R O M Â N I A

JUDECĂTORIA D___, JUDEȚUL HUNEDOARA

D___, ______________________ nr. 35

Tel: 0254 xxxxxx/ Fax: 0254 xxxxxx, e-mail: xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

operator de date cu caracter personal nr. 4259

prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ nr. 2837/2015

Ședința publică de la 06 noiembrie 2015

PREȘEDINTE: A_______ G________ FLUCUȘ

GREFIER: S_____ Ș_____

Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulată de petentul MEȘA A________ C______ în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN HUNEDOARA, având ca obiect - anulare proces-verbal de contravenție.

Dezbaterile în fond și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 30.10.2015 care este parte integrantă din prezenta hotărâre, termen la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 06.11.2015 când a hotărât următoarele:

INSTANȚA,

Deliberând asupra prezentei cereri, constată următoarele:

Prin plângerea formulată la data de 22.04.2015, înregistrată pe rolul instanței sub nr. dosar XXXXXXXXXXXXX, petentulMeșa A________ C______ a solicitat anularea procesului verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din 03.04.2015, în contradictoriu cuIPJ Hunedoara și, în subsidiar, înlocuirea amenzii aplicate prin respectivul proces verbal cu un avertisment.

În motivare, petentul a arătat că a fost sancționat de către agentul constatator pentru că a alarmat organele de poliție prin apelarea SNUAU 112, solicitând intervenția organelor de poliție fără a avea un motiv întemeiat.

Petentul a susținut că se impune anularea procesului verbal, întrucât acesta a fost încheiat nelegal și netemeinic. A susținut că la data de 02.04.2015 a observat în zona cimitirului catolic din _______________________ D___ un autovehicul cu geamuri fumurii, parcat în fața cimitirului. Întrucât autovehiculul respectiv și ocupanții au făcut mai multe manevre în jurul cimitirului, a considerat că se impune verificarea respectivului autovehicul de către un echipaj de poliție, motiv pentru care a efectuat 4 apeluri la serviciul de urgență 112. După prezentarea unui echipaj de poliție la fața locului, petentul a fost legitimat de acesta și sancționat contravențional. A mai susținut că persoanele pe care le-a considerat suspecte au fost la rândul lor legitimate și lăsate să plece, iar polițistul care l-a sancționat a precizat la acel moment că respectivii indivizi îi sunt cunoscuți, însă nu pot fi reținuți, deoarce nu aveau nimic suspect. Petentul a învederat că a fost sancționat abuziv, că fapta pentru care afost sancționat nu a fost suficient descrisă, astfel că procesul verbal nu se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, deoarece nu este susținut prin probe.

În drept, cererea este întemeiată pe dispozițiile art. 8 din Legea 61/1991.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul IPJ Hunedoara a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, arătând că procesul verbal este legal și temeinic.

A arătat că petentul a fost sancționat pentru încălcarea normelor legale privind ordinea și liniștea publică, reținându-se în sarcina sa faptul că la 02.04.2015, a alertat organele d epoliție prin apelarea SNUAU 112 solicitând intervenția pe _______________________ D___ în zona supermarketului Trident fără a avea un motiv întemeiat.

Intimatul a mai arătat că procesul verbal a fost încheiat de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, învestit cu autoritate publică, astfel că trebuie să i se recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.

În privința legalității procesului verbal, intimatul a precizat că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de OG 2/2001.

Petentul a formulat și răspuns la întâmpinare, arătând că raportul agentului constatator anexat la întâmpinare nu are număr de înregistrare, că în autovehiculul suspect se aflau 5 persoane, nu 2 cum se specifică în raportul agentului constator, că verificările făcute de agent au fost superficiale nefiind verificată veridicitatea celor susținute de persoanele controlate. A mai arătat că se afla într-un moment dificil, cauzat de un deces în familie și că scopul anunțării orgenelor de poliție a fost de a preveni săvârșirea vreunei infracțiuni.

Cererea a fost legal timbrată, conform art. 19 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (f. 20).

La termenul de judecată din 04.09.2015 instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, respectiv contract de închiriere (f. 6-7), certificat de deces (f. 9), raport agent constatator (f. 27), desfășurător apeluri telefonice (f. 35-36, 64-75), iar la termenul de judecată din 25.09.2015 a încuviințat și proba testimonială cu martorul D__ P____, audiat la termenul din 30.10.2015.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 03.04.2015, petentulMeșa A________ C_______ fost sancționat contravențional, reținându-se în sarcina sa că la 02.04.2015a alertat organele de poliție pentru a interveni la fața locului fără a exista un motiv întemeiat

În drept, potrivit art. 34 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea împotriva procesului verbal de constatare și aplicare a sancțiunii verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, precum și dacă procesul verbal este legal și temeinic.

În privința termenului în care a fost introdusă plângerea, instanța are în vedere prevederile art. 31 alin. (1) din OG 2/2001, potrivit căruia plângerea poate fi formulată în termen de 15 zile de înmânarea sau comunicarea procesului verbal.

În cauză, procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit la data de 03.04.2015 și comunicat petentului la 10.04.2015, sub semnătură de primire, iar plângerea a fost depusă la oficiul poștal la data de 21.04.2015, așadar în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 OG 2/2001.

În privința legalității procesului verbal, instanța are în vedere prevederile art. 17 din OG 2/2001, potrivit căruia lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, nulitatea constatându-se și din oficiu.

În prezenta cauză, instanța reține că nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17, procesul verbal contestat cuprinzând datele referitoare la agentul constatator, la petent și la faptă, precum și semnătura agentului constatator. De altfel, în plângerea formulată, petentul nu a invocat vreun motiv de nulitate a procesului verbal contestat derivat din nerespectarea prevederilor art. 17 din OG 2/2001, susținerile sale vizând netemeinicia faptei reținute în sarcina sa.

În aceste împrejurări, instanța constată că în cauză nu este incident nici un motiv de nulitate a procesului verbal, acesta fiind încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001.

În privința temeiniciei faptei reținute în sarcina petentului prin procesul verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx,instanța constată că petentul a fost sancționat în baza art. 2pct. 11 din Legea 61/1991pentru sancționarea faptelor de încălcare a aunor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice. Potrivit acestui text legal, constituie contravenție alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor de menținere a ordinii publice, prin darea semnalelor de pericol sau, după caz, prin solicitarea intervenției la fața locului, fără motiv întemeiat, fapta sancționându-se potrivit art. 3 alin. (1) din același act normativ cu amendă de la 100 la 500 de lei.

În prezenta cauză, contravenția reținută în sarcina petentului a fost constatată în mod direct de agentul constatator,acesta făcând parte din echipajul care s-a prezentat la fața locului ca urmare a sesizării făcute de petent.

În aceste context, instanța amintește că în procedura contravențională sunt aplicabile garanțiile prevăzute de art. 6 (materie penală) din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în măsura în care sunt întrunite criteriile stabilite de Curtea europeană a drepturilor omului în hotărârea Engel ș.a. c. Olandei ( Hotărârea din 8 iunie 1976 a Curții Europene a Drepturilor Omului), respectiv calificarea din dreptul intern, câmpul general de aplicare a normei și scopul și gravitatea sancțiunii.

Deși în dreptul intern procedurile contravenționale sunt excluse din sfera penală, beneficiind de reglementare distinctă, instanța reține că în privința contravențiilor privind ordinea și liniștea publică sunt aplicabile garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție, având în vedere că normele de conduită prevăzute în această materie au aplicabilitate generală, iar sancțiunile au caracter represiv, și, ca regulă, un grad ridicat de severitate.

Astfel, petentul beneficiază de prezumția de nevinovăție, conferită de art. 6 din Convenție, însă acest fapt nu contravine folosirii în cadrul procedurii a altor prezumții, astfel cum este prezumția de temeinicie a procesului verbal încheiat de un agent constatator care a perceput în mod direct fapta sancționată, atât timp cât contravenientul are la dispoziție mijloace prin care se poate apăra împotriva constatărilor făcute de agentul statului.

Pentru a reține existența unei prezumții de temeinicie a unui proces verbal de constatare a unei contravenții încheiat de un agent care a perceput în mod direct respectiva faptă trebuie avut în vedere că o situație contrară ar fi lipsită de logică. Astfel, statelor le este recunoscut dreptul de a da în competența unor organe ale sale puterea de a sancționa fapte minore, precum contravențiile. Prin urmare, în momentul în care o astfel de constatare este contestată, ar fi absurd ca unei astfel de constatări să nu îi fie dată relevanță probatorie, întrucât ar anihila o competență legal conferită.

Petentul nu a reușit, prin probele administrate în cauză, să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului verbal. Astfel, potrivit desfășurătorului convorbirilor telefonice depus la dosarul cauzei (f. 64-65), petentul a efectuat 3 apeluri, la intervale relativ scurte de timp, către serviciul de urgență, cu toate că nu a asistat la desfășurarea vreunei situații ce impunea urgență sau la săvârșirea vreunei infracțiuni, apelurile sale având potrivit propriei aprecieri mai degrabă caracter preventiv. Mai mult, existența unui motiv întemeiat care să justifice intervenția organelor de ordine publică nu a fost demonstrată nici prin audierea în cauză a uneia din persoanele pe care petentul a considerat-o suspectă și în raport cu care a solicitat forțelor de poliție să intervină la fața locului, martorul declarând că nu își amintește de vreun incident petrecut la data de 02.04.2015 și că locuiește în zona cimitirului catolic din D___. Simpla susținere a petentului în sensul că persoanele care au părut suspecte erau cunoscute organelor de poliție nu este aptă că confere caracter legitim sesizării făcute. Mai mult, faptul că nici organele de poliție nu au luat nicio măsură cu privire la persoanele care au părut petentului suspecte indică inexistența unui temei care să justifice alarmarea organelor de poliție.

În raport cu aceste circumstanțe, instanța reține că faptele imputate petentului realizează conținutul constitutiv al contravenției prevăzute de art. 2 pct. 11 din Legea 61/1991, întrucât petentul nu a reușit să facă dovada unui motiv întemeiat pertinent care să justifice intervenția organelor de poliție la fața locului.

În privința verificării sancțiunii aplicate, în temeiul art. 21 din OG 2/2001, instanța constată că potrivit acestui text, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativși trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Deși constată că sancțiunea stabilită petentului a fost aplicată în limita minimă prevăzută de Legea 61/1991, instanța apreciază că aceastanu a fost corect individualizată, având în vederecircumstanțele personale ale petentului. Astfel, acesta se afla în zona în care a solicitat intervenția organelor de poliție deoarece asistase la funeraliile bunicii sale, decedate la data de 01.04.2015 (f. 9), eveniment ce este apt să producă o stare de anxietate. Mai mult, nu se poate reține că petentul a urmărit să inducă organele de poliție pe o pistă falsă, alertându-le în mod conștient, în scop nejustificat, ci a avut credința că sesizarea făcută este justificată și aptă să preîntâmpine săvârșirea vreunei fapte infracționale. Întrucât petentul a acționat cu bună credință, instanța apreciază că este suficientă aplicarea unui avertisment, acesta fiind apt să îl responsabilizeze pe viitor pe petent, în condițiile în care aplicarea unei amenzi este disproporționată și poate produce efect inhibitor în privința atitudinii civice a petentului.

Față de toate aceste considerente, instanța urmează să admită în parte plângerea formulată de petentul Meșa A________ Ciprianîmpotriva procesului verbal ________ nr. xxxxxxx și să dispună înlocuirea amenzii aplicate cu un avertisment.

Instanța urmează să ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul Meșa A________ C______, având CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în ___________________ __________________, nr. 129, jud. Hunedoara, cu reședința și domiciliul procesual ales în București, Calea Văcărești, nr. 330, _______________, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean Hunedoara, cu sediul în D___,_______________________. 130, jud. Hunedoara.

Înlocuiește amenda contravențională aplicată petentului prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx/03.04.2015, cu avertisment.

Atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei și recomandă respectarea în viitor a dispozițiilor legale.

Instanța ia act de faptul că părțile nu au solicitat obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se la Judecătoria D___.

Pronunțată în ședință publică, azi, 06.11.2015.

Președinte, Grefier,

A_______ G________ FlucușSimona Ș_____

Red. 4 ex., 07.12.2015

GF/SȘ