Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX- plângere contravențională –

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D E C I Z I A NR. 1789

Ședința publică din 25 noiembrie 2015

PREȘEDINTE: P_______ I____

JUDECĂTOR: H_______ L______

GREFIER: R___ L_______

Pe rol, judecarea apelului formulat de petentul B_____ G_____ cu domiciliul în __________________, ___________________________ împotriva sentinței civile nr. 366 din 17 aprilie 2015 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ JUDEȚEAN DE POLIȚIE SUCEAVA cu sediul în Suceava, str. _______________. 9, jud. Suceava.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns consilier juridic P_______ E____ pentru intimat, lipsă fiind petentul apelant.

Procedura de citare este legal îndeplinită având în vedere dispozițiile art. 172 Cod procedură civilă, care prevăd că „dacă în cursul procesului una dintre părți și-a schimbat locul unde a fost citată, ea este obligată să încunoștințeze instanța, indicând locul unde va fi citată la termenele următoare, precum și partea adversă prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu cererea prin care se înștiințează instanța despre schimbarea locului citării. În cazul în care partea nu face această încunoștințare, procedura de citare pentru aceeași instanță este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Având în vedere că nu a fost făcută dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei aferentă apelului, instanța invocă din oficiu excepția netimbrării apelului și acordă cuvântul asupra excepției.

Reprezentanta intimatului solicită admiterea excepției și anularea apelului ca netimbrat.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 366 din 17 aprilie 2015 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX s-a admis în parte plângerea contravențională formulată de către petentul B_____ G_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava. S-a redus sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 1000 lei, aplicată petentului prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx întocmit de intimat la data de 10.12.2014, la suma de 200 lei. A fost menținut în rest procesul verbal de contravenție.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 10.12.2014, petentul B_____ G_____ a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1000, reținându-se că la data de 09.12.2014, ora 16.00, acesta, la vederea agentului constatator, a proferat cuvinte și expresii jignitoare la adresa poliției, de natură să lezeze onoarea și demnitatea instituției, având un comportament provocator, violent și totodată necorespunzător.

S-a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravenției prevăzute de art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 și sancționată de art. 4 lit. b din același act normativ (corespondentă a acestei fapte în forma republicată a Legii nr. 61/1991 este contravenția prevăzută de art. 2 pct. 1 și sancționată de art. 3 lit. b).

În conformitate cu art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, republicată, „Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: 1) săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice”.. Potrivit art. 3 alin. 1 lit. b din Legea nr. 61/1991, republicată, „Contravențiile prevăzute la art. 2 se sancționează după cum urmează: … b) cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la pct. 1), 12), 16), 24), 25) și 28);”.

Instanța de fond a reținut că procesul verbal de contravenție a fost încheiat în prezența martorului asistent Guragata C_____, fiind semnat de aceasta și trimis prin poștă petentului.

Conform dispozițiilor art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța de fond a analizat legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.

Verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 10.12.2014, instanța de fond a constatat că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. De asemenea, instanța de fond a apreciat că fapta reținută în sarcina petentului B_____ G_____ a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța de fond a reținut că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.

Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Instanța de fond a reținut faptul că, inclusiv în cauza A_____ contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile, luându-se în calcul gravitatea mizei și păstrându-se dreptul la apărare (paragraful 60).

Având în vedere aceste principii, instanța de fond a reținut că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.

În prezenta cauză, instanța de fond a constatat că nu s-a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina petentului B_____ G_____ prin actul atacat, nefiind răsturnată prezumția relativă de temeinicie de care se bucură procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, împrejurările reținute în procesul-verbal fiind susținute de probele administrate.

Instanța de fond a constatat că petentul nu a contestat faptul că a avut o discuție în contradictoriu cu agentul de poliție L_____ V_____, arătând însă că nu i-a adresat cuvinte jignitoare, neobișnuind să adopte un comportament de acest gen.

În parte, susținerile petentului sunt contrazise de probele administrate în cauză, cu precădere din Raportul agentului constatator din data de 30.01.2015 (fila 21) și din declarația martorei Guragata C_____ L__________ (fila 42). Instanța de fond a constatat că aceste două mijloace de probă se coroborează sub aspectul împrejurărilor în care s-au petrecut faptele din data de 09.10.2014.

Astfel, din coroborarea probelor administrate rezultă că petentul B_____ G_____ a avut un comportament necorespunzător față de agentul de poliție L_____ V_____ aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, adresându-i acestuia cuvinte și expresii jignitoare, emițând totodată judecăți nefondate despre instituția poliției. Instanța de fond a apreciat că acest comportament este de natură să lezeze demnitatea și onoarea agentului constatator și a instituției pe care o reprezintă.

Față de acestea, instanța de fond a concluzionat că procesul-verbal de sancționare este legal și temeinic, temeinicia acestuia fiind confirmată în cursul dezbaterilor.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii aplicate, art. 34 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ, permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului în ipoteza în care prezumția de temeinicie a procesului-verbal nu a fost răsturnată.

În conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ, instanța de fond a apreciat că se impune o reindividualizare a sancțiunii amenzii aplicată petentului, în sensul reducerii acesteia de la valoarea de 1000 lei la suma de 200 lei.

Opinia instanței se fundamentează pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Astfel, instanța de fond a avut în vedere că fapta imputată petentului prezintă un grad mediu de pericol social, orice cetățean având obligația de a manifesta respect în raport de instituțiile statului și de reprezentanții acestuia. De asemenea, instanța de fond a ținut cont și de împrejurarea învederată de martora audiată în cauză, Guragata C_____ L__________, în sensul că, în general, petentul nu obișnuiește să adopte un comportament agresiv. (fila 42).

Față de aceste circumstanțe reale și personale, instanța de fond a apreciat că scopul preventiv și punitiv al sancțiunii contravenționale poate fi atins prin aplicarea unei amenzi contravenționale la limita minimă prevăzută de lege pentru contravenția săvârșită de petent, respectiv 200 lei.

În consecință, instanța de fond a admis, în parte, plângerea contravențională formulată de petentul B_____ G_____, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 10.12.2014 de către intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava și a dispus reducerea sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantum de 1000 lei, aplicată prin procesul-verbal de contravenție contestat, la suma de 200 lei.

Împotriva sentinței civile de mai sus a formulat apel petentul B_____ G_____, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 9 noiembrie 2015 intimatul a solicitat respingerea apelului declarat în cauză și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.

Față de motivele de apel, intimatul consideră că sunt nefondate, sentința atacată este legală și temeinică, instanța a analizat motivele de legalitate, iar sub aspectul temeiniciei raportat la întregul material probator, a confirmat fapta reținută în sarcina petentului, acesta nefăcând dovada respectării dispozițiilor legale. Instanța a analizat acțiunea petentului, inclusiv din prisma practicii DECO în materie contravențională, concluzionând, în mod corect, că sunt îndeplinite elementele constitutive ale faptei contravenționale.

Asupra excepției netimbrării, tribunalul reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.19 din OUG nr. 80/2013, în materie contravențională, plângerea împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează cu 20 lei.

Potrivit art.470 NCPC” Cererea de apel va cuprinde:

a) numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar. Dacă apelantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

b) indicarea hotărârii atacate;

c) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul;

d) probele invocate în susținerea apelului;

e) semnătura.

(2) La cererea de apel se va atașa dovada achitării taxelor de timbru.

(3) Cerințele de la alin. (1) lit. b) și e) și cea de la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, iar cele de la alin. (1) lit. c) și d), sub sancțiunea decăderii. Lipsa semnăturii poate fi împlinită în condițiile art. 196 alin. (2), iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel…”

Având în vedere dispozițiile art.33 din OUG nr.80/2013, potrivit cărora taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, s-a comunicat apelantului la domiciliul indicat în cererea de apel(fila 10 dosar) obligația de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei aferentă căii de atac promovată.

Cum apelantul nu s-a conformat obligației legale de a achita contravaloarea taxei judiciare de timbru, dispusă de instanță, nici până la primul termen de judecată, tribunalul va admite excepția netimbrării și în temeiul art. 470 al.3 NCPC va anula cererea de apel ca netimbrată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite excepția netimbrării invocată din oficiu de instanță.

Anulează, ca netimbrat, apelul formulat de petentul B_____ G_____ cu domiciliul în __________________, ___________________________ împotriva sentinței civile nr. 366 din 17 aprilie 2015 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ JUDEȚEAN DE POLIȚIE SUCEAVA cu sediul în Suceava, str. _______________. 9, jud. Suceava.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 25 noiembrie 2015.

Președinte,Judecător,Grefier,

P_______ I____ H_______ L______ R___ L_______

Red. H.L.

Jud. S_________ L____ R_____

Tehnored. R.L. 4 ex/04.12.2015