Acesta este document finalizat

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL A___

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

DECIZIE Nr. 926/A/2015

Ședința publică de la 19 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE B_____ A____ A____

Judecător M_____ P_____

Grefier R_____ C_____

Pe rol se află judecarea apelului declarat de petentul apelant H___ I___ împotriva sentinței civile nr. 1644/2015 pronunțată de Judecătoria A___ I____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___.

Obiectul cauzei anulare proces verbal de contravenție CP NR. xxxxxxx

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă petentul apelant și consilier juridic C________ G_______ A______ pentru intimat.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier .

Nefiind invocate excepții referitoare la competență, instanța în temeiul art. 95 pct.2 din Codul de Procedura Civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.

La data de 16.09.2015 intimatul a depus la dosar întâmpinare.

La data de 05.10.2015 petentul apelant a depus la dosar răspuns la întâmpinare.

Petentul apelant depune la dosar chitanța privind achitarea diferenței taxei de timbru în cuantum de 10 lei.

Reprezentanta intimatului depune la dosar delegație.

Petentul apelant se legitimează cu CI datele personale ale acestuia fiind consemnate în caietul de ședință al grefierului.

Petentul apelant susține că renunță la proba testimonială solicitată privind audierea martorului propus.

Reprezentanta intimatului învederează că nu își însușește proba testimonială .

Instanța ia act de faptul că petentul apelant a renunțat la administrarea probatoriului testimonial iar reprezentanta intimatului nu își însușește această probă.

Petentul apelant învederează că nu a vizionat CD-ul depus la dosar împrejurare față de care solicită a se viziona CD-ul în ședința publică. Învederează instanței că într-adevăr, a intrat în depășire de pe linie discontinuă și a intrat la loc pe linie continuă, iar cel din față nu a frânat el fiind deja angajat în depășire.

Se procedează la vizionarea CD-ului în ședință publică.

Petentul apelant și reprezentanta intimatului susțin că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat în cauză împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Petentul apelant solicită admiterea apelului declarat, schimbarea soluției instanței de fond și anularea procesului verbal încheiat. Fără cheltuieli de judecată.

Reprezentanta intimatului solicită respingerea apelului declarat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate, pentru motivele expuse pe larg în întâmpinare. Susține că fapta a fost săvârșită fiind pe deplin dovedită cu înregistrarea video depusă la dosarul cauzei.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei A___ I____ la data de 12.02.2015, in dosar nr. XXXXXXXXXXXX, petentul H___ I___ a solicitat ca în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, prin hotărâre judecătorească:

• să se dispună anularea procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx/05.02.2015, cu consecința exonerării petentului de la plata amenzii contravenționale aplicate și a anularii pedepsei complementare a suspendării dreptului de a conduce;
• obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea plângerii, petentul arată că, la data de 05.02.2015, agentul constatator a întocmit procesul verbal mai sus menționat arătându-se faptul că, petentul a condus autoturismul marca VW Golf, cu numărul de înmatriculare PI-724-L. pe DN1 kilometrul 391 + 800 m și ar fi depășit o altă autoutilitară în zona de acțiune a indicatorului depășirea interzisă și marcajul longitudinal în acest sens.

Procesul verbal este netemeinic și nelegal, susține petentul, starea de fapt reținută de către agentul constatator nefiind conformă cu realitatea, întrucât, în timp ce circula cu autoturismul în spatele unui tir, într-o zonă a șoselei cu linie discontinuă, s-a asigurat și a efectuat manevra de depășire a autotrenului respectiv.

În momentul depășirii, conducătorul acestuia nu a redus viteza așa cum era normal, iar în momentul în care a intrat pe banda sensului său de mers, după efectuarea depășirii în mod regulamentar, a intrat cu autoturismul într-o zonă cu marcaj simplu al șoselei.

A solicitat agentului constatator la rubrica mențiuni a se consemna faptul că, nu a depășit pe linie continuă și a solicitat agentului constatator să îi permită vizualizarea înregistrării video, deoarece petentul nu a efectuat manevra de depășire pe linie continuă.

Agentul constatator a fost de acord cu vizionarea împreună cu colegul care îl însoțea, iar după vizionarea înregistrării video, cei doi agenți s-au contrazis între ei vizionând filmarea în mod repetat.

Consideră că procesul verbal este lovit de nulitate absolută, prin prisma încălcării prevederilor art. 16, alin. 1 din O.G. 2/2001, conform căruia procesul - verbal va cuprinde în mod obligatoriu: „data și locul unde este încheiat.... ora și locul în care a fost săvârșită contravenția", in cuprinsul acestuia nearătându-se exact locul săvârșirii contravenției, acesta nu este individualizat, arătându-se DN1 kilometrul 391 + 800 m, fără a se individualiza printr-un reper concret, în speță, un imobil și nu se indică dacă pe DN1 kilometrul 391 + 800 m, se afla autospeciala poliției sau autoturismul petentului, având în vedere că atât autoturismul petentului cât și autospeciala se aflau în mers.

Considera că, tocmai din acest considerent nu s-a trecut poziționarea autovehiculelor și individualizarea locului contravenției.

Cu privire la neindicarea locul faptei, consideră că se impune anularea procesului verbal, întrucât, în cuprinsul acestuia nu a fost menționat locul exact al comiterii contravenției, instanța aflându-se astfel, în imposibilitatea de a verifica dacă, în realitate s-a comis sau nu o contravenție.

Procesul verbal este unicul act probator al unei contravenții, este necesar ca în cuprinsul său să fie trecute toate elementele necesare, pentru ca judecătorul să poată aprecia legalitatea sa.

De aceea, apreciază că un eventual raport al agentului constatator nu va putea valora ca probă în fața instanței, deoarece procesul verbal contravențional este: „unicul act probator al contravenției săvârșite, în fața organului sancționator, a instanței de judecată ori a organului de executare și, de asemenea, reprezintă actul supus controlului judiciar.

Concret, mențiunile pe care trebuie să le conțină un proces verbal prin care se constată o contravenție rutieră, în vederea descrierii corespunzătoare a faptei contravenționale sunt:

„Indicarea exactă a datelor de identificare ale aparatului cu care s-a constatat contravenția, precum și a locului exact al săvârșirii acesteia".

Potrivit art. 109 alin. 2 din Codul rutier: „Constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal de constatare a contravenției.

Apreciază însă că, avându-se în vedere și prevederile articolelor 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, prin care se impune agentului constatator o completă descriere a stării de fapt. De altfel, articolul 181 alin. 1 din Regulament prevede că: ,în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces verbal de constatare a contravenției potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1D, după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducătorului de vehicul". Or, modelul din această anexă are o rubrică în care trebuie menționat aparatul cu care s-a efectuat înregistrarea.

In lipsa acestei mențiuni instanța nu va putea verifica dacă aparatul respectiv a fost verificat și omologat. Ca atare, lipsa acestei mențiuni echivalează, în opinia petentului, cu o nedescriere a faptei contravenționale, fapt, care conduce la anularea procesului verbal nelegal întocmit.

În ce privește sancțiunea contravențională complementară a reținerii permisului de conducere, ce are ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte prevăzute de lege, aceasta se aplică prin același proces verbal prin care se aplică și sancțiunea principală, a amenzii sau a avertismentului, specificându-se în procesul verbal numărul dovezii emise în acest sens.

În condițiile în care nu au fost respectate aceste dispoziții legale, procesul verbal întocmit este lovit de nulitatea absolută virtuală, ce a produs petentului o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acestuia.

Arăt faptul că, în autospecială erau doi agenți constatatori, dar agentul care l-a oprit nu este aceeași persoană cu cea care a întocmit procesul verbal, practic unul a constatat presupusa contravenție și altul a aplicat sancțiunea, lucru ce conduce la nulitatea actului.

Prin prisma celor expuse reiese fără drept de tăgadă faptul că, procesul verbal este nelegal și netemeinic, motiv pentru care solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulată.

În drept: O.G. 2/2001, O.U.G. 195/2002 republicată.

Petentul a anexat plângerii, în copie, procesul-verbal contestat și dovadă de circulație (filele 7-8).

Prin întâmpinarea formulată (fila 17), intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, având în vedere că fapta petentului a existat și a fost încadrată juridic în mod corespunzător, procesul-verbal fiind temeinic și legal întocmit.

Sub aspectul legalității, intimatul arată că, procesul-verbal de contravenție îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16, alin. (1) cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din Ordonanța nr. 2/2001, modificată, privind regimul juridic al contravențiilor.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal de contravenție, abaterea săvârșită de către petent a fost înregistrată cu aparatul radar montat pe autospeciala cu nr. de înmatriculare MAI xxxxx.

În drept, au fost invocate prevederile O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 195/2002.

În susținerea întâmpinării, intimatul a depus la dosar: raportul întocmit de agentul constatator (fila 18), cazierul auto al petentului (filele 19-20) și înregistrarea video a contravenției pe suport CD (fila 21).

Prin sentința civilă nr. 1644/2015 a Judecătoriei A___ I____ a fost respinsa ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul H___ I___, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx/05.02.2015 în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE A JUDEȚULUI A___. S-a respins cererea petentului privind obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată, instanța având în vedere următoarele considerente:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/05.02.2015 (f.7), petentul H___ I___ a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 390 lei și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002.

În fapt s-a reținut că, în data de 05.02.2015, ora 16,52, pe DN1, km 391+800m, petentul a condus autoturismul marca VW cu nr. de înmatriculare PI724 L pe direcția A___ I____- Teiuș și a depășit autoutilitara cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX care tracta semiremorca cu nr. de înmatriculare XXXXXXX în zona de acțiune a indicatorului „depășire interzisă”, încălcând marcajul longitudinal simplu continuu, punând în pericol circulația autovehiculelor din sens opus.

Cu privire la legalitatea procesului verbal de contravenție, se reține că acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor art.16 și 17 din OG 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității exprese.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța reține că potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (Engel c.Olandei, Lutz c. Germaniei, Kaubecc. Slovaciei), contravențiile referitoare la circulația pe drumurile publice se circumscriu sferei de cuprindere a noțiunii de „acuzație în materie penală”, la care face referire primul paragraf din art.6 din Convenție. Curtea are în vedere două argumente: faptul că norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general și faptul că sancțiunea aplicată (amenda contravențională) urmărește un scop preventiv și represiv. S-a statuat (Ozturc c.Germaniei) că deși se aplică un cuantum al amenzii nu foarte împovărător pentru contravenient, acest aspect nu poate înlătura prin el însuși natura penală a faptei.

Având în vedere această orientare a Curții Europene a Drepturilor Omului, în cazul contravențiilor trebuie să se aplice toate garanțiile specifice din materie penală enunțate de art.6, printre care un rol important îl ocupă prezumția de nevinovăție. Beneficiind de această prezumție, contravenientul nu este obligat să-și dovedească nevinovăția, sarcina administrării probelor revenind agentului constatator.

Astfel, procesul verbal de contravenție nu mai face proba deplină a stării de fapt consemnată în cuprinsul său, ci pentru a stabili dincolo de orice dubiu vinovăția petentului, acesta trebuie întărit de alte mijloace de probă administrate în cauză.

În cauza dedusă judecății, intimatul a făcut dovada stării de fapt reținută în sarcina petentului. În urma vizionării înregistrării video pe suport magnetic depusă la dosar de intimat (f.21), instanța constată că susținerea petentului din plângerea ce formează obiectul prezentei cauze, este neîntemeiată.

Sub aspectul proporționalității sancțiunilor aplicate (principală și complementară), instanța reține că acestea sunt aplicate în limitele prevăzute de lege, fiind corect individualizate de către intimat, având în vedere pericolul social al faptei săvârșite.

Prin urmare, prima instanța găsește plângerea neîntemeiată și o respinge ca atare.

Față de respingerea plângerii, respinge cererea petentului privind obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul H___ I___, solicitând a se dispune admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea sentinței sus menționate și pe cale de consecință admiterea plângerii contravenționale așa cum a fost formulată; cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare arată că în fapt prin sentința mai sus menționată, instanța de fond a dispus respingerea plângerii contravenționale formulată, insntața luând în calcul doar proba video depusă la dosarul cauzei și necomunicată petentului.

Arată faptul că, a solicitat prin acțiunea introductivă, administrarea probei testimoniale cu martorul V_____ C____, probă asupra căreia instanța de fond nu s-a pronunțat nici în sensul admiterii, nici în sensul respingerii acesteia.

Învederează faptul că, martorul era ocular, el se afla cu petentul în autoturism și avea cunoștință de starea de fapt și de drept, precum și circumstanțele în care a fost reținută presupusa contravenție.

Prin faptul că, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de probă, consideră că, s-a încălcat dreptul la apărare, iar sentința pronunțată este susceptibilă de critică în acest sens.

Singura probă pe care s-a pronunțat instanța de fond, pe care a reținut-o, este înregistrarea video de la fila 21, dar petentul a invocat pe cale de excepție nulitatea absolută a procesului verbal pe considerentul că, nu s-a trecut în acesta mențiunile pe care trebuie să le conțină un proces verbal prin care se constată o contravenție rutieră, în vederea descrierii corespunzătoare a faptei contravenționale care sunt: -indicarea exactă a datelor de identificare ale aparatului cu care s-a constatat contravenția, precum și a locului exact al săvârșirii acesteia".

Potrivit art. 109 alin. 2 din Codul rutier: „Constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal de constatare a contravenției".

Apreciază însă că, avându-se în vedere și prevederile articolelor 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, prin care se impune agentului constatator o completă descriere a stării de fapt. De altfel, articolul 181 alin. 1 din Regulament prevede că: ,în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces verbal de constatare a contravenției potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1D, după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducătorului de vehicul". Or, modelul din această anexă are o rubrică în care trebuie menționat aparatul cu care s-a efectuat înregistrarea.

In lipsa acestei mențiuni instanța nu va putea verifica dacă aparatul respectiv a fost verificat și omologat. Ca atare, lipsa acestei mențiuni echivalează, în opinia sa, cu o nedescriere a faptei contravenționale, fapt, care conduce la anularea procesului verbal nelegal întocmit.

Din lecturarea actelor depuse de către intimată, fila 3, penultimul alineat, rezultă faptul că, la dosarul cauzei au fost depuse raportul agentului constatator - fila 18, cazierul auto al petentului - filele 19, 20 și înregistrarea video pe suport CD - fila 21.

In acest context, nu s-a depus la dosarul cauzei verificarea metrologică a aparatului radar, atestatul agentului constatator, întrucât, petentul a invocat faptul că, în autospecială erau doi agenți constatatori, dar agentul care l-a oprit nu este aceeași persoană cu cea care a întocmit procesul verbal, practic unul a constatat presupusa contravenție și altul a aplicat sancțiunea, lucru ce conduce la nulitatea actului.

In ce privește starea de fapt reținută de către agentul constatator nu este conformă cu realitatea, întrucât, în timp ce circula cu autoturismul în spatele unui tir, într-o zonă a șoselei cu linie discontinuă, s-a asigurat și a efectuat manevra de depășire a autotrenului respectiv. In momentul depășirii, conducătorul acestuia nu a redus viteza așa cum era normal, iar în momentul în care a intrat pe banda sa a sensului său de mers, după efectuarea depășirii în mod regulamentar, a intrat cu autoturismul într-o zonă cu marcaj simplu al șoselei.

Arată faptul că, a solicitat agentului constatator la rubrica mențiuni a se consemna faptul că, nu a depășit pe linie continuă și a solicitat agentului constatator să îi permită vizualizarea înregistrării video, deoarece nu a efectuat manevra de depășire pe linie continuă.

Agentul constatator a fost de acord cu vizionarea împreună cu colegul care îl însoțea, iar după vizionarea înregistrării video, cei doi agenți s-au contrazis între ei vizionând filmarea în mod repetat.

In ce privește sancțiunea contravențională complementară a reținerii permisului de conducere, ce are ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte prevăzute de lege, aceasta se aplică prin același proces verbal prin care se aplică și sancțiunea principală, a amenzii sau a avertismentului, specificându-se în procesul verbal numărul dovezii emise în acest sens.

În condițiile în care nu au fost respectate aceste dispoziții legale, procesul verbal întocmit este lovit de nulitatea absolută virtuală, ce a produs petentului o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acestuia.

De asemenea, a solicitat admiterea în parte a procesului verbal, dar instanța de fond se limitează la a arăta faptul că, "sancțiunile aplicate principală și complementară, sunt aplicate în limitele prevăzute de lege, fiind corect individualizate de către intimat, având în vedere pericolul social al faptei săvârșite", dar nu arată în mod concret pericolul social, singura probă administrată fiind înregistrarea video care a fost contrazisă de unul dintre agenții constatatori, în momentul vizionării.

Prin prisma celor expuse solicită a se dispune admiterea apelului așa cum a fost formulat, în drept: art. 466 - art. 482 din Codul de Procedură Civilă, precum și textele de lege la care a făcut referire.

Probe: înscrisurile aflate la dosarul cauzei, precum și orice probă admisă de lege și incidență cauzei, inclusiv proba cu martorul ocular.

Anexează taxă timbru judiciar, în cuantum de 10 lei.

Intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, a formulat întâmpinare, solicitând ca pe baza probelor ce vor fi administrate în cauză:

> să se respingă apelul formulat

> să se mențină ca temeinică și legală sentința civilă nr. 1644/2015 pronunțată de Judecătoria A___ I____

Apreciază că sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, iar motivele de apel invocate sunt neîntemeiate din următoarele considerente:

Sub aspectul legalității, procesul verbal contestat conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art. 17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Sub aspectul temeiniciei

Învederează că agentul constatator a respectat dispozițiile art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului.

Totodată, se opun administrării oricăror probe cu caracter extrajudiciar, întrucât acestea nu respecta principiul contradictorialității și al nemijlocirii probelor în procesul civil.

Prin procesul-verbal de contravenție ________, nr. xxxxxxx, încheiat la data de 05.02.2015, de către agent constatator N______ D_____, din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean A___ - Serviciul Rutier, apelantul a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 390 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile pentru încălcarea dispozițiilor art. 120, alin.l, lit.h și i din H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, text de lege care stabilește anumite interdicții pentru conducătorii auto, respectiv: „Se interzice depășirea autovehiculelor: h) în zona de acțiune a indicatorului „Depășirea interzisa", i) când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circula, chiar si parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere ".

în fapt, la data de 05.02.2012, petentul a fost surprins în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare PI724L efectuând manevra de depășire a autoutilitara cu nr. XXXXXXXXX ce tracta semiremorca XXXXXXXXX pe DN 1 KM 391+800m, sector de drum cu indicator "Depășirea Interzisă" și marcaj longitudinal continuu.

Învederează faptul că starea de fapt reținută de agentul constatator este probată cu înregistrarea video depusă la dosarul cauzei aceasta fiind efectuată cu aparatul radar montat pe autospeciala MAI xxxxx.

Referitor la audierea martorului propus de către apelant apreciaza că depoziția acestuia este inutilă din moment ce fapta este probată cu înregistrarea video.

Cu privire la faptul că în procesul-verbal nu sunt indicate toate elementele de identificare ale aparatului radar, învederează instanței că identificarea acestuia se face prin numărul de înmatriculare al autospecialei, în cazul de față MAI xxxxx. Odată montate aceste aparate pe anumite mașini ale politiei române, nu se mai procedează la detașarea, mutarea, schimbarea sau alte astfel de operațiuni

Procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție de legalitate, în sensul că acesta face întotdeauna dovada până la proba contrară (în acest sens Curtea Constituțională pronunțându-se prin Decizia 197/2003, Decizia 259/2007 ș.a), forța probantă a procesului verbal este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloace de probă și să invoce orice argument pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

În drept, invocă dispozițiile art. 456 și următoarele din C. Pr. Civ., OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, Legea 136/1995, OUG 195/2002 .

Examinând sentinta apelata, prin prisma motivelor de apel invocate, instanta de control judiciar a retinut urmatoarele:

Astfel cum rezulta din partea introductiva a prezentei, in sedinta publica din 19.11.2015, petentul apelant a vizionat CD-ul cu inregistrarea video a faptei contraventionale retinute in sarcina si a renuntat la administrarea probatoriului testimonial. Cu aceeasi ocazie, acesta a invederat ca, într-adevăr, a intrat în depășire de pe linie discontinuă și a intrat la loc pe linie continuă, iar cel din față nu a frânat, el fiind deja angajat în depășire.

Inregistrarea video stocata pe CD-ul nr.xxxxx/16.03.2015,(fl.21-dosarul primei instante), releva faptul ca, petentul a inceput manevra de depasire pe linie discontinua, insa, imediat, in timpul efectuarii manevrei de depasire, marcajul longitudinal devine continuu, aparand si indicatorul rutier care interzice depasirea, iar din sensul opus, un alt autovehicul.

F___ de evidenta imaginilor, este lipsita de relevanta apararea petentului in conformitate cu care, autovehiculul depasit nu a redus viteza, aceasta in conditile in care, pe de o parte, potrivit art.119 lit.a din HG nr.1391/2006, obligatia conducatorului auto ce urmeaza sa fie depasit este aceea de a nu mari viteza de deplasare, nicidecum aceea de a o reduce, iar pe de alta parte, nu face obiectul litigiului dedus judecatii savarsirea de catre conducatorul autovehiculului rutier a unei contraventii.

Nici invocatele contraziceri dintre agentii intimatei nu sunt relevante in cauza, fata de evidenta imaginilor video, dupa cum, lipsita de relevanta ar fi fost si depozitia martorului ocular, aflat in masina cu petentul-oricum, petentul a renuntat in apel, la audierea acestuia, astfel ca, criticile vizand incalcarea dreptului la aparare de catre prima instanta sunt lipsite de suport.

Referitor la nulitatea absolută a procesului verbal, invocata pentru considerentul că, nu s-a trecut în acesta mențiunile pe care trebuie să le conțină un proces verbal prin care se constată o contravenție rutieră, în vederea descrierii corespunzătoare a faptei contravenționale cum ar fi: -indicarea exactă a datelor de identificare ale aparatului cu care s-a constatat contravenția, precum și a locului exact al săvârșirii acesteia, instanta de control judiciar retine urmatoarele:

Copia certificata pentru conformitate cu originalul a procesului verbal de contraventie, depusa la fila 7 a dosarului primei instante, releva faptul ca, in cuprinsul acestuia este indicat km la care a avut loc manevra de depasire- DN1, km 391+800m, precum si faptul ca abaterea a fost inregistrata video cu aparatul radar montat pe auto MAI xxxxx, astfel ca, nu exista niciun dubiu in legatura cu posibilitatea de identificare a aparatului radar montat pe aceasta autospeciala, si in consecinta cu posibilitatea verificarii acestuia din perspectiva indeplinirii conditiilor de certificare/omologare și verificare metrologica.

In plus, astfel cum s-a subliniat in cele ce preced, starea de fapt retinuta de catre agentul constatator, este confirmata de probatoriul administrat, in speta de catre inregistrarea depusa la dosarul cauzei de catre intimat, pe suport CD si a carei vizionare in sedinta publica din 19.11.2015, in prezenta petentului, a permis constatarea conformitatii cu realitatea, a celor retinute in sarcina petentului prin procesul verbal contestat. Din aceasta perspectiva, si invocata eludare a prevederilor art.181 alin.1 din HG nr.1391/2006, (Regulamentul de aplicare a Oug nr. 195/2002), este lipsita de suport, cu atat mai mult cu cat, odata inregistrata si constatata fapta, petentul a fost oprit si identificat in trafic, semnand cu aceeasi ocazie-cu mentiuni -si procesul verbal de contraventie. Cu aceeasi ocazie, potrivit sustinerilor petentului, la solicitarea acestuia, a fost vizionata si inregistrarea.

In contextul celor mai sus expuse, instanta de control judiciar reaminteste ca, potrivit art.6 pct.20 din O.U.G. nr.195/2002, mijlocul tehnic omologat si verificat metrologic este dispozitivul care stabileste concentratia de alcool in aerul expirat ori destinat masurarii vitezei. Rezultă așadar că este necesară folosirea unui asemenea mijloc doar pentru constatarea contravențiilor de natura celor menționate în cuprinsul acestora și anume conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului și conducerea unui autovehicul cu depășirea vitezei maxime prevăzute de lege.

Nicăieri în cuprinsul O.U.G. nr. 195/2002 nu se prevede vreo dispoziție specială cu privire la modalitatea de constatare a contravenției de efectuare a manevrei de depasire in zona de actiune a indicatorului depasirea interzisa, respectiv cu incalcarea marcajului longitudinal continuu, ceea ce înseamnă că aceasta poate fi constatată direct de agentul constatator prin propriile simțuri sau cu un mijloc tehnic care permite preluarea de imagini cum sunt camerele video sau camerele foto.

În acest context, este evident că în cauză nu sunt aplicabile prevederile NML 021-05, care, potrivit pct.1.1 reprezintă norme de metrologie legală ce stabilesc cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească cinemometrele care funcționează pe principiul efectului Doppler în domeniul microundelor (cinemometre radar), utilizate de poliția rutieră la măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice.

Atâta timp cât art.341 alin.2 Cod pr.civilă, recunoaște înregistrării video calitatea de mijloc material de probă, rezultă că înregistrarea efectuată de agentul constatator poate fi luată în considerare, prevederile art.109 alin.2 din OugNr.195/2002, trebuind a fi coroborate cu cele ale art. 6 pct.20 din O.U.G. nr.195/2002, in sensul celor mai sus expuse.

In conditiile in care, procesul verbal contestat a fost încheiat cu respectarea cerințelor de formă prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute, de vreme ce cuprinde mențiunile referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele petentului, descrierea faptei reținute în sarcina acestuia din urmă, data săvârșirii faptei și semnătura agentului constatator,

In conditiile in care, cu excepția elementelor prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, a căror lipsa atrage nulitatea absolută a actului de sancționare, orice altă încălcare a prevederilor legale privind încheierea proceselor-verbale de contravenție ar putea să determine doar o nulitate relativă a acestora, iar pentru a se reține incidența acestei sancțiuni este necesar să se invoce și să se probeze existența unei vătămări care să decurgă din viciul de formă constatat și care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție,

In contextul celor ce preced, instanta de control judiciar constata ca, astfel cum a fost intocmit, procesul verbal de constatare a contraventiei nu contine vicii susceptibile sa-i atraga nulitatea absoluta, iar neregularitatile invocate de petent, au fost inlaturate argumentat in cele ce preced, nefiind astfel retinuta vreo vatamare care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție.

Nici faptul ca in autospecială erau doi agenți constatatori, iar agentul care l-a oprit pe petent, nu este aceeași persoană cu cea care a întocmit procesul verbal, unul fiind cel care a constatat presupusa contravenție și altul, cel care a aplicat sancțiunea, nu sunt aspecte de natura a conduce la nulitatea actului, cel putin in considerarea faptului ca, fapta a fost constatata cu aparatul radar montat pe autospeciala indicata in procesul verbal de contraventie, astfel ca, odata inregistrata si constatata contraventia, oricare dintre membrii echipajului puteau sa intocmeasca procesul verbal de contraventie in baza inregistrarii imaginilor care releva fapta retinuta in sarcina petentului apelant.

Mentiunile petentului apelant sunt consemnate la rubrica destinata acestora din procesul verbal de contraventie, iar semnarea acestuia de catre petent, releva faptul ca, mentiunile sale au fost consemnate corespunzator, in caz contar, prezumandu-se ca ar fi refuzat semnarea procesului verbal din acest motiv.

Oricum, prin formularea plangerii impotriva procesului verbal de contraventie, petentul a avut posibilitatea sa invoce tot ceea ce ar fi invocate si la rubrica ” Alte mentiuni”, din cuprinsul acesteia.

Pentru toate cele ce preced, instanta de control judiciar retine ca procesul verbal de contraventie, a fost legal si temeinic intocmit.

Referitor la individualizarea sancțiunii, instanta de control judiciar reține că, agentul constatator a procedat în mod legal la aplicarea amenzii și a sancțiunii complementare, în temeiul textelor de lege indicate în procesul verbal.

Potrivit art.21 alin.3 din Og nr.2/2001, sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama, de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si celelalte date inscrise in procesul verbal.

Contraventia retinuta in sarcina petentului apelant se inscrie in categoria acelora prin care legiuitorul a dorit sa ocroteasca valori sociale de o importanta majora, in speta viata, integritatea si siguranta participantilor la trafic, iar limitele legale ale sanctiunii amenzii contravenționale stabilite de legiuitor, coroborat cu sanctiunea complementara a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce, denota scopul preventiv ce s-a dorit a –i fi imprimat acestei contraventii.

Faptul ca depasirea pe un sectorul de drum in care aceasta manevra era interzisa, nu s-a soldat cu producerea unui eveniment rutier, este lipsit de relevanta din perspectiva criteriilor de individualizare oferite de art.21 alin.3 din Og nr.2/2001, câta vreme, astfel cum s-a reținut in cele ce preced, scopul reglementarii acestei contravenții este unul preventiv, știut fiind ca, odată produse, evenimentele rutiere cauzate de depasirea in zona interzisa, consecințele pot fi uneori ireparabile.

In contextul celor mai sus expuse, avand in vedere gravitatea faptei retinute in sarcina petentului,

Vazand si criteriile de individualizare a sanctiunii contraventionale oferite de art. 21 alin.3 si art. 5 alin.5 din Og nr.2/2001,

Instanta de control judiciar retine ca nu se impune nici inlocuirea cu avertisment a sanctiunii amenzii contraventionale aplicate, si, pentru identitate de ratiune, nu se impune nici inlaturarea pedepsei complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce aplicata.

A proceda altfel, adica a inlocui cu avertisment sancțiunea pecuniara si a inlatura pedepsa complementara, ar echivala cu a lipsi de efect vointa legiuitorului.

Nu exista niciun temei legal care sa impuna imperativ, sub sanctiunea nulitatii absolute, obligatia agentului constatator de a specifica în procesul verbal, numărul dovezii emise urmare aplicarii sanctiunii complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce autovehicule pe o perioada de 30 de zile.

Important este ca si aceasta sanctiune complementara aplicata sa fie mentionata in cuprinsul procesului verbal de contraventie, retinerea permisului de conducere urmare aplicarii sanctiunii complementare a suspendarii dreptului de a conduce si eliberarea dovezii in acest sens, fiind masuri tehnico-administrative, extrinseci procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei.

Având în vedere aceste considerente, în baza art.480 alin.1 din Codul de procedură civilă prezentul apel va fi respins ca nefondat, constatând că sentința atacată este legală și temeinică.

In speta nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de petentul H___ I___, impotriva Sentintei Civile nr.1644/2015 a Judecătoriei A___ I____.

F___ cheltuieli de judecata.

Definitiva.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19.11.2015.

Președinte, B_____ A____ A____		Judecător, M_____ P_____
	Grefier, R_____ C_____

Red. TehnoredABA.4 ex./14.12.2015

Tehnoredact. R.C.

Jud.fond -S____ P__ I____ C_______