări de întârziere, 1.162 lei, penalități de întârziere.

Prin Decizia nr. 307.231/27.03.2014 emisă de Direcția Regională Generală a Finanțelor Publice B_____, Administrația Județeană a Finanțelor Publice M____ s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de reclamantă împotriva deciziei mai sus menționate.

Prin procesul verbal de constatare a insolvabilității nr. xxxxxx/105/29.05.2013 întocmit de A.F.P.Tg-M____, Serviciul Colectare Executare Silită Persoane Juridice, debitoarea S.C. L&P G___ S.R.L. a fost declarată insolvabilă întrucât nu au fost identificate bunuri urmăribile în patrimoniul societății.

Reclamanta M_______ L___ M_____ a avut calitatea de administrator al debitoarei S.C. L&P G___ S.R.L. iar responsabilitatea ei pentru situația în care a ajuns societatea debitoare nu poate fi pusă sub semnul întrebării. De asemenea, reclamanta avea obligația ca în termen de 30 de zile de la apariția stării de insolvență a debitoarei să se adreseze cu o cerere Tribunalului, spre a fi suspusă dispozițiilor prevăzute de actele normative legale în vigoare.

Potrivit fișei de pe portalul Tribunalului Comercial M____ (f.60), instanța a fost sesizată cu o cerere de deschidere a procedurii insolvenței a debitoarei S.C. L&P G___ S.R.L.la data de 24.10.2013.

Angajarea răspunderii reclamantei s-a făcut în temeiul art. 27 alin. 2 lit. c din O.G. nr. 92/2003.

Reaua credință în sensul dispozițiilor legale menționate mai înainte presupune omisiunea cu intenție directă a obligației legale de a cere instanței competente deschiderea procedurii insolvenței, pentru obligațiile fiscale aferente perioadei respective și rămase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate, ceea ce în prezenta cauză nu s-a dovedit.

Ceea ce se prezumă este buna credință și în materie civilă, prezumția de bună credință are aceeași valoare ca prezumția de nevinovăție în materie penală.

Instanța a reținut că prezumția de reaua credință a administratorului trebuie să se bazeze pe anumite elemente de fapt, altele decât insolvabilitatea societății debitoare, care să facă prezumția să aibă o greutatea și puterea de a naște probabilitatea.

Așadar, instanța a reținut că pârâta nu a făcut dovada unor elemente care să conducă la concluzia că reclamanta a fost de rea-credință și prin urmare nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 27 alin. 2 lit. c din O.G. nr. 92/2003 pentru obligarea reclamantei M_______ L___ M_____ în solidar cu S.C. L&P G___ S.R.L., la plata sumei de 30.646 lei.

Împotriva acestei Sentințe, a declarat recurs în termenul legal pârâta D.G.R.F.P.B_____ – A.J.F.P. M____, criticând hotărârea atacată ca nelegală, reiterând aceleași motive care au fost cuprinse și în întâmpinarea depusă la dosarul de fond.

Prin întâmpinare, reclamanta M_______ L___ M_____ a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând în că recursul reprezintă doar o reluare a argumentelor expuse în întâmpinarea depusă la fond și în motivarea deciziei administrativ fiscale fără legătură cu considerentele hotărârii atacate.

Pârâta-recurentă trebuia să arate pe lângă temeiurile de drept menționate (art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă), și argumentele în sprijinul apărărilor sale; să arate care anumite sunt erorile de aplicare a normelor de drept material comise de prima instanță în cuprinsul hotărârii atacate. De asemenea, se poate observa că nu există nimic în acest sens în recursul depus la dosar. Recurenta reia argumentele din decizia atacată și din întâmpinare, mulțumindu-se în continuare să deducă existența relei credințe din existența stării de insolvență fără a indica nici un fel de dovezi.

La termenul de judecată din 15.12.2015, Curtea, din oficiu, a invocat excepția nemotivării recursului, întrucât, în cererea de recurs, sunt reiterate aceleași argumente care au fost invocate prin întâmpinarea depusă în fața instanței de fond.

Examinând hotărârea atacată prin prisma acestor considerente, Curtea reține următoarele:

Potrivit art. 486 alin. 3 Cod procedură civilă, neindicarea motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, atrage nulitatea căii de atac exercitate.

Or, în speță, într-adevăr, motivele cuprinse în cererea de recurs sunt identice cu cele din întâmpinarea depusă la dosarul de fond (fila 23-24 verso); mai exact, alin. 1 fila 2 recurs – alin. 2 fila 3 recurs, sunt identice cu cele din întâmpinare, respectiv alin. 3 fila 23 – alin. 2 fila 24 verso.

Prin cererea de recurs, D.G.R.F.P. B_____ – A.J.F.P. M____ nu a arătat care sunt argumentele juridice pentru care instanța de fond a înlăturat măsura dispusă prin Decizia nr. 3517/21.01.2014, de angajare a răspunderii reclamantei M_______ L___ M_____, respectiv Decizia nr. xxxxxx/27.03.2014, adică nu a criticat soluția instanței sub aspectul temeiurilor juridice aplicate speței și care a dus la constatarea caracterului nelegal al măsurii.

Reproducerea prin cererea de recurs a stării de fapt care a condus la această măsură, cu reproducerea actelor normative care au stat la baza sa, nu se constituie într-o critică a sentinței, aspect sub care recursul este nemotivat în drept, astfel că sunt incidente prevederile art. 486 alin. 1 lit. d coroborat cu art. 488 alin. 3 Cod proc. civ. care prevăd sancțiunea nulității recursului pentru nemotivarea sa în drept.

Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că recursul promovat în cauză este nemotivat, instanța urmând a constata, așadar, nulitatea acestuia, potrivit art. 496 teza a III-a NCPC.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Constată nulitatea cererii de recurs formulate de D____ B_____- AJFP M____, CUI xxxxxxx, cu sediul în Târgu-M____, ______________________. 1-3, județul M____, împotriva Sentinței nr. 646/7.05.2015 pronunțată de Tribunalul M____, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 15 decembrie 2015.

Președinte, C_____ I____ M______	Judecător, N______-G______ I____	Judecător, C_______ B______ B_____
	Grefier, C____ R__

Red. I.N.G.

Dact. Sz. C.

5 exemplare

Data concept:12.01.2016

Data redactat:12.01.2016