Dosar nr. XXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VIII-A

C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 109

Ședința publică de la 19.01.2016

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE : M______ C_____________

GREFIER : I____ C______ B______

Pe rol se află soluționarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamanta ASOCIAȚIA DE D_________ INTERCOMUNITARA(A__) L____ DUNĂRII, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P_____ FINANȚAREA INVESTITIILOR RURALE, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reprezentant convențional, consilier juridic D___ S_____ E____, care depune delegație de reprezentare în ședință publică, lipsind reclamanta.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, la data de 10.12.2015, prin compartimentul Registratură, pârâta a depus note scrise, la data de 19.01.2016, prin compartimentul Registratură, reclamanta a depus concluzii scrise, după care,

Curtea pune în discuție incidența în cauză sau nu a Deciziei Curții Constituționale nr. 66/2015.

Pârâta, prin reprezentant convențional, învederează că în speță sunt incidente dispozițiile acestei decizii a Curții Constituționale întrucât neregula a vizat perioada anterioară intrării în vigoare a dispozițiilor O.G. nr. 66/2011, însă instituția pârâtă a respectat toate clauzele contractuale asumate de beneficiar, astfel cum sunt reglementate la art. 16 alin. 1 din Anexa 1 a contractului, unde este definită neregula ca orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate. La fel este definită neregula și în O.G. nr.79/2003, în Regulamentul 2988/1995, dar și în Regulamentul nr. 1083/2006. În toate aceste acte normative este definită neregula așa cum a aplicat-o și instituția pârâtă, iar aceasta a respectat și dispozițiile deciziei Curții Constituționale pusă în discuție, s-a aplicat sancțiunea cu aplicarea principiului proporționalității, aplicându-se sancțiunea doar pentru Tranșa a II-a de plată, iar nu pentru toată finanțarea acordată. Apreciază că prin pronunțarea Deciziei Curții Constituționale nr. 66/2015 nu se atrage anularea Procesului Verbal emis de către aceasta. Pe fond, solicită respingerea acțiunii.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată:

Prin cererea înregistrată la data de 09.07.2015 sub nr.XXXXXXXXXXX pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a C_________ administrativ și fiscal, reclamanta Asociația de D_________ Intercomunitară (A__) L____ Dunării în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a solicitat anularea deciziei nr.5802/18.02.2015 și a procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr.43.075 încheiat la data de 19.12.2014, prin care s-a dispus obligarea reclamantei la restituirea sumei de 177.416 lei și TVA aferenta în valoare de 33.709,04 lei, constituind valoarea cheltuielilor afectate de nereguli și suspendarea actelor administrative respectiv a deciziei nr.5802/18.02.2015 și a procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 43.075, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

În motivarea cererii, arată că asocierea celor trei entități,comunele M_____ K___________, Gura Ialomiței și Giurgeni, s-a realizat la începutul anului 2008 prin contract de asociere care are la bază hotărârile consiliilor locale din cele trei entități având ca scop implementarea a patru obiective: canalizare și stație de epurare, închidere rampe de gunoi, modernizare drumuri comunale și înființare sistem de distribuție gaze, aceste contracte de asociere stând la baza licitației organizate prin _______________________________ lider de proiect - în conformitate cu deciziile comunelor M_____ K___________, Gura Ialomiței și Giurgeni.

Astfel, prin contractele de asociere nr.1194/05.03.2008 înregistrat la Primăria comunei M_____ K___________, nr.1108/05.03.2008 înregistrat la Primăria Comunei Gura Ialomiței și nr.593/05.08.2008 înregistrat la Primăria Comunei Giurgeni a fost înființat compartimentul pentru managementul proiectelor finanțate din fonduri structurale și este desemnat ca lider de proiect Consiliul Local al Comunei M_____ K___________ prin reprezentant sau primarul localității M_____ K___________.

Cele trei entități prin hotărâri succesive, au contribuit financiar la susținerea cheltuielilor și și-au însușit și indicatorii tehnico - economici care au fost indicați în urma studiului de fezabilitate contractat de _____________________________ lider de asociație acesta din urmă având obligația să organizeze și să contracteze realizarea documentației necesare pentru selectarea proiectului conform legislației în vigoare.

Prin procesul verbal de constatare a neregulilor, echipa de control a reținut că "Neregula constatată în proiectul procesului verbal de constatare privește în esența faptul că un contract derulat de o autoritate contractanta este preluat și solicitat pentru decontare de către o autoritate contractantă distinctă care nu era înființata la data organizării procedurii de achiziție".

În opinia reclamantei, această concluzie este contrara dispozițiilor art.4 din OG nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații, act normativ care reglementează constituirea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară.

Arată că entitatea juridică Asociația de D_________ Intercomunitară (A__) L____ Dunării a asimilat în patrimoniul său, conform declarațiilor pe proprie răspundere asumate de către primarii celor trei comune competente, demersurile realizate de către Consiliul Local M_____ K___________ pentru achiziționarea serviciilor de studii de fezabilitate, motiv pentru care nu există nicio „neregulă” de natură să atragă constituirea unei creanțe bugetare în legătură cu contractul de finanțare.

O analiză riguroasă și constructivă ar fi determinat pârâta să concluzioneze că indiferent de entitatea care a contractat serviciile respective, în esența, datele economice și juridice rămân aceleași: respectiv, beneficiarii serviciilor prestate rămân comunele care alcătuiesc Asociația de D_________ Intercomunitara, iar valoarea de achiziție a fost adjudecata printr-o procedura de selecție oferte, prin licitație publica, adică în condiții de maxima transparență și legalitate.

Susține reclamanta că analiza situației juridice nu trebuie să se raporteze strict la data înscrierii Asociației de D_________ Intercomunitară A__ L____ Dunării în registrul special al Asociațiilor și Fundațiilor de la Judecătoria Fetești (28.08.2008) ci prin coroborare cu actele juridice care au stat la baza asocierii celor trei comune, cu statutul adoptat pentru funcționarea A__ L____ Dunării, cu principiile de drept care stau la baza constituirii și funcționarii A__ L____ Dunării.

Solicită reclamanta să fie avută în vedere hotărârea Curții de Justiție Uniunii Europene C-434&12 Slancheva privind interpretarea art.4 alin.8 din Regulamentul UE nr.65/2011, potrivit căruia este de competența instanței naționale să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema nu poate fi atinsă. De asemenea, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate.

Arată că hotărârile Curții de Justiție a comunităților europene sunt direct aplicabile de către judecătorul național, astfel că urmează a se da prioritate principiilor prevalenței substanței asupra formei, al proporționalității și certitudinii impunerii. Refuzul acordării unui drept prevăzut de lege, pe motiv că nu s-a îndeplinit o formalitate, care nu este determinantă în obținerea acelui drept, înseamnă a nesocoti principiile generale sus enunțate aplicabile în materie de fiscalitate, relevate și în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

De asemenea, principiul proporționalității obligă autoritățile publice să ia numai acele măsuri necesare pentru atingerea scopului urmărit și să aplice sancțiuni proporționale cu gravitatea greșelilor, a neregulilor sau a fraudei. În aplicarea acestui principiu, C.E.J a stabilit că "sancțiunile din dreptul intern trebuie să fie totdeauna proporționale cu gravitatea abuzului" (cauza C 146/05, Hot. din 27 septembrie 2007, Collee KG și Hnanzanet) iar "măsura să nu depășească ceea ce este necesar pentru că devine improprie scopului urmărit" (Hot. c - 45/2006 - Campina).

În ceea ce privește cererea de suspendare a executării, reclamanta consideră că sunt îndeplinite condițiile art.14 din Legea nr.554/2004.

Astfel, arată că a promovat acțiunea în anularea actului administrativ, iar cazul bine justificat rezultă din situația de fapt expusa dar și prin raportare la principiile comunitare care au aplicabilitate cu prioritate în dreptul național, aspecte care conduc la concluzia ca exista o îndoiala serioasă în ceea ce privește legalitatea actelor administrative.

În ceea ce privește iminența producerii unei pagube, arată că executarea silită pentru o suma importantă, ar afecta grav funcționarea unui serviciu public.

Prin notele scrise depuse la data de 19.01.2016 reclamanta invocă incidența în cauză a deciziei Curții Constituționale nr.66/2015, solicitând instanței să constate că pretinsa neregulă reținută de către pârâtă a fost săvârșită anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr.66/2011.

În drept au fost invocate dispozițiile art.15 din Legea nr.554/2004, O.G. nr.66/2011, art.148 din Constituția României.

În dovedirea cererii legal timbrate cu suma de 115 lei (conform art.10 alin.1 lit.b și art.16 alin.1 lit.a din O.U.G. nr. 80/2013) s-au depus la dosar contestația prealabilă formulată de reclamantă, decizia de soluționare a contestației, procesul verbal de constatare nereguli și de stabilire a creanței bugetar, contractele de asociere și hotărârile de Consiliu Local la care a făcut referire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

2. Poziția procesuală a pârâtei:

Prin întâmpinarea depusă la data de 28.08.2015 pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a solicitat respingerea cererii de anulare a actelor administrative reprezentate de procesul verbal de constatare nr.43.075/19.12.2014 și de decizia nr.5802/18.02.2015 ca neîntemeiată.

Cu titlu preliminar, pârâta a arătat că scopul său îl constituie implementarea tehnică și financiară a Fondului European pentru Agricultură și D_________ Rurală denumit în continuare FEADR care reprezintă un instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini țările membre, în implementarea Politicii Agricole Comune, reprezentând o oportunitate de finanțare pentru spațiul românesc similar cu Programul SAPARD.

În acest context, între Agenția de Plați pentru D_________ Rurala și Pescuit (actual AFIR), în calitate de autoritate contractantă și Asociația de D_________ Intercomunitara (A__) L____ Dunării, județul Ialomița, în calitate de beneficiar, a fost încheiat Contractul de Finanțare nr. Cxxxxxxxxxxxx011/26.06.2009 având ca obiect ,,Înființare sistem de canalizare în comunele M_____ K___________, Gura Ialomiței și Giurgeni, extindere rețea de alimentare cu apă potabilă în __________________________________ drumuri comunale în comunele M_____ K___________, Gura Ialomiței și Giurgeni, dotarea căminelor culturale în comunele M_____ K___________ și Gura Ialomiței și reabilitare și dotare cămin cultural în ______________________________”,

Ulterior, AFIR a primit o sesizare din partea dlui V____ Tinel înregistrata sub nr. xxxxx/03.07.2014, în care se menționa împrejurarea că CRPDRP 3 Târgoviște a avizat eronat contractele de achiziții publice servicii nr. xxxxx/23.11.2011, achiziția de servicii în valoare de 194.400 lei pentru întocmirea studiului de fezabilitate,. întrucât la data inițierii achiziției (17.04.2008), respectiv la cea a încheierii (07.05.2008) contractului de servicii cu S.C. BLGM ROMANIA S.R.L. Târgoviște, A__ L____ Dunării nu era legal constituită ca persoană juridică. Judecatoria Fetești, județul Ialomița, a emis certificatul de constituire a asociației în data de 03.01.2009, solicitantul A__ L____ Dunării nefiind îndreptățit legal să înscrie în bugetul indicativ al proiectului, ca și cheltuială eligibilă, valoarea aferentă studiilor de teren, studiului de fezabilitate și a documentațiilor pentru obținerea avizelor.

În urma verificării aspectului sesizat de petent cu privire la încheierea contractului de servicii nr.2515/07.05.2008, în raport de actele depuse de reclamantă, respectiv contractele de asociere, hotărârile de consiliu local prin care cele trei entități au aprobat asocierea în vederea constituirii „Asociației de D_________ Intercomunitară L____ Dunării”, declarații pe propria răspundere ale primăriilor celor trei comune din data de 04.08.2008 cu privire la desemnarea liderului de proiect s-a constatat că Asociația de D_________ Intercomunitara L____ Dunării nu era legal constituită ca persoană juridică la data încheierii contractului de servicii și nu era parte în acesta.

Arată pârâta că este de esența contractului de finanțare faptul că acesta trebuie derulat de beneficiarul parte în contract astfel că toate cheltuielile solicitate prin cererile de plată trebuie să fie efectuate de beneficiarul contractului de finanțare.

În urma analizării documentelor prezentate de beneficiar și a celor observate la vizita pe teren, s-a concluzionat că, beneficiarul nu a respectat obligațiile asumate prin contractul cadru de finanțare precum și cele declarate în declarația pe proprie răspundere data de beneficiar și atașată la cererea de finanțare, în sensul că a solicitat spre decontare cheltuieli care nu au fost contracte de beneficiarul programului FEADR.

În susținerea temeiniciei actelor administrative a căror anulare/suspendare se solicită, menționează reclamanta că a luat în considerare situația de fapt și admite faptul că bazele constituirii A__ au fost inițiate anterior încheierii contractului de consultanță, însă solicitarea spre decontare a unor cheltuieli efectuate de o altă entitate juridică echivalează cu producerea unei nereguli astfel cum aceasta este definită în normele legale incidente citate.

Mai mult decât atât, nu există clauză contractuală care să absolve beneficiarul de îndeplinirea obligațiilor pe care și le-a asumat prin semnarea contractului de finanțare, astfel că, beneficiarul este singurul răspunzător în fața autorității contractante pentru implementarea proiectului, respectiv pentru modul de întocmire a cererilor de plată.

În consecință, este evident că beneficiarul cunoștea că are obligația de a solicita spre decontare doar acele cheltuieli care au fost efectuate în cadrul proiectului și de către beneficiarul proiectului.

Prin urmare, recuperarea prejudiciului produs din culpa Reclamantei este obligatorie pentru derularea Programului PNDR în condițiile impuse de Comunitate prin actele normative emise de aceasta și ratificate de Guvernul României, precum și pentru o judicioasă și legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate.

Primirea unui ajutor financiar nerambursabil incumbă tuturor persoanelor beneficiare respectarea cu strictețe a condițiilor de realizare a obiectivului subvenționat, fapt ce justifică aplicarea din partea Agenției de plată a unor măsuri corective, în scopul evitării pe viitor a punerii în dificultate a proiectelor.

Astfel, prin neregulile constatate reclamanta a încălcat art.1 alin.3 și 4, art.11 alin.3, art.16 Anexa 1 la Contractul de Finanțare Cxxxxxxxxxxxx011/26.06.2009, beneficiarul având cunoștință despre aplicarea legislației în materia acordării fondurilor europene nerambursabile încă de la momentul întocmirii cererii de finanțare prin Ghidul Solicitantului pentru măsura 322, ghid pus la dispoziția potențialilor beneficiari.

Toate aceste neregularități au fost consemnate în Procesul verbal de constatare nr.43.075/19.12.2014, întocmit în conformitate cu prevederile OUG nr. 66/2011 și ale HG nr. 875/2011 prin care s-a constituit în sarcina reclamantei un debit în cuantum de 211.125,04 lei.

În ceea ce privește invocarea în cauză a Deciziei pronunțate în cauza C-343/12 arată că CJUE a avut în vedere un alt tip de speță decât cel dedus judecății în prezentul dosar, respectiv acel tip de speță care se referă la crearea în mod artificial de către beneficiar a condițiilor de acordare a finanțării nerambursabile.

Față de susținerea conform căreia pârâta a avizat cererea de finanțare și cererile de plată, arătă că structurile AFIR efectuează verificări strict în baza unor proceduri interne acreditate, fapt ce nu însemnă ca în situația în care ulterior sunt efectuate alte controale aprofundate de către compartimente specializate sau chiar instituții externe cu atribuții de control, beneficiarul este exonerat de răspundere pentru documentele depuse sau acțiunile întreprinse. Atribuțiile și activitățile desfășurate de serviciile din cadrul APDRP sunt clar definite, și astfel, nedepistarea neregulilor la momentul săvârșirii acestora de către beneficiar în diferitele etape procedurale de selecție sau implementare a proiectului, nu este un motiv care să atragă exonerarea răspunderii beneficiarului față de autoritatea contractantă (APDRP), cu atât mai mult cu cât din aspectele constatate de echipa de control emitentă a procesului verbal de constatare reies în mod clar neregulile rezultate din verificările ulterioare.

În ceea ce privește procedura de plată și cea de achiziții, AFIR, prin Centrele Regionale, nu avizează legalitatea și conformitatea documentației depuse de ofertanți în cadrul procedurii de achiziții/plăți, avizul dat reprezentând doar o verificare a efectuării pașilor și depunerii documentelor impuse prin instrucțiunile de achiziții, corectitudinea desfășurării procedurilor de achiziție și plată rămânând în sarcina beneficiarului.

Asupra cererii de suspendare întemeiată pe prevederile art.15 din Legea contenciosului administrativ, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată dat fiind faptul că nu sunt întrunite condițiile pentru a opera suspendarea efectelor actelor administrative emise de pârâtă.

În speța de față, reclamanta nu prezintă argumentele juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ contestat, aparența dreptului fiind în favoarea pârâtei.

Referitor la necesitatea prevenirii unei pagube iminente, din actele existente la dosar nu rezultă pericolul care ar duce la producerea unei pagube iminente de natură să justifice suspendarea executării actului administrativ.

În ceea ce privește aplicarea în cauză a deciziei Curții Constituționale nr.66/2015 arată că aceasta nu poate atrage anularea procesului verbal de constatare nr.xxxxx/19.12.2014 dat fiind faptul că, sub aspectul noțiunii de neregulă, indiferent de actul normativ la care se face raportarea O.U.G. nr.66/2011 sau O.G. nr.79/2003 definiția este aceeași, iar constatarea existenței unei presupune retragerea sprijinului financiar aferent.

Invocă, de asemenea, aplicarea directă în cauză a Regulamentului CE nr.1083/2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de D_________ Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune.

Dovezile pe care își fundamentează apărarea sunt contractul de finanțare actele adiționale, dosarul de achiziții servicii pentru elaborarea studiului de fezabilitate, studiului geo-tehnic, ridicări topografice, documentație obținere avize/acorduri, studiu de impact și contractul de servicii nr.2515/07.05.2008 încheiat cu firma ______________________.

4. Considerentele instanței:

Analizând materialul probator administrat, prevederile legale incidente și susținerile părților, Curtea reține următoarele:

Prin contractul de finanțare nr.Cxxxxxxxxxxxx011/26.06.2009 încheiat între pârâtă în calitate de autoritate contractantă și reclamantă în calitate de beneficiar, a fost acordată finanțare nerambursabilă pentru punerea în aplicare a cererii de finanțare pentru proiectul „înființare sistem de canalizare în comunele M_____ K___________, Gura Ialomiței și Giurgeni, extindere rețea de alimentare cu apă potabilă în __________________________________ drumuri comunale în comunele M_____ K___________, Gura Ialomiței și Giurgeni, dotarea căminelor culturale în comunele M_____ K___________ și Gura Ialomiței și reabilitare și dotare cămin cultural în _________________________________”, valoarea totală eligibilă a proiectului fiind de 21.267.467 lei, cu o durată de execuție a contractului de finanțare de 32 de luni.

Prin procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 19.12.2014, pârâta a statuat că valoarea cheltuielilor eligibile afectate de neregulă este în sumă de 211.125,04 lei din care 141.932,80 lei contribuție UE, 35.483,20 lei contribuție publică națională și TVA aferent în cuantum de 33.709,04 lei.

Prin același proces verbal s-a reținut că motivul constituirii acestui debit îl reprezintă faptul că, la data semnării contractului de achiziție cu ______________________, reclamanta nu era legal constituită, astfel că au fost solicitate spre decontare cheltuieli care nu au fost contractate de beneficiarul programului FEADR.

Reclamanta a formulat contestație împotriva acestui proces verbal prin care a susținut că neregula invocată de pârâtă nu este de natură să atragă constituirea unei creanțe bugetare în legătură cu contractul de finanțare în condițiile în care reclamanta a depus cererea de finanțare cu bună-credință și cu respectarea dispozițiilor art.4 din O.G. nr. 26/2000.

Contestația formulată de reclamantă a fost respinsă prin decizia nr.5802/18.02.2015, reținându-se în esență că reclamanta nu a respectat obligațiile asumate prin contractul cadru de finanțare, în condițiile în care a solicitat spre decontare cheltuieli care nu au fost contractate de beneficiarul programului FEADR.

Curtea reține că primul motiv de nelegalitate invocat de către reclamantă vizează încălcarea efectelor juridice ce decurg din aplicarea dispozițiilor art.4 din O.G. nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Cu privire la această critică, Curtea reține că este neîntemeiată, deoarece dispozițiile art.4 din O.G. nr.26/2000 (forma în vigoare la data constituirii asociației reclamante) reglementează definiția asociației „ Asociația este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei înțelegeri, pun în comun și fără drept de restituire contribuția materială, cunoștințele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activități în interes general, al unor colectivități sau, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial”.

Capacitatea juridică a asociației, adică aptitudinea de a avea drepturi și obligații civile (capacitatea de folosință) și aptitudinea de a dobândi și exercita drepturi subiective civile și de a-și asuma și îndeplini obligații civile prin încheierea de acte juridice civile (capacitatea de exercițiu) este reglementată de art.5 alin.1 și art.8 din O.G. nr.26/2000, cu referire la art.33 alin.1 din Decretul nr.31/1954 (în vigoare la data constituirii asociației reclamante, fiind abrogat prin art.230 lit.n din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicarea a noului Cod civil).

Astfel, potrivit art.5 alin.1 din O.G. nr.26/2000 „(1) Asociația dobândește personalitate juridică prin înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială își are sediul”, iar conform art.8 alin 1 din același act normativ „(1) Asociația devine persoană juridică din momentul înscrierii ei în Registrul asociațiilor și fundațiilor”.

De asemenea, dispozițiile art.33 alin.1 din Decretul nr.31/1954 prevăd că „Persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au capacitatea de a avea drepturi și obligații de la data înregistrării lor”.

Din dispozițiile legale sus enunțate, rezultă că asociația dobândește personalitate juridică la data înscrierii în Registrul asociațiilor și fundaților.

În speță, Curtea reține că asociația reclamantă a dobândit personalitate juridică la data de 28.08.2008 din momentul înscrierii în Registrul special al asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa Judecătoriei Fetești, din acel moment având capacitate juridică civilă potrivit legii.

Din actele dosarului rezultă că procedura de achiziție servicii pentru elaborarea studiului de fezabilitate, studiului geo-tehnic, ridicări topografice, documentație obținere avize/acorduri, studiu de impact, a fost lansată de _______________________________ conform Raportului procedurii nr.2436/30.04.2008, a fost desemnată câștigătoare oferta firmei ______________________ în valoare de 175.800 lei, fiind încheiat contractul de servicii nr.2515/07.05.2008 între Primăria Comunei M_____ K___________ și ______________________.

Acest contract a fost amendat prin două acte adiționale și anume: actul adițional nr.1/25.06.2008 încheiat între Primăria Comunei M_____ K___________ și ______________________ prin care s-a modificat durata execuției lucrării și actul adițional nr.2/17.09.2008 încheiat între A__ L____ Dunării reprezentată prin D___ A________ lider de asociație și ______________________ prin care s-au adăugat la contractul inițial efectuarea de lucrări suplimentare la un preț de 18.600 lei.

Ulterior, contravaloarea lucrărilor ce au format obiectul contractului sus arătat a fost solicitată spre decontare de către reclamantă, în calitate de beneficiar al contractului de finanțare, în condițiile în care, așa cum rezultă din situația de fapt sus arătată, la data semnării contractului de achiziție servicii nr.2515/07.05.2008 reclamanta nu era legal constituită ca persoană juridică.

Curtea reține că noțiunea de beneficiar este definită în Ghidul Solicitantului – Măsura 322 ca fiind persoana juridica/persoana fizica autorizată care a realizat un proiect de investiții și care a încheiat un contract de finanțare cu APDRP pentru accesarea fondurilor europene prin FEADR.

În cauza dedusă judecății, contractul de finanțare a fost încheiat între pârâtă în calitate de autoritate contractantă și reclamantă în calitate de beneficiar, în timp ce cheltuielile supuse decontării au fost contractate în mod cert de o altă entitate juridica care nu este parte în contractual de finanțare nr. C xxxxxxxxxxxxxxx/26.06.2009.

Principiul de baza al finanțării nerambursabile este acela al rambursării cheltuielilor eligibile efectuate în prealabil de către beneficiar, pentru acordarea finanțării nerambursabile putând fi luate în considerare doar cheltuielile eligibile, cheltuielile prevăzute în bugetul proiectului (buget care constituie Anexa II la contractul de finanțare) având caracter estimativ și reprezentând plafonul maxim pentru cheltuielile eligibile.

Astfel, beneficiarului i se acordă finanțare nerambursabilă în termenii și condițiile stabilite în contractul de finanțare, cheltuielile fiind eligibile numai în condițiile în care respectă acești termeni și condiții.

Referitor la eligibilitatea cheltuielilor, Curtea reține că potrivit art.14 alin.1 din contractul de finanțare, cheltuielile neeligibile pentru finanțarea în cadrul Programului sunt prevăzute în Fisele masurilor din PNDR, sprijinul acordat urmând a fi recuperat daca obiectivele finanțate nu sunt utilizate/folosite conform scopului destinat rezultat din cererea de finanțare, modifica substanțial proiectul sau în cazul în care acestea își modifica destinația într-o perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăți), beneficiarul având obligația să notifice Autoritatea Contractanta la apariția oricărei modificări survenite în derularea proiectului.

Din interpretarea acestui articol reiese faptul că beneficiarul trebuie să mențină eligibilitatea proiectului pe tot parcursul derulării contractului de finanțare, orice modificare care afectează proiectul și generează nemenținerea criteriilor de eligibilitate avute în vedere inițial la selectarea cererii de finanțare echivalând cu o neregulă și conducând implicit la aplicarea sancțiunilor stabilite în cadrul art. 16 Anexa I din contractul de finanțare.

Constatându-se așadar, în urma verificării că la data încheierii contractului de prestări servicii nr.2515/07.05.2008 Asociația de D_________ Intercomunitară L____ Dunării nu era legal constituită ca persoană juridică, procesul verbal de constatare nereguli și de stabilire a creanței bugetare a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale.

Referitor la invocarea în speță a cauzei C-434/12, Curtea reține că obiectul cauzei respective l-a reprezentat interpretarea art.4 alin.8 din Regulamentul nr.65/2011, din perspectiva creării în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în vederea obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor, situația de fapt avută în vedere de CJUE fiind diferită de situația de fapt din speța dedusă judecății.

Referitor la proporționalitatea măsurii, Curtea constată că sancțiunea aplicată de către pârâtă a vizat numai tranșa a II-a de plată afectată de neregulă, iar nu întreaga finanțare acordată. Prin semnarea contractului de finanțare, beneficiarul și-a asumat în totalitate prevederile contractuale, printre care art.11(3) din Anexa I la contract, care stipulează că în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea contractului, autoritatea contractantă poate înceta valabilitatea contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate și fără intervenția instanței judecătorești. În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă, APDRP având obligația luării tuturor măsurilor corective necesare, pe toata perioada de valabilitate a contractului de finanțare și indiferent de momentul constatării neregulilor.

De asemenea, în considerarea art.21 alin.2 din HG nr.224/2008, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia “beneficiarul trebuie să depună din proprie inițiativă toate eforturile pentru a lua cunoștință de toate informațiile oferite, astfel încât să cunoască înainte de asumarea obligațiilor toate drepturile și obligațiile născute din contractul de finanțare“ - pentru fiecare din măsurile acreditate în cadrul PNDR, a fost elaborat un Ghid al Solicitantului, distribuit gratuit tuturor persoanelor care doresc informații despre accesarea fondurilor europene nerambursabile.

Prin urmare, în mod corect pârâta a făcut aplicarea clauzelor contractuale ale contractului de finanțare încheiat de părți și a stabilit că suma afectată de neregulă urmează a fi restituită, fiind respectat astfel principiul proporționalității.

În ceea ce privește incidența în cauză a deciziei Curții Constituționale nr.66/2015 invocată de reclamantă prin notele scrise depuse la data de 19.01.2016 Curtea reține următoarele:

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 66/2015 au fost declarate neconstituționale prevederile art.66 din O.U.G. nr.66/2011, astfel că, urmare a admiterii excepției de neconstituționalitate, calificarea neregulii și stabilirea creanțelor bugetare se vor face în temeiul actului normativ în vigoare la data săvârșirii neregulii potrivit principiului tempus regit actum, așadar fără a se putea combina dispozițiile de drept substanțial din O.G. nr. 79/2003 cu cele ale O.U.G. nr.66/2011, în vreme ce procedura urmată de organele de control va fi cea reglementată prin actul normativ în vigoare la data efectuării controlului.

În cauza dedusă judecății, în privința procedurii urmate, dat fiind că procedura de control a fost demarată în anul 2014 iar nota de constatare a fost emisă la 19.12.2014, este indubitabil faptul că era aplicabilă OUG nr.66/2011 și că în mod corect s-a aplicat procedura reglementată de acest act normativ

Sub aspectul normelor de drept substanțial însă, dacă se consideră că data săvârșirii neregulii trebuie raportată la data încheierii contractului de lucrări nr. 2515/07.05.2008, Curtea constată că, așa cum în mod corect afirmă reclamanta normele de drept substanțial intern aplicabile sunt cele ale O.G. nr.79/2003.

Cu toate acestea, Curtea constată că, deși în mod formal în cuprinsul actelor administrative contestate, sunt menționate prevederile O.U.G. nr.66/2011, aceasta nu poate justifica o eventuală soluție de anulare, care ar fi o măsură excesivă și pur formală, în condițiile în care neregula constatată și corecția aplicată ar subzista, pe fond, prin raportare la legislația europeană în vigoare la data respectivă.

Astfel, din perspectiva diferenței reținute de Curtea Constituțională în cuprinsul Deciziei nr.66/2015, între modul în care este definită „neregula” în O.U.G. nr.79/2003, respectiv în O.U.G. nr.66/2011, inaplicabilitatea în cazul actelor administrative contestate în prezenta cauză a normei de drept substanțial din O.U.G. nr. 66/2011 rămâne lipsită de relevanță, în condițiile în care, definiția neregulii cuprinsă în art. 2 lit. a) din O.U.G. nr.66/2011 este o preluare a prevederilor art.2 pct.7 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006, regulament care, la data încheierii Contractului de lucrări nr. 2515/07.05.2008 era în vigoare și avea aplicabilitate directă, cu prioritate față de prevederile normelor interne instituite de O.G. nr. 79/2003.

Acest regulament definește cadrul legal în care se înscrie politica de coeziune, inclusiv metoda de stabilire a orientărilor strategice ale Comunității pentru coeziune, a cadrului strategic național și a procesului de examinare la nivelul Comunității și în acest scop, stabilește principiile, normele de parteneriat, de programare, de evaluare, de gestionare, inclusiv financiară, de supraveghere și de control pe baza unei împărțiri a responsabilităților între statele membre și Comisie.

Astfel, din coroborarea dispozițiilor citate, rezultă că Regulamentul (CE) nr.1.083/2006 este direct și obligatoriu statelor membre, ca entități juridice, direct răspunzătoare de gestionarea, supravegherea și controlul resurselor financiare alocate pentru realizarea obiectivelor la care contribuie fondurile.

P_____ neîndeplinirea obligațiilor stabilite de Regulament în sarcina statelor membre, respectiv pentru îndeplinirea necorespunzătoare sau săvârșirea cu intenție sau din neglijență a unor fapte care contravin prevederilor Regulamentului, sancțiunea care intervine este reglementată în Titlul VII Gestiunea financiară capitolul II Secțiunea 1 Corecții financiare ale statelor membre.

În concluzie, în situația de față, chiar dacă se poate vorbi despre o aplicare retroactivă a O.U.G. nr. 66/2011, din perspectiva normelor de drept substanțial (constatarea neregulii și aplicarea corecției), trebuie avut în vedere că analiza de legalitate trebuie să se facă inclusiv prin raportare la normele de drept european ale acestui regulament.

Astfel, trebuie avut în vedere faptul că, așa cum rezultă fără echivoc din prevederile art.288 TFUE (fost art. 249 TCE), regulamentul are aplicabilitate generală, este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în fiecare stat membru, nefiind așadar necesară adoptarea unei act național de transpunere, așa cum se întâmplă în cazul directivelor. În doctrina de specialitate s-a statuat în sensul că, deși statele membre sunt obligate să își modifice legislația, astfel încât aceasta să fie în conformitate cu un regulament, aceasta nu schimbă faptul că respectivul regulament produce efecte pe teritoriul statului membru, independent de orice lege internă.

În acest sens, Curtea reține ca fiind relevantă jurisprudența în cauza Variola c. Admministrazione delle Finanze, în care CEJ a statuat faptul că "Aplicabilitatea directă a regulamentului înseamnă că ______________________ și aplicarea sa în favoarea sau în dauna subiectelor de drept se realizează independent de orice măsură de preluare în dreptul național..."

În această ordine de idei, Curtea conchide în sensul că examinarea legalității procesului verbal de constatare atacat nu se va face, din perspectiva constatării neregulii și aplicării corecției, prin raportare la O.U.G. nr. 66/2011, întrucât acest act normativ va fi înlăturat ca fiind aplicat retroactiv sub acest aspect, în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 66/2015, ci prin raportare prevederile Regulamentul (CE) 1083/2006, cu consecința examinării pretinsei nereguli, prin raportare la definiția art. 2 pct. 7 din acest regulament care are în vedere inclusiv ipoteza unui prejudiciu potențial.

Astfel conform art.2 pct.7 din Regulamentul (CE) nr.1083/2006 al Consiliului U.E "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

Referitor la existența sau potențialitatea unui efect prejudiciabil al încălcării/abaterii pentru bugetul general al Uniunii Europene, Curtea reține că potrivit art. 1 din Regulamentul nr. 2988/95 al Consiliului U.E. din 18 decembrie 1995 - privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, „Constituie abatere orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate."

În concluzie, din interpretarea prevederilor regulamentare citate, existența abaterii/neregulii/cheltuielii nejustificate presupune implicit potențialitatea/existența prejudicierii bugetului U.E., prejudiciul constând chiar în suma considerată cheltuială neeligibilă, fără a fi necesar să se probeze un alt prejudiciu.

Or, în situația de față, odată ce s-a stabilit că există o neregulă, aceasta constând în decontarea unor cheltuieli contractate de o altă entitate juridică ce nu este parte în contractul de finanțare, prejudiciul constă chiar în suma afectată de nereguli reținută în cuprinsul procesului verbal de constatare, impunându-se retragerea acestei sume decontată de către AFIR în tranșa a II-a de plată.

Sub aspectul corecției financiare aplicabile, erau incidente tot prevederile O.U.G. nr.79/2003, însă, împrejurarea că, prin proces verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanței bugetare nr..xxxxx/19.12.2014, creanța bugetară a fost stabilită în sarcina reclamantei potrivit prevederilor O.U.G. nr.66/2011 care nu erau în vigoare la data respectivă, nu poate conduce, la fel ca și în cazul precedent, la o anulare formală, automată a sancțiunii aplicate.

Împrejurarea invocată de reclamantă, în sensul că anterior au fost aprobate toate cererile de rambursare, nu este relevantă, întrucât această situație nu împiedică autoritatea competentă să verifice ulterior, în temeiul prevederilor art.59 și 98 din Regulamentul (CE) nr.1083/2006 , respectarea de către beneficiarii finanțării din fondurile europene a normelor legale europene și interne în materia achizițiilor publice și să aplice corecțiile financiare necesare în situația în care se constată existența unor nereguli.

În concluzie, Curtea constată că procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. xxxxx/19.12.2014 și decizia de soluționare a contestației nr.5802/18.02.2015 au fost emise de pârât cu respectarea dispozițiilor legale.

În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect suspendarea executării actelor administrative contestate, Curtea reține că prin procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare au fost analizate toate împrejurările care au condus la constatarea neregulii, reclamanta solicitând spre decontare o sumă contractată de o altă entitate juridică ce nu este parte în contractul de finanțare, motiv pentru care apreciază că nu este îndeplinită condiția existenței cazului bine justificat.

Totodată, prin probele administrate în cauză reclamanta nu a făcut dovada condiției pagubei iminente, definită de art.2 alin.1 lit.ș din Legea nr.554/2004 ca fiind prejudiciul material viitor și previzibil, sau după caz perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Nefiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art.14 din Legea nr.554/2004, Curtea urmează să respingă cererea de suspendare ca neîntemeiată.

4. Soluția instanței de fond și temeiul legal:

În raport de toate considerentele sus arătate, reținând legalitatea actelor administrative contestate, precum și neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru suspendarea executării actului administrativ, Curtea în baza art.18 alin.1 și art.15 alin.1 din Legea nr.554/2004 va respinge cererea reclamantei ca neîntemeiată.

P_____ ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea privind pe reclamanta ASOCIAȚIA DE D_________ INTERCOMUNITARA (A__) L____ DUNĂRII, cu sediul în Sat M_____ K___________, _________________, J____ Ialomița, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P_____ FINANȚAREA INVESTITIILOR RURALE, cu sediul în Sector 1, București, ___________________.43, ca neîntemeiată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi depusă la Curtea de Apel București - Secția a VIII-a C_________ administrativ și fiscal.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19.01.2016.

PREȘEDINTE, GREFIER,

M______ C_____________ I____ C______ B______

Red.M.C.

Tehnored.M.C./cs

2 ex/2016