Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL G_____
SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA nr. 1555/2015
Ședința publică de la 24 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E_____ L_____ P______
Judecător G___ I____
Judecător V_______ M______ D_______
Grefier C_______ M______ D___
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de societatea recurentă reclamantă S.C. T__________ G____ S.R.L., reprezentată de CUBREACOV I__, prin av. C_______ C_______, cu sediul în municipiul G_____, ____________________, ___________. 4, județul G_____, împotriva sentinței civile nr. 2036/27.11.2014, pronunțată de Tribunalul G_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu autoritatea intimată pârâtă DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G_____, cu sediul în municipiul G_____, __________________, județul G_____ și DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C______, cu sediul în municipiul C______, _____________________________. 2, județul D___, având ca obiect „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru societatea recurentă reclamantă, prin consilier juridic G___ P_____, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței faptul că recursul dedus judecății este la primul termen de judecată, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, după care:
Curtea, față de referatul existent la dosar cu privire la faptul că a fost pronunțată, în această componență a completului, o decizie anterioară, arată că instanța nu înțelege sa se abțină de la soluționarea acesteia motivat de faptul că instanța s-a pronunțat pe excepție.
Reprezentantul convențional al recurentei reclamante arată că nu s-a pus in vedere timbrajul si lasă la aprecierea instanței.
Curtea, verificând actele dosarului, constată ca timbrarea nu s-a pus in vedere prin rezoluție si nici nu se impune.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, constată cauza in stare de judecată si acordă cuvântul in susținerea recursului
Reprezentantul convențional al recurentei, având cuvântul, solicită admiterea recursului, apreciind hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală si netemeinică motivat de faptul că hotărârea este întemeiată doar pe un singur înscris din toate cele depuse in probatoriu, respectiv pe adresa emisa de I.P.J. Ialomița nr. xxxxx/01.02.2013 din conținutul căreia reiese faptul că nu se poate preciza că marfa din cuprinsul celor zece saci a fost distrusă in totalitate. La dosarul de fond, in probatoriu, au fost depuse mai multe înscrisuri care confirmă cele susținute de reclamantă, respectiv adresa din 11.02.2013 emisă de societate către direcția județeana O__ prin care a anunțat că, din 22 de saci, au fost recuperați doar 12. Ulterior a fost încheiat un proces-verbal de constatare de către direcția județeana O__ din care reiese exact aceeași situație de fapt, și mai există o adresă a IGPR din 24.01.2013 care atesta același lucru; un proces verbal de asigurare întocmit de Astra asigurări din 28.01.2013 care atestă faptul că s-au deteriorat zece saci care nu mai pot fi recuperați astfel incit toate aceste înscrisuri combat acel unic înscris care, de fapt nu spune că nu au fost recuperați, ci precizează că nu se cunoaște dacă sacii au fost distruși in totalitate.
Mai mult decât atât, societatea recurentă a încheiat un contract de prestări servicii cu firma de salubritate din Slobozia care a avut ca obiect tocmai eliminarea deșeurilor răspândite pe șosea.
Solicită să se aibă în vedere toate aceste înscrisuri, respectiv adresa Poliției, coroborat cu procesul-verbal întocmit de asigurător, procesul-verbal efectuat de societatea de salubrizare și să se constate că marfa a fost distrusă în realitate și că nu mai subzistă obligația de plată a taxei pentru că se află în situația prev. de art. 288 din legea 86/2006 și, atunci, în mod complet greșit s-a pus în vedere societății să plătească suma respectivă. Cu cheltuielile de judecată care au fost depuse la instanța de fond.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
La data de 17.05.2013 reclamanta ________________________ s-a adresat cu o cerere Tribunalului G_____, care a fost înregistrată sub nr.XXXXXXXXXXXXX, prin care a chemat în judecată Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale O__ și D.R.A.O.V G_____ solicitând : anularea titlului executoriu - D.R.S nr.979/13.02.2013 emis de Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale O__, precum și a procesului-verbal de control nr.978/13.02.2013 încheiat de Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale O__ la 13.12.2013, prin care au fost constatate sume suplimentare de plată la bugetul de stat cu titlu de T.V.A și dobânda; anularea tuturor actelor de executare subsecvente; suspendarea executării silite începute în dosarul sus-menționat până la soluționarea prezentei acțiuni în mod definitiv și irevocabil, în conformitate cu prevederile art.14 și art.15 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, precum și cheltuieli de judecată.
Ulterior, la data de 20.05.2013, reclamanta și-a completat acțiunea solicitând și suspendarea provizorie a executării silite.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prin DRS nr. 979/13.02.2013 emis de Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale O__ și prin procesul-verbal de control nr. 978/13.02.2013 încheiat de aceeași entitate s-a reținut în sarcina sa obligația plății unei sume totale de 11.268 lei, reprezentând TVA.
Susține reclamanta că împotriva acestor acte administrative a formulat contestație, în termen legal, în conformitate cu dispozițiile art. 7 și următoarele din Legea nr. 554/2004, contestație ce a fost înregistrată la DJAOV O__ sub nr. 1565/13.03.2013, la care însă nu a primit nici un răspuns.
Se mai susține că la data de 26.03.2013 i s-a comunicat prin adresa nr. 8491/26.03.2013, somație prin care i s-a adus la cunoștință că figurează în evidențele fiscale ale DRAOV G_____ cu suma de 11.268 lei, pentru care s-a pornit executarea silită.
De asemenea, prin adresa nr. xxxxx/SJ/23.04.2013 reclamantei i s-a comunicat că s-a dispus înființarea popririi pe disponibilitățile bănești, până la recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin DRS 979/13.02.2013 emisă de DJAOV O__.
Ca situație de fapt reclamanta a arătat că ________________________, în calitate de prestator de servicii de transport internațional de mărfuri, a efectuat transportul cantității de 19.818 kg deșeuri „negru de fum” cu codul 06.13.03 ambalată în 22 de saci, conform carnetului TIR ________ xxxxxxxx, din localitatea Volgograd - Rusia în localitatea Slatina, județul O__, cu autotractorul M__ cu nr. XXXXXXXXX și semiremorca marca Schwartzmuller cu nr.XXXXXXXXX pentru ________________________ SRL Slatina, județul O__.
Cu ocazia efectuării transportului pe teritoriul național, în noaptea de 20/21.01.2013, în afara localității I___, județul Ialomița, autotractorul și semiremorca au fost implicate într-un accident auto, în urma căruia conducătorul auto Cubreacov A_____ a fost rănit, iar un număr de 10 saci cu greutatea totală de 8.642 kg deșeu au fost distruși în totalitate prin împrăștiere pe carosabil pe o suprafață de aproximativ 200 mp, precum și în urma operațiunilor de curățare a carosabilului efectuate prin intermediul _________________________.
Restul cantității de 11.176 kg deșeu ambalată în 22 saci a fost transbordată în autocamionul cu nr. XXXXXXXXX/ XXXXXXXXX pentru continuarea transportului către destinatarul ________________________ SRL Slatina, județul O__.
Susține reclamanta că aceste aspecte au fost constatate atât de organele poliției rutiere din cadrul IPJ Ialomița – Poliția Municipiului Slobozia – Biroul Rutier, care au efectuat activități specifice la fața locului și au întocmit dosarul de cercetare penală nr. 227/P/2013, cât și de asiguratorul transportului S Astra Asigurări SA prin întocmirea procesului-verbal de constatare nr. 156/28.01.2013.
În drept, a invocat dispozițiile art. 172 - 173 din OG nr. 92/2003 republicată, art. 632 și următoarele, art. 642, 711, art. 718 și următoarele din Cod procedură civilă, art. 7-8, 14-15 din Legea nr. 554/2004.
Prin încheierea din data de 18.06.2013, instanța a dispus disjungerea cauzei și judecarea separată a capetelor de cerere privind anularea actelor de executare efectuate în baza deciziei de regularizare nr.979/12.02.2013, emisă de Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni vamale O__, suspendarea executării silite și suspendarea executorie a executării silite.
Cu privire la capătul de cerere privind anularea procesului-verbal și a deciziei de regularizare emisă în baza OG nr. 92/2003, instanța a invocat excepția inadmisibilității prin raportare la dispozițiile art.218 alin 2 din OG 92/2003 și art.5 alin 2 din Legea 554/2004, astfel că prin sentința nr. 3129/12.12.2013, Tribunalul G_____ a admis excepția inadmisibilității și a respins, ca inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ privind pe reclamanta ________________________ și pe pârâtele Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale O__, D.R.A.O.V G_____.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta ________________________, criticând-o prin prisma aplicării greșite a normelor de drept material, considerând că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea ca inadmisibilă, având în vedere că s-a adresat cu o contestație pe cale administrativ-jurisdicțională organului fiscal, care nu a răspuns contestației în termenul legal. Conduita culpabilă a organului fiscal nu poate să afecteze interesele legitime ale reclamantei.
Prin decizia nr. 4323/07.05.2014 Curtea de Apel G_____ a admis recursul declarat de reclamanta ________________________ împotriva sentinței nr. 3129/12.11.2013 a Tribunalului G_____, a casat sentința atacată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Instanța a reținut în esență că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea reclamantei ca inadmisibilă. Reclamanta s-a adresat cu contestație pe cale administrativ-jurisdicțională organului fiscal, care nu a răspuns contestației în termenul legal. Conduita culpabilă a organului fiscal nu poate să afecteze interesele legitime ale reclamantei.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului G_____ sub nr. XXXXXXXXXXXXXX.
La termenul de judecată din 09.09.2014, instanța a dispus rectificarea citativului în sensul că în loc de DRAOV G_____ se va trece DRGFP G_____ și în loc de DRAOV O__ se va trece DRGFP C______, având în vedere modificările intervenite prin OUG nr. 74/2013 și HG nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea ANAF, dar și Ordinul nr. 2211/2013 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare (publicat în Monitorul Oficial nr.554/02.09.2013).
Prin sentința nr. 2036/27.11.2014 a Tribunalului G_____ s-a luat act de renunțarea reclamantei ________________________ la judecarea capătului de cerere privind suspendarea actului administrativ.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta ________________________ în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G_____, DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C______, având ca obiect - anulare act administrativ, ca nefondată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în esență următoarele:
La data de 13.02.2013 s-a efectuat la sediul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale O__ controlul ulterior al documentelor însoțitoare pentru transportul produsului negru de fum în cantitate de 20.489 kg brut/19.818 kg net, ambalat în 22 saci, cu autocamionul înmatriculat cu nr. XXXXXXXXX/XXXXXXXXX, conform carnetului TIR ________ xxxxxxxx, din localitatea Volgograd - Rusia în localitatea Slatina, județul O__, pentru ________________________ SRL Slatina, control care a fost finalizat prin procesul-verbal de control nr. 02/978/13.02.2013, respectiv prin decizia pentru regularizarea situație nr. 979/13.02.2013 (filele 14 – 16, 21-23).
Din datele comunicate prin adresa nr. xxxxxx/01.02.2013 de către IPJ Ialomița – Poliția municipiului Slobozia, rezultă că la data de 20/21.01.2013 autovehiculul menționat a fost implicat într-un accident rutier pe raza județului Ialomița.
La data de 25.01.2013, din totalul celor 22 de saci a fost făcută transbordarea în autocamionul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX/XXXXXXXXX a cantității de 11.176 kg brut, respectiv 10.810 kg net negru de fum, adică 12 saci cu o valoare de 12.507,17 euro din totalul de 22.929,43 euro valoare facturată.
Pentru marfa recuperată a fost făcut retur în țara de expediție – Rusia – conform volet TIR nr. XW71770001 la data de 29.01.2013, iar pentru cantitatea de 9.313 kg brut – 9.008 kg net, în valoare de 10.422,26 euro, nu s-a putut face dovada distrugerii în totalitate.
Astfel, din adresa nr. xxxxxx/01.02.2013 a IPJ Ialomița - Poliția municipiului Slobozia – Biroul Rutier rezultă că nu se poate preciza dacă marfa aferentă celor 10 saci cu negru de fum a fost distrusă în totalitate, ci doar că ambalajele s-au deteriorat prin rupere și plesnire în urma impactului. De asemenea, nu s-a putut preciza dacă marfa depreciată găsită la fața locului putea fi recuperată, dacă a fost recuperată și în ce măsură (fila 74).
Articolul 92 alin 1 din Regulamentul CEE nr. 2913/92 de instituire a Codului Vamal Comunitar, prevede că „Regimul de tranzit extern ia sfârșit și obligațiile titularului se consideră îndeplinite atunci când mărfurile plasate sub acest regim și documentele solicitate sunt prezentate la biroul vamal de destinație în conformitate cu dispozițiile regimului respectiv” iar la articolul 96 alin 1 din același act normativ se prevede că : „Principalul obligat este titularul regimului de tranzit comunitar extern. El răspunde pentru:
a) prezentarea în vamă a mărfurilor intacte la biroul vamal de destinație în termenul prevăzut și cu respectarea întocmai a măsurilor de identificare adoptate de autoritățile vamale;
b) respectarea dispozițiilor referitoare la regimul de tranzit comunitar.
Întrucât reclamanta a încălcat aceste prevederi legale, a luat naștere o datorie vamală pentru diferența de marfă neprezentată la biroul vamal de destinație, fiind calculate drepturile în conformitate cu dispozițiile art. 204 alin 1 din Regulamentul CEE nr. 2913/92.
Astfel potrivit acestui text de lege, o datorie vamală la import ia naștere prin:
a) neexecutarea uneia dintre obligațiile care rezultă, în privința mărfurilor supuse drepturilor de import, din depozitarea lor temporară sau din utilizarea regimului vamal sub care sunt plasate sau
b) nerespectarea unei condiții care reglementează plasarea mărfurilor sub regimul respectiv [….].
La aliniatul 2 al articolului 204 din Regulamentul CEE nr. 2913/92 se prevede „Datoria vamală ia naștere fie în momentul în care obligația a cărei neexecutare generează datorii vamale încetează a mai fi îndeplinită, fie în momentul în care mărfurile sunt plasate sub regimul vamal în cauză, atunci când se stabilește ulterior că o condiție care reglementează plasarea mărfurilor sub regimul respectiv sau acordarea unei rate reduse sau zero a drepturilor de import ținând seama de destinația mărfurilor nu a fost îndeplinită în fapt” iar aliniatul 3 prevede „Debitorul vamal este persoana căreia i se solicită, în funcție de împrejurări, fie executarea obligațiilor apărute, în privința mărfurilor supuse drepturilor de import, în urma depozitării lor temporare sau a utilizării regimului vamal sub care au fost plasate, fie respectarea condițiilor care reglementează plasarea mărfurilor sub acel regim”.
În cauză nu poate fi acceptat punctul de vedere al reclamantei care susține că îi sunt aplicabile prevederile art.228 din Legea nr 86/2006, modificată, privind Codul vamal și ale art. 206 din Regulamentul CEE nr. 2913/92, având în vedere cazurile expres instituite de aceste dispoziții legale.
Astfel, art. 228 din Legea nr. 86/2006 prevede la aliniatul 1 : ”Prin excepție de la prevederile art. 224 și ale art. 226 alin. 1 lit. a, se consideră că nu a luat naștere nici o datorie vamală la import pentru o marfă când persoana interesată face dovada că neîndeplinirea obligațiilor ce rezultă din dispozițiile art. 64 - 67 și art. 195 lit. b sau păstrarea mărfurilor în depozit temporar ori utilizarea regimului vamal sub care au fost plasate mărfurile este urmare a distrugerii totale ori a pierderii iremediabile a mărfurilor respective ca rezultat al naturii mărfurilor, cazului fortuit ori al forței majore sau ca o consecință a aprobării de către autoritatea vamală. În sensul prezentului alineat, mărfurile sunt pierdute iremediabil când devin de neutilizat de către orice persoană” iar la aliniatul 2 : „În același mod se consideră că nu a luat naștere nici o datorie vamală la import pentru mărfurile puse în liberă circulație cu drepturi de import reduse sau zero, în funcție de destinația lor finală, când astfel de mărfuri sunt exportate sau reexportate cu aprobarea autorității vamale”.
De asemenea, potrivit art. 206 din Regulamentul CEE nr. 2913/92, „prin derogare de la art. 202 și 204 alin. 1 lit. a, se consideră că nu a luat naștere nici o datorie vamală la import pentru anumite mărfuri, atunci când persoana interesată face dovada că neîndeplinirea obligațiilor ce rezultă din: dispozițiile art. 38 - 41 și art. 177 a doua liniuță sau păstrarea mărfurilor respective în depozit temporar sau utilizarea regimului vamal sub care au fost plasate mărfurile, este urmare a distrugerii totale ori a pierderii irecuperabile a mărfurilor respective, pentru o cauză ce ține de natura mărfurilor sau cazul fortuit ori de forță majoră sau ca o consecință a autorizării de către autoritățile vamale. În sensul prezentului alineat, mărfurile sunt pierdute iremediabil când devin de neutilizat de către orice persoană”.
Aliniatul 2 al aceluiași articol prevede „ În același mod, se consideră că nu a luat naștere nici o datorie vamală la import pentru mărfurile puse în liberă circulație la o rată redusă sau zero a drepturilor de import ținând seama de destinația lor specială, când astfel de mărfuri sunt exportate sau reexportate cu autorizarea autorităților vamale”.
Pe de altă parte, conform art 126 alin 2 din Codul fiscal „este, de asemenea, operațiune impozabilă și importul de bunuri efectuat în România de orice persoană, dacă locul importului este în România, potrivit art. 132^2”.
Având în vedere că din probele administrate rezultă că pentru cantitatea de 9313 kg brut, respectiv 9008 kg net de negru de fum, în valoare de 10.422,26 euro, nu s-a putut face dovada distrugerii în totalitate, Tribunalul a apreciat că, în mod corect autoritatea vamală a reținut în sarcina reclamantei obligația plății sumei totale de 11.268 lei reprezentând TVA.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta S.C. T__________ G____ S.R.L. G_____, criticând-o sub aspectul greșitei interpretări și aplicări a normelor de drept material, motiv de recurs prev. de art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă
În motivarea recursului a arătat în esență că a făcut dovada distrugerii in totalitate a cantității de 9313 kg brut, respectiv 9008 kg net de negru de fum, in valoare de 10.422,26 Euro, și în mod greșit autoritatea vamala a reținut în sarcina reclamantei obligația plații sumei totale de 11.268 lei reprezentând TVA.
Instanța de fond a reținut situația contrară doar din analiza unei singure adrese, in condițiile în care reclamanta a depus multe alte dovezi din care rezultă cele susținute în cererea de chemare în judecată.
Astfel, din adresa nr. xxxxxx din 24.01.2013, IGPR - Politia Municipiului Slobozia - Biroul Rutier, rezulta ca in urma evenimentului rutier din 20/21.01.2013, din numărul total de saci, 12 au fost recuperați, in vederea continuării transportului, restul mărfii fiind depreciata.
În plus, exista si procesul-verbal de constatare întocmit de ASTRA ASIGURARI la data de 28.01.2013, care evidențiază faptul că "la fața locului, am constatat că autovehiculul părăsise carosabilul pe partea stângă a sensului de mers B_____-Slobozia, intrând într-un pom, care ulterior a fost înlăturat mecanic. Din semiremorca, au căzut și s-au deteriorat 10 saci a câte o tonă carbon pentru fabricare cauciuc, care nu mai pot fi recuperați. Coletele deteriorate nu mai pot fi recuperate deoarece s-au împrăștiat pe o suprafață de 200 metri pătrați."
De altfel, tocmai pentru înlăturarea cantității de negru de fum împrăștiate pe sosea, reclamanta a încheiat un contract de prestări servicii cu ________________________ SLOBOZIA pentru eliminarea deșeurilor răspândite pe sosea In acest sens, exista doua procese-verbale de predare primire nr. 389/01.03.2013, si respectiv 390/01.03.2013, care atesta primirea negrului de fum, in vederea eliminării acestuia de pe sosea.
Rezulta ca reclamanta a făcut dovada incidentei in cauza a tuturor dispozițiilor legale invocate, respectiv art. 228 din Legea nr. 86/2006 , alin. 1 și 2 și art. 206 din Regulamentul CEE nr. 2913/92.
Pentru aceste considerente a solicitat admiterea recursului și casarea sentinței, cu consecința admiterii acțiunii formulate.
Intimatele pârâte nu au depus la dosar întâmpinare.
Verificând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază că recursul este întemeiat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Reclamanta ________________________, în calitate de prestator de servicii de transport internațional de mărfuri, a efectuat transportul cantității de 19.818 kg deșeuri „negru de fum” cu codul 06.13.03 ambalată în 22 de saci, conform carnetului TIR ________ xxxxxxxx, din localitatea Volgograd - Rusia în localitatea Slatina, județul O__, cu autotractorul M__ cu nr. XXXXXXXXX și semiremorca marca Schwartzmuller cu nr.XXXXXXXXX pentru ________________________ SRL Slatina, județul O__.
Cu ocazia efectuării transportului pe teritoriul național, în noaptea de 20/21.01.2013, în afara localității I___, județul Ialomița, autotractorul și semiremorca au fost implicate într-un accident auto, în urma căruia conducătorul auto Cubreacov A_____ a fost rănit, iar un număr de 10 saci cu greutatea totală de 9.313 kg brut – 9.008 kg net deșeu au fost distruși.
Restul cantității de 10.810 kg net negru de fum kg deșeu ambalată în 12 saci a fost transbordată în autocamionul cu nr. XXXXXXXXX/ XXXXXXXXX pentru continuarea transportului către destinatarul ________________________ SRL Slatina, județul O__.
Prima instanță a apreciat că pentru cantitatea de 9313 kg brut, respectiv 9008 kg net de negru de fum, în valoare de 10.422,26 euro, nu s-a putut face dovada distrugerii în totalitate, astfel că, în mod corect autoritatea vamală a reținut în sarcina reclamantei obligația plății sumei totale de 11.268 lei reprezentând TVA.
Din adresa nr. xxxxxx din 24.01.2013 emisă de IGPR-Politia Municipiului Slobozia-Biroul Rutier( fila 18 dosar fond) rezulta ca in urma evenimentului rutier din 20/21.01.2013, din numărul total de saci, 12 au fost recuperați, in vederea continuării transportului, restul mărfii fiind depreciata.
Urmare a solicitării suplimentare adresate de DJAOV O__, IGPR-Politia Municipiului Slobozia-Biroul Rutier a arătat prin adresa nr. xxxxxx/01.02.2013 că nu se poate preciza dacă marfa aferentă celor 10 saci cu negru de fum a fost distrusă în totalitate, ci doar că ambalajele s-au deteriorat prin rupere și plesnire în urma impactului. De asemenea, nu s-a putut preciza dacă marfa depreciată găsită la fața locului putea fi recuperată, dacă a fost recuperată și în ce măsură (fila 30 dosar fond).
Însă la dosar exista si procesul-verbal de constatare întocmit de ASTRA ASIGURARI la data de 28.01.2013, care evidențiază faptul ca "la fața locului, am constatat ca autovehiculul părăsise carosabilul pe partea stânga a sensului de mers B_____-Slobozia, intrând într-un pom, care ulterior a fost înlăturat mecanic. Din semiremorca, au căzut și s-au deteriorat 10 saci a câte o tonă carbon pentru fabricare cauciuc, care nu mai pot fi recuperați. Coletele deteriorate nu mai pot fi recuperate deoarece s-au împrăștiat pe o suprafață de 200 metri pătrați”( fila 31 dosar fond).
Pentru înlăturarea cantității de negru de fum împrăștiate pe sosea, reclamanta a încheiat un contract de prestări servicii cu ________________________ SLOBOZIA pentru eliminarea deșeurilor răspândite pe sosea. În acest sens, exista două procese-verbale de predare primire nr. 389/01.03.2013, si respectiv 390/01.03.2013, care atesta primirea negrului de fum, în vederea eliminării acestuia de pe șosea.
Rezulta ca reclamanta a făcut dovada incidentei în cauza a tuturor dispozițiilor legale invocate, respectiv art. 228 din Legea nr. 86/2006 , alin. 1 și 2 și art. 206 din Regulamentul CEE nr. 2913/92.
Astfel, art. 228 din Legea nr. 86/2006 prevede la aliniatul 1 : ”Prin excepție de la prevederile art. 224 și ale art. 226 alin. 1 lit. a, se consideră că nu a luat naștere nici o datorie vamală la import pentru o marfă când persoana interesată face dovada că neîndeplinirea obligațiilor ce rezultă din dispozițiile art. 64 - 67 și art. 195 lit. b sau păstrarea mărfurilor în depozit temporar ori utilizarea regimului vamal sub care au fost plasate mărfurile este urmare a distrugerii totale ori a pierderii iremediabile a mărfurilor respective ca rezultat al naturii mărfurilor, cazului fortuit ori al forței majore sau ca o consecință a aprobării de către autoritatea vamală. În sensul prezentului alineat, mărfurile sunt pierdute iremediabil când devin de neutilizat de către orice persoană” .
De asemenea, potrivit art. 206 din Regulamentul CEE nr. 2913/92, „prin derogare de la art. 202 și 204 alin. 1 lit. a, se consideră că nu a luat naștere nici o datorie vamală la import pentru anumite mărfuri, atunci când persoana interesată face dovada că neîndeplinirea obligațiilor ce rezultă din: dispozițiile art. 38 - 41 și art. 177 a doua liniuță sau păstrarea mărfurilor respective în depozit temporar sau utilizarea regimului vamal sub care au fost plasate mărfurile, este urmare a distrugerii totale ori a pierderii irecuperabile a mărfurilor respective, pentru o cauză ce ține de natura mărfurilor sau cazul fortuit ori de forță majoră sau ca o consecință a autorizării de către autoritățile vamale. În sensul prezentului alineat, mărfurile sunt pierdute iremediabil când devin de neutilizat de către orice persoană”.
Având în vedere că în cauză a fost făcută dovada distrugerii totale a mărfurilor,în mod greșit au fost calculate obligații fiscale în sarcina acesteia, în conformitate cu dispozițiile art. 204 alin 1 din Regulamentul CEE nr. 2913/92.
Pentru aceste considerente, în conformitate cu art. 496 și art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă, se va admite recursul declarat de reclamantă, se va casa în parte sentința nr. 2036/27.11.2014 pronunțată de Tribunalul G_____ și în rejudecare, se va admite contestația și se va dispune anularea procesului-verbal de control nr. 978/13.02.2013 și a deciziei de regularizare nr. 979/13.02.2013 emise de către D.R.A.O.V. O__.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de către reclamanta S.C. T__________ G____ S.R.L. G_____, reprezentată de CUBREACOV I__, prin av. C_______ C_______, cu sediul în municipiul G_____, ____________________, ___________. 4, județul G_____, împotriva sentinței civile nr. 2036/27.11.2014, pronunțată de Tribunalul G_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu autoritatea intimată pârâtă DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G_____, cu sediul în municipiul G_____, __________________, județul G_____ și DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C______, cu sediul în municipiul C______, _____________________________. 2, județul D___, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Casează în parte sentința nr. 2036/27.11.2014 pronunțată de Tribunalul G_____ și în rejudecare:
Admite contestația.
Dispune anularea procesului-verbal de control nr. 978/13.02.2013 și a deciziei de regularizare nr. 979/13.02.2013 emise de către D.R.A.O.V. O__.
Obligă pe intimate să plătească recurentei suma de 765,15 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Septembrie 2015.
Președinte Judecător Judecător
Judecător E_____ L_____ P______ G___ I____ V_______ M______ D_______
Grefier
C_______ M______ D___
Red. motivare /E.L.P. /07 Octombrie 2015
Tehnored 5 ex./C.M.D./08.10.2015
Fond: M________ M_____
________________________