Acesta nu este document finalizat
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A III-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 1560/2015
Ședința publică din data de 17 decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M______ I_____
Judecător D___ V_______ E____
Grefier D____ D__
Pe rol fiind, în pronunțare, apelul în materia contencios administrativ privind pe apelantul P___ A_____-A______, domiciliat în Nojorid nr.409, județul Bihor, pe intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI BIHOR, cu sediul în Oradea, Parcul T_____ nr.18, județul Bihor, intimatul SUSMAN M_____ F_____, cu domiciliul în _________________, ___________________________, intimat M______ A_____-S_____, cu domiciliul în Baia M___, ___________________, _____________, județul Maramureș, intimata A____ A________ S.A., cu sediul în București, sector 3, ____________________. 3 ____________________ C________ A________ S.A., cu sediul în Sibiu, __________________________ 5, Turnul A, _______________ Sibiu, împotriva sentinței civile nr.1663 din 19.02.2015 pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc la data de 11.12.2015, conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când s-a amânat pronunțarea pentru data de azi, 17.12.2015.
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
I. Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr.1663 din 19.02.2015, Judecătoria Oradea a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul P___ A_____ A______, în contradictoriu cu intimații I____________ de Poliție al Județului Bihor, Susman M_____ F_____, M______ A_____ S_____, A____ A________ S.A. și C________ A________ S.A., împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr.xxxxxxx/14.07.2014 încheiat în localitatea Nojorid. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 14.07.2014 încheiat în localitatea Nojorid, petentul P___ A_____ A______ a fost sancționat contravențional cu amenda în sumă de 540 lei (6 puncte amendă) si suspendarea dreptul de a conduce autovehicule pe o perioada de 60 zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.57 alin.1 coroborat cu art.101 alin.3 lit.a) din O.U.G. nr.195/2002.
S-a reținut în sarcina acestuia că în data de 14.07.2014, în jurul orei 14:10 conducând autoturismul cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX pe DC în localitatea Nojorid, a pătruns pe DN 79 în centru localității Nojorid, nu a acordat prioritate tirului cu nr. XXXXXXXXX care tracta semiremorca XXXXXXXXX, intrând în coliziune cu acesta, iar în urma impactului auto XXXXXXXXX a fost proiectat în auto XXXXXXXXX, care se afla pe DN 79 și care era oprit pentru a-i permite auto XXXXXXXXX să pătrundă pe DN.
Procesul verbal a fost semnat de petent cu obiecțiuni, menționând că nu a trecut de axul drumului, doar a pătruns pe sensul de mers Salonta Oradea și nu a intrat pe celălalt sens.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța a reținut procesul verbal este întocmit cu respectarea dispozițiilor art.17 din O.G. nr.2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de acest text de lege, a căror lipsă atrage sancțiunea nulității actului constatator.
S-a reținut că motivele de nulitate a procesului verbal invocate de petent sunt neîntemeiate.
Astfel instanța a reținut că doar încălcarea prevederilor art.17 din O.G.2/2001, mai exact lipsa totală din procesul verbal a mențiunilor indicate în acest articol atrage nulitatea procesului verbal contestat, nulitate ce se constată și din oficiu.
În ceea ce privește însă lipsa altor mențiuni partea care le invocă trebuie să dovedească o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului, așa cum prevede art.175 alin.1 Cod procedură civilă. Nulitatea procesului verbal de contravenție nu poate fi antrenată de orice omisiune a unei mențiuni sau eroare cu privire la vreo mențiune din procesul verbal de constatare și sancționare ci numai de acele lipsuri care sunt declarate de lege ca fiind esențiale, mai exact cele indicate de art.17 din O.G.2/2001 sau acele lipsuri ce atrag vătămări esențiale, constatate ca atare de instanță, ce nu pot fi înlăturate decât prin anularea procesului verbal. O interpretare mult prea extensivă a cauzelor de nulitate ar contraveni intenției legiuitorului și ar fi de natură să încurajeze încălcarea normelor legale.
În considerarea celor expuse, instanța a reținut faptul că procesul-verbal cuprinde toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, respectiv conține numele și prenumele agentului constatator și al petentului, descrierea faptei reținute în sarcina acestuia din urmă, data acesteia și nu în ultimul rând semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește temeinicia, instanța a reținut că procesul verbal de constatare a contravențiilor se bucură de o prezumție simplă de temeinicie, relativitatea acesteia permițând răsturnarea sa, prin administrarea unor probe concludente.
Prin actul constatator, petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.57 alin.1 coroborat cu art.101 alin.3 lit.a) din O.U.G. nr.195/2002, conform cărora: „Art.57 alin.(1) La intersecțiile cu circulație nedirijată, conducătorul de vehicul este obligat să cedeze trecerea vehiculelor care vin din partea dreapta, în condițiile stabilite prin regulament.
Art.101 alin.(3) lit.a) din O.U.G. nr.195/2002 – Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;”
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Salabiaku c. Franța), în situația stabilirii unor prezumții legale, revine ambelor părți sarcina de a proba situația de fapt, cu respectarea dreptului la apărare și a celorlalte drepturi garantate de art.6 din CEDO.
Prin plângerea formulată, petentul a susținut că situația reținută în procesul verbal de contravenție nu corespunde realității, arătând că, deși a pătruns de pe un drum comunal in drumul național nu a depășit axul drumului, astfel că vinovăția ar aparține conducătorului auto al tirului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX care tracta semiremorca XXXXXXXXX si care circulând cu viteză mare, în frânare, a depășit cu semiremorca axul drumului producând coliziunea vehiculelor. Depoziția martorului S____ S________ E___ este de natură a susține afirmațiile petentului însă, cu toate acestea, instanța a apreciat că nu poate fi reținută in cauză. Astfel, depoziția acestui martor nu se coroborează cu declarația dată cu ocazia cercetărilor efectuate de agentul constatator de intimatul M______ A_____ S_____, conducător al autovehiculului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX care se afla pe DN 79 și care era oprit pentru a-i permite auto XXXXXXXXX să pătrundă pe DN, si care a susținut că petentul a pătruns pe sensul opus cu circa 20 cm. De asemenea, s-a retinut că depoziția martorului nu se coroborează nici cu raportul agentului constatator care, cercetând urmele la fata locului, a constatat că se „observau urmele de frânare ale autocamionului doar pe sensul Oradea Salonta la 20-30 cm de axul drumului astfel că autocamionul nu avea cum să fi pătruns pe contrasens”, adică pe sensul Salonta-Oradea, cum susține petentul.
S-a reținut si faptul că este firesc ca atenția martorului să fi fost îndreptată spre activitatea sa de asigurare în momentul traversării și nu observe cu mare exactitate poziția autoturismului condus de către petent (nu si tirul care se apropia). Nu în ultimul rând, s-a constatat că deși depoziția martorului pare, în opinia petentul, a fi esențială in stabilirea stării de fapt, petentul nu a solicitat agentului constatator audierea martorului, afirmația că nu i s-a permis aceasta nefiind veridică, petentul fiind o persoană majoră, deplin conștientă de declarațiile si de faptele sale. In ceea ce privește martorul P_____ C______, s-a constatat că acesta nu a fost de față la producerea evenimentului rutier, a aflat amănunte după producerea accidentului.
Prin urmare, în urma cercetării la fața locului, pe baza declarațiilor celor trei conducători auto s-a stabilit faptul că petentul este responsabil de producerea tamponării, astfel că acesta a fost sancționat contravențional.
În considerarea acestor probe și având în vedere că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare, instanța a apreciat că situația reținută prin procesul verbal de constatare a contravenției este reală iar petentul nu a reușit să răstoarne prezumția relativă de legalitate și adevăr de care se bucură procesul verbal.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată prin procesul verbal de contravenție, s-a constatat că petentul a fost sancționat cu amenda contravențională în cuantum de 540 lei (6 puncte amendă) și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule, stabilită în limitele speciale și cu respectarea prevederilor art.101 din O.U.G. nr.195/2002.
Analizând circumstanțele săvârșii faptei, luând în considerare că prin nerespectarea obligației de a se asigura față de vehiculul care avea prioritate, petentul a pus în pericol siguranța sa și a celorlalți participanți la trafic și a cauzat avarierea celor trei autoturisme, instanța a apreciat că fapta contravențională a fost în mod corect individualizată, astfel că a menținut cuantumul amenzii aplicată prin actul constatator.
În lumina acestor aspecte, instanța a respins plângerea contravențională ca neîntemeiată și a menținut în totalitate, ca legal și temeinic întocmit, procesul verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din data de 14.07.2014 .
Față de soluția pronunțată, în conformitate cu prevederile art.453 C.proc.civ., în speță nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
II. Apelul petentului
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal prevăzut de art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, a declarat apel petentul P___ A_____ A______, solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate și, rejudecând cauza, să se dispună admiterea plângerii contraventionale și anularea procesului-verbal de contravenție, cu consecința constatării faptului că nu este vinovat de producerea evenimentului rutier din data de 14.07.2014. Fără cheltuieli de judecată.
În motivare, a invocat, în esență, următoarele argumente:
- încălcarea dreptului la apărare, prin respingerea de către instanța de fond a probei cu interogatoriul intimaților M______ A_____ S_____ și Ș_____ M_____ D____;
- în ce privește dinamica accidentului, a precizat că distanța măsurată de unde conducătorul tirului cu nr. XXXXXXXXX a început să franeze efectiv și până la impact a fost de aproximativ 25 - 30 de metri, continuând și după locul impactului încă aproximativ 50 - 60 de metri, având o lungime totală de frânare de aproximativ 85 - 90 de metri de frânare; susține că a fost acroșat datorită faptului că remorca cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, după ce conducătorul tirului a început să frâneze, nu și-a menținut direcția de deplasare în linie dreaptă pe șosea, aceasta venit oblic spre stânga, acesta fiind motivul pentru care a fost acroșat de către tir, remorca pătrunzând pe contrasens; în situația în care capul-tractor și remorca își păstrau direcția de deplasare fără a intra pe contrasens, coliziunea nu se mai producea.
- a relevat că înainte de locul impactului cu circa 5 - 10 m, în centru Comunei Nojorid, este o trecere de pietoni, marcată corespunzător; după cum rezultă din interpretarea diagramei aferentă tirului cu nr. XXXXXXXXX, avea o viteză de deplasare între 78-90 km/h pentru ultimii 2 km parcurși până la momentul impactului, or, în condițiile în care de la _______________________________ și până în centru localității, unde a avut loc impactul, este o distantă de cel mult 1,5 km, practic la acea viteză, dacă matorul Sarea S________ E___, care era angajat în traversarea trecerii de pietoni, continua traversarea trecerii de pietoni, era inevitabil spulberat de către autocamion, fără nicio șansă ca acesta să supraviețuiască, având în vedere viteza de deplasare a autocamionului în localitate între 78-90 km/h,
- din probele administrate în cauză, depozițiile celor doi martori Sarea S________ E___ și P_____ C______, rezultă fără echivoc faptul că nu a depășit axul drumului național 79, pătrunzând de pe o stradă laterală, cu intenția de a se deplasa în direcția Salonta, fiind poziționat în momentul impactului pe banda de mers spre Oradea, fără a depăși axul drumului, poziție în care a fost acroșat de către vagonul tirului, de ultimele două axe;
- constatarea instanței privind pe matorul P_____, în sensul că acesta nu a fost de față la producerea evenimentului rutier, este eronată, martorul fiind în prima mașină din spatele autocamionului și observând fără niciun dubiu faptul că remorca autocamionului XXXXXXXXX a pătruns pe contrasens, de asemenea, a relatat inclusiv viteza de deplasare a autocamionului, aspecte care se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză;
În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art.466 și urm.C.proc.civ., art. 7, art. 21 art. 31 din O.G. nr. 2/2001.
În probațiune a solicitat interogatoriul intimaților și audierea în calitate de martor a agentului constatator.
Cererea de apel a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru de 20 lei.
III. Poziția procesuală a intimaților
Intimatul I____________ de Poliție Județean Bihor a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței primei instanșe.
În motivare, a arătat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, având în vedere probele care au fost administrate la fondul cauzei, probe cu înscrisuri și declarații de martori și care au demonstrat cu prisosință faptul că apelantul se face vinovat de producerea accidentului rutier.
De asemenea, instanța de fond a reținut corect că apelantul nu a dovedit existența motivelor de netemeinicie a procesului verbal de contravenție atacat.
Consideră că raportat la gravitatea faptei săvârșite, agentul constatator a aplicat o sancțiune proporțională cu pericolul concret al faptei, drept pentru care și instanța de fond a menținut în întregime procesul verbal de contravenție ca fiind temeinic și legal.
Cât privesc celelalte susțineri ale apelantului, a solicitat respingerea acestora ca fiind nefondate și nedovedite sub niciun aspect.
Ținând seama de aceste aspecte, consideră că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost corect întocmit de agentul constatator, reflectând cu obiectivitate starea de fapt.
În drept, au fost invocate prevederile art. 471 C.proc.civ., OG nr.2/2001, O.U.G. nr.195/2002, modificată.
Ceilalți intimați, legal citați, nu și-au precizat poziția asupra apelului.
IV. Probe
Instanța de apel a respins proba cu interogatoriul intimaților și proba testimonială cu agentul constatator, solicitate de apelantul-intimat.
În conformitate cu dispozițiile are.478 alin.2 C.proc.civ., s-au avut în vedere probele încuviințate și administrate la prima instanță.
V. Soluția și considerentele Tribunalului asupra apelului
Analizând hotărârea atacată în limitele criticilor formulate prin motivele de apel și în raport de apărările și probatoriile administrate, în temeiul dispozițiilor art.480 alin.1 și art.479 alin.1 C.proc.civ., Tribunalul constată că apelul este nefondat.
1. Argumentele de fapt și de drept relevante
Prin procesul verbal ________ nr.xxxxxxx încheiat în data de 14.07.2014 în localitatea Nojorid, petentul a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 540 (6 puncte amendă) și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.101 alin.3 lit.a) cu referire la art.57 alin.1 din OUG nr.195/2002. În fapt, s-a reținut că în data de 14.07.2014, în timp ce conducea autoturismul cu nr.XXXXXXXXX, pe DC în localitatea Nojorid, intimatul-petent a pătruns pe DN 79 și nu a acordat prioritate autocamionului cu nr.XXXXXXXXX, care tracta semiremorca XXXXXXXXX, intrând în coliziune cu acesta, iar în urma impactului autoturismul XXXXXXXXX a fost proiectat în autoturismul XXXXXXXXX, care se afla pe DN 79 și era oprit pentru a-i permite autovehiculului XXXXXXXXX să pătrundă pe DN 79.
Procesul verbal a fost semnat de petent cu obiecțiuni, menționând că nu a trecut de axul drumului, doar a pătruns pe sensul de mers Salonta Oradea și nu a intrat pe celălalt sens.
Prima instanță a respins plângerea, apreciind că procesul verbal este legal și temeinic.
Prin apelul formulat, apelantul a invocat încălcarea dreptului la apărare, prin respingerea de către instanța de fond a probei cu interogatoriul intimaților M______ A_____ S_____ și Ș_____ M_____ D____ și a susținut că instanța a interpretat greșit probele administrate, reținând o stare de fapt care nu corespunde realității.
În ce privește primul motiv de apel, tribunalul apreciază că nu se poate reține încălcarea dreptului la apărare pentru respingerea unor probe solicitate, atât vreme cât instanța de fond a arătat motivele pentru care a apreciat că probele respinse nu sunt utile soluționării cauzei.
Cu privire la celelalte motive de apel, se constată că acestea vizează temeinicia procesului verbal de contravenție, urmând a fi supuse analizei în raport de textele legale incidente și probațiunea administrată în fața instanței de fond.
Potrivit art.57 alin.(1) coroborat cu art.101 alin.(3) lit.a) din O.U.G. nr.195/2002, la intersecțiile cu circulație nedirijată, conducătorul de vehicul este obligat să cedeze trecerea vehiculelor care vin din partea dreaptă, în condițiile stabilite prin regulament.
Art.101 alin.(3) lit.a) din O.U.G. nr.195/2002 prevede ca și contravenție – sancționată cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 60 de zile - nerespectarea de către conducătorul de autovehicul a regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale.
Analizând în raport de aceste texte de lege situația de fapt reținută prin procesul verbal, raportul agentului constatator, declarațiile părților și schițele întocmite la momentul constatării faptei, susținerile apelantului-petent din plângere și cererea de apel precum și declarațiile martorilor audiați în fața instanței de fond, tribunalul constată că în mod corect instanța de fond a reținut temeinicia procesului verbal și vinovăția apelantului-petent în producerea accidentului.
Astfel, este necontestat că apelantul-petent a intrat pe DN 79 venind de pe un drum comunal, fiind obligat astfel să acorde prioritate de trecere tuturor autovehiculelor care circulau pe drumul național și să cedeze trecerea vehiculelor care vin din partea dreaptă.
Or, la momentul intrării pe DN 79, apelantul-petent nu a avut suficientă vizibilitate pentru a pătrunde pe drumul național cu intenția de a vira spre stânga în condiții de maximă siguranță, aspect care rezultă din declarația dată de acesta cu ocazia constatării evenimentului rutier (f.31 dosar fond), prin care arată „m-am asigurat din partea dreaptă cât am putut deoarece nu aveam vizibilitate (…)”.
Apoi, susținerea acestuia conform căreia nu a intrat pe sensul opus este contrazisă de declarația intimatului M______ A_____-S_____ dată cu ocazia constatării faptei (f.30 dosar fond), conducătorul autovehiculului XXXXXXXXX care se deplasa pe DN79 din direcția Salonta spre Oradea și care a oprit autovehiculul pentru a-i permite apelantului-petent să intre pe DN 79. Conform declarației acestuia, apelantul-petent a pătruns pe DN 79 pe sensul de mers Salonta-Oradea însă a intrat cu fața mașinii circa 20 cm spre sensul opus, moment în care din sensul opus Oradea-Salonta se deplasa un tir cu nr.XXXXXXXXX, care tracta remorca XXXXXXXXX, care a reușit să treacă cu capul tractor de autoturismul apelantului-petent, prin schimbarea direcției spre dreapta însă l-a acroșat cu roata semiremorcii, astfel că autoturismul petentului a fost proiectat în autovehiculul XXXXXXXXX.
Această declarație se coroborează cu urmele de frânare ale autocamionului XXXXXXXXX, care erau pe sensul Oradea-Salonta la circa 20-30 cm față de axul drumului și dovedesc astfel că autocamionul nu a pătruns pe contrasens.
În raport de situația reținută, declarațiile subiective ale martorilor și celelalte aspecte invocate de apelantul-petent, privind existența în proximitate a unei treceri de pietoni, nu prezintă relevanță întrucât nu sunt în măsură să înlăture vinovăția petentului, fiind dovedit că acesta a pătruns cu autovehiculul XXXXXXXXX din drumul comunal pe DN79, fără a se asigura corespunzător din partea dreaptă și fără a avea suficientă vizibilitate pentru a efectua această manevră în condiții de siguranță, încălcând obligația prevăzută de art.57 alin.1 din OUG nr.195/2002 și cauzând astfel evenimentul rutier soldat cu avarierea mai multor autovehicule.
În considerarea acestor aspecte, tribunalul apreciază că situația reținută prin procesul verbal de constatare a contravenției este reală iar apelantul-petent nu a reușit să răstoarne prezumția relativă de legalitate și adevăr de care se bucură procesul verbal, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond.
Referitor la sancțiunile aplicate, se constată că petentul a fost sancționat cu amenda contravențională în cuantum de 540 lei (6 puncte amendă) și sancțiunea contravențională complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 60 de zile.
Sancțiunile au fost stabilite în limitele legale, în conformitate și cu respectarea dispozițiilor art.101 alin.3 lit.a) din O.U.G. nr.195/2002.
Atât actul normativ care sancționează contravențiile cât și modul de redactare a acestor fapte contravenționale, denotă ca scop legitim respectarea regulilor de circulație.
Cu privire la severitatea sancțiunilor aplicate în cazul nerespectării unor asemenea exigențe, instanța apreciază că, în fiecare caz concret, este necesară respectarea unei proporționalități între fapta comisă și consecințele comiterii ei, respectiv sancțiunea aplicată, această proporționalitate fiind una dintre cerințele impuse prin jurisprudența CEDO în materia aplicării oricăror măsuri restrictive de drepturi.
Analizând circumstanțele săvârșii faptelor reținute în sarcina petentului, instanța apreciază că fapta contravențională a fost în mod corect individualizată, astfel că va menține cuantumul amenzii aplicată prin actul constatator.
În ceea ce privește măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile, se reține că luarea acesteia se impune ca măsură preventivă de securitate rutieră, având ca scop suspendarea provizorie a dreptului de a circula cu un autovehicul pe drumurile publice pentru un conducător auto care pare a reprezenta un pericol public pentru alți utilizatori, dovedit în cauză prin faptul că apelantul-petent nu a respectat la __________________________ circulație nedirijată, obligația de a ceda trecerea vehiculelor care vin din partea dreaptă, cu consecința tamponării unor autovehicule care circulau regulamentar.
2. Temeiul legal al soluției adoptate în apel
Pentru aceste motive, neexistând motive de schimbare a hotărârii, în baza art.480 alin.1 C.proc.civ., Tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul-petent P___ A_____ Aritmon.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul introdus de apelantul P___ A_____-A______, domiciliat în Nojorid nr.409, județul Bihor, în contradictoriu cu intimații I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI BIHOR, cu sediul în Oradea, Parcul T_____ nr.18, județul Bihor, SUSMAN M_____ F_____, cu domiciliul în _________________, ___________________________, M______ A_____-S_____, cu domiciliul în Baia M___, ___________________, _____________, județul Maramureș, A____ A________ S.A., cu sediul în București, sector 3, ____________________. 3 _____________________ A________ S.A., cu sediul în Sibiu, __________________________ 5, Turnul A, _______________ Sibiu, împotriva sentinței civile nr.1663 din 19.02.2015 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o menține în totalitate.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.12.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
I_____ M______ E____ D___ V_______ D__ D____
Red.dec.jud.E.D.V.
Jud.fond G____ C.
Dact.gref.D.D.
Ex.8/08.02.2016
Emise 6 comunicări, pt. conformitate ………./2016
apelant P___ A_____-A______, domiciliat în Nojorid nr.409, județul Bihor
intimat I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI BIHOR, cu sediul în Oradea, Parcul T_____ nr.18, județul Bihor
intimat SUSMAN M_____ F_____, cu domiciliul în _________________, ___________________________
intimat M______ A_____-S_____, cu domiciliul în Baia M___, ___________________, _____________, județul Maramureș
intimata A____ A________ S.A., cu sediul în București, sector 3, ____________________. 3 _________________________> intimata C________ A________ S.A., cu sediul în Sibiu, __________________________ 5, Turnul A, _______________ Sibiu