S-a dispus modificarea procesului verbal de contravenție contestat în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii în cuantum de 3000 lei cu sancțiunea avertisment.

S-au menținut în rest ca fiind legal și temeinic procesul verbal de constatare a contravenției contestat.

S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ___________ nr.xxxxxxx emis la data de 11.07.2012 de către I____________ de S___ pentru Control în Transportul Rutier – I.S.C.T.R petenta a fost sancționată cu suma de 3.000 lei pentru comiterea contravenției prev. de art. 5 pct. 18 și sancționată de art. 8 alin.1 și 2 lit. a din HG nr. 69/2002, respectiv în data de 13.03.2012 orele 10:30 în loc. Salva pe DN 17 C la Km 29+ 400 M jud. Bistrița Năsăud a fost oprită pentru control autoutilitara cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX condusă de D______ G______ C_____ care efectua operațiuni de control rutier, utilizată de utilizatorul de transport _____________________, la bord existând copia conformă a licenței de transport _________ nr. xxxxxxx. În urma verificărilor documentelor prezentate și a bazei de date a ARR s-a constatat nerespectarea obligației operatorului de transport de a transmite Autorității Rutiere Române – ARR prin completarea unui formular în formatul electronic disponibil pe site-ul acesteia cu modificările privind situația conducătorilor auto angajați în termen de cel mult 15 zile de la apariția modificării întrucât conducătorul auto D______ G______ C_____ nu era înregistrat în baza de date a ARR în momentul controlului deși era angajat la această societate cu contract de muncă din data de 01.09.2003.

Instanța apreciază că procesul verbal de contravenție contestat a fost întocmit cu respectarea cerințelor de formă prevăzute sub sancțiunea nulității de dispozițiile OG nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare, procesul verbal de contravenție fiind legal întocmit.

Hotărând asupra temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că petenta nu a făcut dovada contrară stării de fapt reținută în cuprinsul procesului verbal de contravenție, ci din contră a recunoscut această stare de fapt .

Hotărând asupra sancțiunii amenzii în cuantum de 3000 lei aplicată petentei, instanța apreciază că aceasta nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei comise, fiind prea severă, raportat la împrejurarea că fapta contravențională reținută în sarcina petentei s-a comis prin omisiune, în formă continuată, iar intimatul nu a făcut dovada că petenta a comis și alte abateri de la legislația privind transportul rutier public de mărfuri .

În consecință , instanța în baza art.21 alin.3 și art. 31 din OG nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare a admis plângerea contravențională formulată de petentă și a dispus modificarea procesului verbal de contravenție contestat în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii în cuantum de 3000 lei cu sancțiunea avertisment.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.

Impotriva sent.civ.nr.2193/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dos.nr.XXXXXXXXXXXXX a declarat recurs I____________ de S___ pentru Controlul în Transporturi Rutiere ISCTR București, în contradictoriu cu __________________ solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în parte a hotărârii recurate, reținerea spre rejudecare, iar prin decizia ce se va pronunța să se respingă plângerea contravențională ca netemeinică și să se mențină în totalitate procesul verbal de contravenție.

In motivarea recursului se arată că, sentința civilă este criticabilă și se impune modificarea ei având în vedere: că recursul formulat vizează motivele prev.de disp.art.304 pct.8 și 9 C.pr.civ., dispoziții potrivit cărora „modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații numai pentru motive de nelegalitate: … când instanța, înterpretând greșit actul dedus judecății a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii” și art.304/1 C.pr.civ., conform căruia „recursul declarat la motivele de casare prevăzute de art.304, instanța putând examina cauza sub toate aspectele”.

Astfel, sub aspectul primului motiv de recurs invocat de mai sus, învederează instanței ca acesta își găsește aplicabilitatea în speța dedusă judecății, întrucât instanța de fond a reținut că „Hotărând asupra temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat, ci din contra a recunoscut aceasta stare de fapt.

Hotârând asupra sancțiunii aplicate în cuantum de 3000 lei aplicată petentei, instanța apreciază că aceasta nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei comise, fiind prea severă, raportat la împrejurarea că fapta contravențională reținută în sarcina petentei s-a comis prin omisiune, în forma continuată, iar intimatul nu a făcut dovada ca petenta a comis și alte abateri de la legislația privind transportul rutier public de mărfuri”.

Reinterează instanței de control judiciar că obligația de a declara situația conducătorilor auto în baza de date a Autorității Rutiere Române – ARRA a fost instituită pentru prima dată prin OMTI nr.1007/2010 care fost publicat în Monitorul Oficial nr.28/12.01.2011. După această dată orice modificare a situației conducătorilor auto, respectiv angajare sau desfacere a contractului individual de muncă a conducătorilor auto trebuie transmisă A.R.R.-ului în termen de maxim 15 zile.

In consecință, încriminarea faptei contravenționale reținute în cadrul procesului verbal nu este o împrejurare care să fi luat prin surprindere operatorii de transport, tocmai datorită faptului că obligația subzistă și înainte de HG 69/2012. Demn de menționat este și faptul că OMTI nr.980/2011 a fost publicat în Monitorul Oficial nr.854/2 decembrie 2011.

In ceea ce privește gradul de pericol social concret al faptei, modul de redactare a actului normativ în care se realizează descrierea faptei contravenționale nu permite o evaluare a gradului de pericol social, care să permită eventuala înlocuire a amenzii cu sancțiunea avertisment. Simpla nerespectare a obligației de a transmite A.R.R.-ului situația conducătorilor auto angajați, prin completarea unui formular în formatul electronic disponibil pe site-ul acesteia, constituie contravenție, iar sancțiunea prevăzută de lege este amenda. Intrucât fapta constatată de agentul constatator se circumscrie exact textului egal încriminator, iar petenta-intimată nu a relevat aspecte care ar induce concluzia existenței unei situații particulare, ce ar releva un grad de pericol social mai redus decât cel avut în vedere de textul legal care descrie și sancționează fapta contravențională, apreciază că înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment nu este oportună.

De asemenea precizează că la stabilirea gradului de pericol social concret al faptei contravenționale, legiuitorul nu a condiționat sancționarea acestei fapte de alte încălcări a dispozițiilor legale în materie. Mai mult, având în vedere faptul că la controlul efectuat s-a constatat doar aceasta faptă contravențională, agentul constatator a dispus sancționarea petentei-intimate cu o amendă îndreptată spre minimul prevăzut de actul normativ, tocmai pentru că a avut în vedere toate împrejurările în care a fost săvârșită fapta reținută în cadrul procesului verbal dedus judecății.

Pentru ele ce preced apreciază că instanța a interpretat greșit procesul verbal dedus judecății și disp.OMTI nr.980/2011 și ale HG nr.69/2012 și ca atare în cauza dedusă judecății sunt incidente disp.art.304 pct.8 și 9 C.pr.civ.

Față de cele învederate, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în parte a sent.civ.nr.2192/2012 și, rejudecând cauza respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată și nefondată cu menținerea sancțiunii contravenționale aplicată de agentul constatator.

In drept, invocă disp.HG nr.69/2012, OMTI nr.980/2011, OUG 109/2005 cu modif. și compl.ulterioare, OMTCT nr.1892/2006, OG nr.2/2001, art.304 și urm., art.115, art.242 C.pr.civ.

Intimata-petentă __________________ a formulat întâmpinare (f.11-12) prin care solicită respingerea recursului declarat de I____________ de S___ pentru Controlul în Transporturi Rutier, ca nefondat și pe cale de consecință menținerea în totalitate a disp.sent.civ.nr.2193/2012 pronunțată de către Judecătoria Năsăud în dos.nr.XXXXXXXXXXXXX ca fiind temeinică și legală.

In motivarea întâmpinării se menționează că. așa cum s-a arătat instanței de fond în data de 13.03.2012, s-a efectuat un control în trafic din partea intimatei, ocazie cu care a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 3.000 lei. In acest sens s-a reținut în sarcina sa faptul că nu sa respectat obligația operatorului de transport de a transmite către ARR formularul în format electronic privind modificările situației conducătorilor auto angajați, în termen de 15 zile de la data apariției modificării. In acest sens conducătorul auto D______ G______-C_____ este angajatul societății încă din anul 2003 conform contractului de muncă pe durată nedeterminată, astfel încât nu au fost aduse modificări. Totuși, a învederat în mod expres că a depus diligențele necesare și a plătit taxa prin care s-a atribuit recurentei de către intimată a „cheiței privind conducătorii auto” reprezentând parola de acces în sistemul informatizat al ARR-ului, iar transmiterea formularului în format electronic s-a realizat într-adevăr doar în data de 29.03.2012.

Disp.art.7 alin.3 din OG 2/2001 arată că avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune tocmai în virtutea rolului activ al instanței. Aceste prevederi sunt aplicabile în situația în care limita minimă a amenzii este foarte ridicată raportat la gradul de pericol social în concret al faptei săvârșite.

Așa cum în mod corect a reținut instanța de fond „sancțiunea aplicată petentei în cuantum de 3.000 lei, nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei comise, fiind prea severă” și în consecință solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sent.civ.nr.2193/2012 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dos.nr.XXXXXXXXXXXXX.

Tribunalul examinând în baza art.304 și 304/l C.pr.civ, hotărârea atacată atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, constată că aceasta este temeinică și legală, nefiind dat nici u motiv de casare sau modificare a hotărârii.

Instanța de fond în mod justificat a reținut că, raportat la faptul că, petenta este la prima sa abatere, sancțiunea amenzii aplicate este prea severă, scopul legii putând fii atins și prin aplicarea sancțiunii avertismentului.

In situația în care petenta va săvârși din nou această faptă va fi avută în vedere la aplicarea sancțiunii împrejurarea că petenta a beneficiat de înlocuirea amenzii cu avertisment.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul I____________ de S___ pentru Controlul și Transportul Rutier – I.S.C.T.R. cu sediul în mun.București, _______________________.38, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 2l93 din 03.l0.2012 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar civil nr. lXXXXXXXXXXXX.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 2 octombrie 2013.

P_________, JUDECATORI, GREFIER

I___ P______ I___ U___ V_____ C_____ K______ F____

Ch.V./VF/CR

2 ex./l6.01.2014.

Jud.fd.G_____ C.M.