R O M Â N I A

TRIBUNALUL C____ S______

REȘIȚA

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________,

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

COD OPERATOR 2896

DECIZIA CIVILĂ NR. 712/A

Ședința publică de la 16.09.2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: J___ P____

Judecător: I_____ M____

Grefier: N_______ G_______

Pe rol judecarea apelului privind pe apelantul A_____ M____ împotriva sentinței civile nr. 2623/12.11.2014 pronunțată de către Judecătoria Caransebeș în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C____ S______, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică în ordinea de pe listă (poziția 8A), la prima strigare, se prezintă pentru apelantul lipsă av.Toniutti E____ M______, lipsă intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor, expunerea referatului cauzei de către grefierul de ședință, instanța constată depus la dosarul cauzei prin serviciul registratură la data de 25.06.2015, cazierul auto al petentului, depus de către intimat.

Reprezentanta apelantului depune la dosar împuternicirea avocațială _______, nr. xxxxxx/2015, învederând instanței că nu mai are alte probe de administrat în cauză.

Nemaifiind alte cereri instanța, în temeiul art. 244 C.proc.civ. declară terminată cercetarea judecătorească și în baza art. 392 C.pr.civ., declară deschiderea dezbaterilor și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentanta apelantului solicită admiterea apelului formulat, modificarea sentinței civile pronunțată de Judecătoria Caransebeș, anularea procesului verbal de contravenție, fără cheltuieli de judecată.

În temeiul art. 394 C.p.c, instanța declară închise dezbaterile în fond și reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.2623/12.11.2014 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX s-a admis în parte plângerea contravențională formulată de petentul A_____ M____, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. C____-S______, s-a înlocuit sancțiunea amenzii, aplicată prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx, întocmit de intimat, cu sancțiunea avertismentului, menținîndu-se în rest procesul-verbal.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx/03.09.2014, petentul a fost sancționat contravențional cu o amendă în cuantum de 180 lei, și 2 puncte penalizare, reținându-se că, în data de 03.09.2014, orele 08,40, a condus auto marca Jeep Grande cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe DN 6 localitatea Buchin și nu a semnalizat manevra de depășire a unui alt autoturism. Tot cu acea ocazie s-a constatat că petentul nu purta centura de siguranță pe timpul deplasării.

Sub aspectul legalității actului, instanța a reținut că procesul-verbal cuprinde toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității exprese de prevederile art. 17 din O.G. 2/2001.

În ceea ce privește temeinicia, instanța a reținut că petentul, deși neagă săvârșirea faptelor ce i s-au imputat, nu a menționat acest aspect la rubrica „alte mențiuni” a procesului-verbal, rubrică ce a fost completată simplu cu mențiunea „nu” (a se citi „nu sunt”). Or, orice persoană căreia i s-ar fi imputat pe nedrept săvârșirea unor fapte contravenționale ar fi avut tendința firească de a-și exprima revolta față de săvârșirea unui asemenea abuz prin consemnarea unor obiecțiuni în acest sens la rubrica aferentă a actului de sancționare, lucru pe care petentul însă nu l-a făcut astfel încât teza acestuia potrivit căreia nu ar fi săvârșit faptele nu pare plauzibilă.

Mai mult decât atât, faptul că procesul-verbal se întemeiază doar pe constatări personale ale agentului constatator nu lipsește actul astfel întocmit de legitimitate și temeinicie. Dimpotrivă, chiar jurisprudența CEDO în materie (vezi, de pildă, cauza Blum împotriva Austriei) vine să confirme că utilizarea prezumției de temeiniciei a procesului-verbal de contravenție în ipoteza în care fapta pe care o constată a fost percepută direct și nemijlocit de un agent al forței publice, în exercitarea atribuțiilor sale, nu contravine dezideratului unui proces echitabil, consacrat de art. 6 din C.E.D.O.

Or, în cauză, din cuprinsul raportului agentului constatator rezultă că acesta a perceput prin propriile simțuri faptul că petentul a efectuat o depășire regulamentară precum și faptul că nu a semnalizat intenția de efectuare a acestei manevre, nepurtând nici centura de siguranță.

Întrucât agentul constatator a constatat aceste aspecte în exercitarea funcției sale iar atestarea unor aspecte necorespunzătoare adevărului l-ar face pasibil de sancționare penală, nu se poate pleca de la prezumția că acesta ar fi abuzat de funcția pe care o deține, sancționându-l pe petent pentru fapte inexistente.

Dimpotrivă, instanța, ținând cont că agentul constatator a perceput direct cele consemnate în actul de sancționare, a constatat că se poate prezuma veridicitatea acestor mențiuni, cu atât mai mult cu cât atitudinea petentului la momentul întocmirii procesului-verbal a fost una de recunoaștere implicită a stării de fapt pe care acesta o reține, câtă vreme nu a făcut nici o mențiune la rubrica „Alte mențiuni” a actului.

Având însă în vedere gravitatea redusă a faptelor reținute în sarcina petentului precum și faptul că acesta nu a mai fost sancționat anterior, aflându-se la prima abatere, instanța a constatat că se impune reindividualizarea sancțiunii aplicate și înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, urmând a fi menținut în rest procesul-verbal atacat.

Împotriva sentinței civile nr.2623/12.11.2014 pronunțată de către Judecătoria Caransebeș a formulat apel A_____ M____ solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței apelate și admiterea în totalitate a plângerii contravenționale, cu anularea procesului verbal de constatare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx/03.09.2014 întocmit de agentul constatator Bojoriță I__ din cadrul Poliției Municipiului Caransebeș.

Apelantul consideră că soluția primei instanțe este nelegală. Faptul că petentul nu a scris obiecțiunile pe larg în cuprinsul procesului verbal, nu înseamnă că a recunoscut implicit faptele consemnate în acesta.

De asemenea, consideră că reținerea ca singură dovadă a unei fapte contravenționale percepția subiectivă a organului de poliție este nelegală și contrarie dispozițiilor și interpretărilor date Convenției Europene pentru Drepturile și Libertățile fundamentale ale Omului.

Subliniază faptul că nu a plecat de la prezumția că agentul constatator ar fi abuzat de funcția pe care o deține, ci susține că faptele pentru care a foost sancționat nu au fost percepute conform realității de organul de poliție.

Își întemeiază cererea pe disp.art.466, alin.1 coroborat cu art.470, alin.1, art.480, alin.2 și art.481 cpc..

Intimatul, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C____-S______, nu a formulat întâmpinare.

Examinând sentința civilă apelată potrivit dispozițiilor art. 479 alin. 2 Cod procedură civilă, pe baza celor invocate la prima instanță, se constată că apelul este nefondat, din următoarele considerente:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/03.09.2014, petentul a fost sancționat contravențional cu o amendă în cuantum de 180 lei, și 2 puncte penalizare în conformitate cu prevederile art. 108 alin. 1 lit. a și art. 99 alin. 2 din OUG 195/2002 rep.

S-a reținut în sarcina sa că în data de 03.09.2014, orele 08,40, a condus auto marca Jeep Grande cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe DN 6 localitatea Buchin și nu a semnalizat manevra de depășire a unui alt autoturism. Tot cu acea ocazie s-a constatat că petentul nu purta centura de siguranță pe timpul deplasării.

Plângerea contravențională a fost formulată în termenul legal 15 zile de la înmânare prevăzut de art.31 din OG 2/2001.

Cercetând temeinicia procesului-verbal contestat, instanta va avea în vedere ca prin decizia pronuntata în cauza A_____ c. România, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a înlaturat prezumtia deplina, absoluta, irefragrabila de legalitate a unui proces verbal de constatare si sanctionare a contraventiei si pentru a acorda în mod real, efectiv petentului dreptul la un proces echitabil instanta apreciaza ca se pot administra probe în întelesul dispozitiilor Codului de procedura civila, pentru a exista posibilitatea partilor litigante de a dovedi pe de o parte ca starea de fapt este alta decât cea retinuta în procesul verbal atacat, în cazul petentului contravenient, respectiv ca starea de fapt este cea retinuta de agentul constatator, în cazul intimatului.

De asemenea, în acord cu jurisprudenta Curtii de la Strasbourg în privinta prezumtiilor si a limitei rezonabile în care acestea trebuie folosite, trebuie retinut ca una din limitele pâna la care functioneaza prezumtia de temeinicie a procesului verbal trebuie sa fie dată de constatarea personala a faptei de catre agent. Astfel, în situatia în care fapta este constatata personal, procesul verbal, legal întocmit, se va bucura de prezumtia de temeinicie si, în absenta altor probe, propuse de catre petent pentru rasturnarea acesteia, plângerea va fi respinsa.

Prin urmare procesul-verbal de contraventie se bucura de o prezumtie relativa de veridicitate si autenticitate care este permisa de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in masura in care contravenientului i se asigura accesul la justitie si dreptul la un proces echitabil.

Tribunalul reține că, potrivit dispozițiilor art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din OUG 195/2002 Săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: a) 2 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte:……. 3. nerespectarea obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță ori căștile de protecție omologate, după caz;

Totodată, în confromitate cu disp. art. 99 alin. 2 din OUG 195/2002 amenda contravențională prevăzută la alin. (1) se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 2 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. a)- în speță - nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi, schimbarea benzii de circulație sau a direcției de mers ( pct 6 al alineatului respectiv).

Conform Deciziei Curții Constituționale nr. 1096/2009, publicată în Monitorul Oficial nr.695 din 15.10.2009, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acesteia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului. Chiar dacă art.47 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 face referire la dispozițiile Codului de procedură civilă, instanțele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului din moment ce contravenția intră sub incidența art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin urmare, nu se poate susține răsturnarea sarcinii probei.

De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza A_____ împotriva României, 2007, a statuat că, "deși statele au posibilitatea de a nu sancționa unele infracțiuni sau le pot pedepsi pe cale contravențională decât pe cale penală, autorii infracțiunilor nu trebuie să se afle într-o situație defavorabilă pentru simplul fapt că regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil în materie penală". O asemenea poziție este firească, întrucât, în caz contrar, autorul unei contravenții, din punct de vedere al protecției juridice de care se bucură, s-ar afla pe o treaptă inferioară autorului unei infracțiuni în sensul Codului penal român, ceea ce este inadmisibil din moment ce ambele fapte țin de materia penală în sensul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În speță, agentul constatator, agent de poliție în cadrul Biroului rutier, aflat în exercițiul atribuțiunilor de servicu, a perceput în mod direct cele consemnate în cuprinsul procesului verbal, iar petentul, care a avut posibilitatea de a formula obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare, nu și-a exercitat acest drept.

Prima instanța a dat o corectă interpretare probelor administrate în cauză, stabilind că prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată în conformitate cu disp. art. 34 din OG 2/2001, nefiind probată a alte stare de fapt decât cea menționată în cuprinsul actului sancționator.

Aspectele iterate de către petent prin apelul formulat nu sunt întemeiate , deoarece , în acord cu jurisprudenta Curtii de la Strasbourg în privinta prezumtiilor si a limitei rezonabile în care acestea trebuie folosite, trebuie retinut ca una din limitele pâna la care functioneaza prezumtia de temeinicie a procesului verbal trebuie sa fie dată de constatarea personala a faptei de catre agent. Astfel, în situatia în care fapta este constatata personal, procesul verbal, legal întocmit, se va bucura de prezumtia de temeinicie si, în absenta altor probe, propuse de catre petent pentru rasturnarea acesteia, plângerea va fi respinsa.

Cealaltă susținere din cererea de apel referitoare la efectele pe care le produce neformularea obiecțiunilor în cuprinsul procesului verbal sunt privite ca nerelevante , întrucât argumentul decisiv avut în vedere de către prima instanța a fost reprezentat de prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal și nu alte prezumții simple , cum ar fi cea a recunoașteri implicite a faptei , dacă persoana sancționată nu formulează obiecțiuni.

Față de considerentele de fapt și de drept, enunțate mai sus, în temeiul art. 480 al.1 N. Cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul declarat de apelantul A_____ M____ împotriva sentinței civile nr. 2623/12.11.2014 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C____ S______, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

În baza art. 482 rap. la art. 453 C.pr.civ. va lua act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de către apelantul A_____ M____ CNP- xxxxxxxxxxxxx cu domiciliul procedural ales la SCPA M_________ & Asociații din București, Calea Plevnei, nr.141, ___________, sector 6 împotriva sentinței civile nr.2623/12.11.2014 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C____ S______, cu sediul în Reșița, B.dul A.I. C___, nr. 40, județul C____ S______.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 16.09.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

J___ P____ I_____ M____

GREFIER,

N_______ G_______

Red.JP/ Tehnodact.NG/25.09.2015

4 ex./2 ____________________________________>

Judecător fond: Z____ T___