R O M Â N I A

TRIBUNALUL G_____

SECTIE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR.830

Ședința publică de la 18 Decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_______ G____

Judecător C_______ D___

Grefier L____ O______

Pentru astăzi fiind amânată soluționarea apelului declarat de apelantul C________ L____ INDEPENDENȚA- PRIN PRIMAR împotriva sentinței civile nr.157 din 25.03.2015 pronunțată de Judecătoria Liești, în contradictoriu cu intimatul F_____ P________, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție PV NR. 4489/24.10.2014

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 09.12.2015 când instanța a avut nevoie de timp pentru deliberare și a amânat pronunțarea cauzei la data de 18.12.2015.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului de față , constată următoarele;

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Liești, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, la data de 11.11.2014, formulată de petentul Făcală P________, cu domiciliul în ________________________________, în contradictoriu cu Primarul Comunei Independența, cu sediul în ________________________________, s-a solicitat anularea procesului verbal.

În motivare, petentul arată că, în esență, nu a efectuat lucrări ce necesită autorizare, la data controlului nu a fost prezent, sancțiunea fiind nelegală și netemeinică.

În sprijinul cererii, petentul a depus copia procesului verbal de constatare a contravenției, copia cărții de identitate, plicul conținând procesul verbal contestat, cu data comunicării – 27.10.2014, taxa judiciară de timbru.

Intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii. A învederat că, potrivit art 1 alin 1 și art. 26 alin 2 din Legea nr. 50/1991, fapta săvârșită constituie contravenție și a fost aplicată amenda contravențională de 1000 de lei.

A fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.

Prin sentința civilă nr. 157 din 25.03.2015 a Judecătoriei Liești a fost admisă plângerea contravențională și constatată nulitatea procesului verbal a contravenției nr. 4489/24.10.2014 și exonerat petentul de la plata amenzii contravenționale.

Pentru a da această sentință, instanța a avut în vedere următoarele:

În fapt, prin procesul verbal nr. 4489 dresat la data de 24.10.2014, contestatorul a fost sancționat contravențional în baza art.26 alin 2 din Legea nr. 50/1991, întrucât petentul a executat lucrări de împrejmuire fără a deține autorizație de construcție.

Instanța a constatat că nu a fost menționat exact textul de lege în baza căruia a fost sancționat petentul. Astfel, art. 26 alin 2 prevede sancționarea unor diferite fapte, la literele a) – l), agentul constatator nemenționând încadrarea legală, în textul actului normativ de sancționare.

Potrivit art 6, punctul 3 din Convenția CEDO – ratificată prin Legea nr. 30/1994, privind dreptul la un proces echitabil, orice acuzat are, în special, dreptul să fie informat, în termenul cel mai scurt, asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa.

Potrivit art 16 alin 1 din OG nr. 2/2001,

”Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.”

Art. 17 prevede:

”Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”

Aceste mențiuni se referă practic la descrierea stării de fapt care va fi avută în vedere în momentul în care se va face încadrarea juridică a presupusei fapte contravenționale. Pe baza acestei stări de fapt, se va analiza dacă, în concret, se poate angaja răspunderea contravențională a persoanei identificate drept contravenient și va constitui un criteriu important în individualizarea sancțiunii, atât ca tip de sancțiune principală (avertisment, amendă sau prestarea unei activități în folosul comunității), cât și ca și cuantum.

Deși în procesul verbal dresat se menționează ”la adresa numitului … s-au executat lucrări de împrejmuire fără a deține autorizație de construcție”, petentului nu i s-a arătat în ce constă abaterea săvârșită, dacă este o lucrare de reparare, înlocuire sau edificare a împrejmuirii, sau pe ce porțiune a fost executată lucrarea, ce materiale au fost folosite, în ce a constat împrejmuirea, dacă lucrarea este provizorie sau definitivă, dacă împrejmuirea este cu fundație sau fără fundație, dacă este pe hotarul cu vecinii petentului, dacă este executat la stradă sau pe terenul petentului.

De asemenea, nu se menționează dacă petentul a săvârșit fapta sau o altă persoană.

În măsura în care, din datele conținute în procesul verbal, nu se poate aprecia dacă fapta constituie contravenție și se poate angaja răspunderea contravențională, este evident că, prin nerespectarea unor mențiuni ale art. 16 din OG nr. 2/2001, s-a cauzat petentului o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal, întrucât mențiunile lipsă din procesul verbal nu pot fi complinite prin acte exterioare, ulterioare întocmirii acestuia.

Instanța nu poate aprecia dacă, în realitate, a fost săvârșită o faptă contravențională, iar petentul nu poate să infirme o stare de fapt pe care nu o cunoaște, întrucât, prin nedescrierea faptei, se provoacă petentului o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal.

Instanța apreciază că nedescrierea corespunzătoare a faptei contravenționale echivalează cu lipsa mențiunii privind fapta săvârșită, lipsă care, conform art 17 alin 1 din OG nr. 2/2001, atrage nulitatea procesului verbal. Lipsa elementelor obligatorii ale procesului verbal – descrierea faptei – nu poate fi completată prin acte extrinseci procesului verbal, orice alte precizări ale organului constatator fiind irelevante.

Instanța a mai constatat că, prin procesul verbal contestat, i s-a pus în vedere petentului și să intre în legalitate până la data de 24.11.2014, adică în termen de o lună de la data încheierii procesului verbal, în condițiile în care, atât certificatul de urbanism, cât și autorizația de construcție, potrivit art 6 alin 3 și art. 7 al. 1 din Legea nr. 50/1991, se obțin în termen de câte 30 de zile de la data depunerii cererii, însoțită de documentațiile prevăzute de lege. Chiar presupunând că petentul ar avea documentațiile pregătite pentru depunere, tot nu există certitudinea că se va încadra în termenul stabilit, atâta vreme cât pentru obținerea celor două acte, primăria poate, în mod legal, dar și discreționar, emite autorizația finală în 60 de zile. Prin stabilirea acestui termen scurt de o lună de zile, imposibil de respectat, instanța constată că agenții constatatori au adoptat o măsură represivă asupra petentului.

Instanța a mai constată și că, potrivit art 27 alin 5 din Legea nr. 50/1991, procesele-verbale de constatare a contravențiilor, încheiate de organele de control ale administrației publice locale, se înaintează, în vederea aplicării sancțiunii, șefului compartimentului care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism sau, după caz, președintelui consiliului județean ori primarului unității administrativ-teritoriale sau al sectorului municipiului București în a cărui rază s-a săvârșit contravenția.

În speță, a arătat instanța, procesul verbal de constatare a contravenției nu respectă nici această dispoziție legală, actul de sancționare purtând semnătura atât a funcționarului, cât și a viceprimarului care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism. Atât constatarea abaterii (de competența doamnei funcționare M______ Tarbuc), cât și sancțiunea aplicată (de competența domnului viceprimar C_____ C_______), poartă semnătura ambelor persoane, deși au competențe diferite, instanța neputând stabili care dintre cele două persoane și pentru ce aspecte și-au însușit actul prin semnătură.

Pentru toate aceste considerente, instanța a admis plângerea contravențională, a constatat nulitatea procesului verbal de constatare a contravenției și l-a exonerat pe petent de plata amenzii contravenționale.

Împotriva acestei hotărâri a formulat, în termen legal, apel, intimatul C________ L____ Independența, prin primar, solicitând admiterea apelului și anularea sentinței atacate.

În dezvoltarea motivelor de apel, s-a susținut că, la data de 29.09.2014 numiții C_______ C_____, viceprimar și Tărbuc M______ în calitate de persoană responsabilă cu controlul executării construcțiilor pe teritoriul UAT Independența în baza dispoziției nr.280 /29.08.2014 emisă de Primarul Comunei Independența au constatat că la adresa numitului Făcală P________ din ____________________ , nr.62, jud. G_____, s-au executat lucrări de împrejmuire fără a deține autorizație de construire.

De asemenea, în procesul verbal nu s-a menționat dacă petentul a săvârșit abaterea sau o altă persoană , deoarece la data constatării contravenției, agenții constatatori nu au putut stabili cu exactitate cine a efectuat lucrările respective iat termenul de 30 de zile stabilit în procesul verbal nr. 4489/24.10.2014 se referă la depunerea cererii pentru eliberarea certificatului de urbanism și nu il obligă pe contravenient să obțină autorizația de construire în acel termen.

A mai arătat apelanta că lucrările de împrejmuire executate fără a deține autorizație de construire sunt lucrări de edificare a împrejmuirii , ce implică obligativitatea obținerii autorizației de construire în conformitate du prevederile Legii 50/1991.

S-a mai invocat în motivele de apel că prima instanță a admis plângerea contravențională și a anulat procesul verbal de contravenție atacat fără a se pronunța cu privire la obligativitatea petentului de a obține autorizație de construire.

Legal citat, intimatul – petent a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului.

În motivarea cererii a arătat că sentința apelată este legală și temeinică pentru motivele arătate în cuprinsul hotărârii.

În drept a invocat dispozițiile Ordonanței 2/2001, ale Legii 50/1991 și ale Codului de Procedură civilă.

Analizând pe fond hotărârea atacată în limitele criticilor formulate prin motivele de apel și în raport de probatoriile administrate, în temeiul dispozițiilor art. 477 și 478 din NCPC, Tribunalul constată următoarele:

În sarcina contravenientului, urmare a unui control efectuat la data de 24.10.2014 s-a constatat că la adresa numitului Făcală P________ s-au executat lucrări de împrejmuire fără a deține autorizație de construire. În consecință i s-a aplicat lui lui Făcală P________ o amendă de 1000 de lei și s-a dispus sistarea lucrărilor și ______________________________ ce trebuiau efectuate până la data de 24.11.2014 cu obligația contravenientului de a notifica organului de control îndeplinirea acestei obligații în termenul stabilit.

Raportat la motivele de apel invocate , Tribunalul reține că procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea prevederilor art.27 alin.5 din Legea 50/1991, potrivit căruia” procesele verbale de constatare a contravențiilor , încheiate de organele de control ale administrației publice locale se înaintează , în vederea aplicării sancțiunii , șefului compartimentului care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism sau, după caz, președintelui consiliului județean ori primarului unității administrativ teritoriale sau al sectorului municipiului București în a cărui rază s-a săvârșit contravenția.” Procesul verbal întocmit în speța de față este semnat de către Tarbuc M______ , în calitate de persoană responsabilă cu controlul executării construcțiilor pe teritoriul administrativ al comunei Independența și de către C_______ C_____ viceprimar, în baza dispoziției nr.280/29.08.2014 , emisă de Primarul Comunei Independența. Tribunalul apreciază că sub acest aspect procesul verbal atacat respectă cerințele art.27 alin.5 din Legea 50 /1991. A cere ca să se precizeze în procesul verbal pentru ce aspecte și-au însușit fiecare dintre cele două persoane abilitate conținutul procesul verbal presupune o adăugare la lege.

În ceea ce privește motivul de apel privitor la termenul de 30 de zile despre care apelantul susține că se referă la depunerea cererii pentru depunerea certificatului de urbanism și nu pentru a-l obliga pe contravenient să obțină autorizația de construire, Tribunalul îl va admite.

Din conținutul procesului verbal atacat rezultă că i s-a acordat petentului un termen de 30 de zile pentru sistarea lucrărilor și __________________________> Așadar acest termen nu a fost acordat pentru obținerea autorizației de construire . Chiar dacă ________________________________ obținerea autorizației de construire, demararea procedurilor de intrare în legalitate în interiorul acestui termen era suficientă pentru a se considera îndeplinită măsura, atât timp cât nu exista nici o culpă a contravenientului