R O M Â N I A

JUDECĂTORIA A___ I____

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 178/2016

Ședința publică de la 22 Ianuarie 2016

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE M_____ N______

GREFIER R___-N______ B__

Pe rol se află judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe petentul T____ T_____ F______ în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție PABX NR. xxxxxx.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul, lipsind reprezentantul intimatului.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Fiind primul termen de judecată, instanța constată că, în cauză, s-au făcut verificări potrivit art. 43 C.pr.civ. privind inexistența cazului de incompatibilitate al judecătorului.

Instanța, din oficiu, verificându-și competența în temeiul art. 131 alin.1 C.pr.civ., pune în discuție competența de soluționare a prezentului litigiu.

Petentul apreciază că Judecătoria A___ I____ este competentă să soluționeze prezentul litigiu.

Instanța constată că, față de obiectul litigiului dedus judecății și raportat la prevederile art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, este competentă din punct de vedere general, material și teritorial să judece prezenta cauză.

În temeiul art. 238 C.pr.civ., instanța pune în discuție durata estimativă necesară cercetării prezentului proces.

Petentul arată că lasă la aprecierea instanței durata necesară cercetării prezentului proces.

Instanța apreciază durata necesară cercetării prezentului proces la 14 zile, după care acordă cuvântul pe probe.

Petentul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, constând în actele depuse la dosar, și a probei testimoniale cu martorii pe care îi va indica printr-o listă separată, cu teza probatorie arătarea faptului că nu avea, la momentul înregistrării cu aparatul radar, viteza pe care se susține că ar fi avut-o.

În deliberare, cu privire la probatoriile solicitate de părți, în temeiul art. 255 coroborat cu art. 258 C.pr.civ. va încuviința pentru petent proba cu înscrisuri, constând în actele depuse la dosar, iar pentru intimat proba cu înscrisuri, constând în actele depuse la dosar, și proba video a faptei, înregistrată ce suport magnetic, apreciindu-le admisibile, concludente și utile soluționării cauzei. Va respinge proba testimonială solicitată de petent ca fiind inutilă soluționării cauzei, având în vedere că aceste persoane nu pot reține în mod uzual viteza de deplasare a unui autovehicul.

Se procedează apoi la vizualizarea CD-ului conținând înregistrarea video a evenimentului rutier soldat cu aplicarea sancțiunii contravenționale.

Petentul arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța declară închisă etapa cercetării judecătorești acordă cuvântul în dezbateri.

Petentul solicită admiterea plângerii contravenționale pentru motivele arătate pe larg în cererea introductivă și răspunsul la întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.

JUDECĂTORIA

Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată:

Prin cererea înregistrată sub nr. XXXXXXXX la data de 21 septembrie 2015 pe rolul Judecătoriei A___ I____, petentul T____ T_____ F______ cu domiciliul în sat Șard, _____________________, ___________________ CNP xxxxxxxxxxxxx jud. A___ a chemat în judecată intimata I____________ Județean de Poliție A___ cu sediul în A___ I____, ___________________, nr. 1, jud. A___, solicitând instanței anularea procesului-verbal de contravenție __________ nr. xxxxxx din data de 03.09.2015.

Petentul, în motivarea plângerii, a arătat că aparatul radar nu avea funcția de autotestare pornită și nici nu s-a menționat ________ numărul mijlocului tehnic folosit.

În susținerea plângerii, contestatorul a depus în probațiune: copie după procesul verbal __________ nr. xxxxxx din data de 03.09.2015 (f. 4), dovada achitării taxei judiciare de timbru (f. 9).

Prin întâmpinarea depusă în cadrul procedurii reglementate de art. 201 C__ la data de 30.10.2015, intimata I____________ Județean de Poliție A___ a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca și menținerea procesului – verbal de contravenție ca temeinic și legal.

Intimata a arătat că procesul verbal de constatare a contravenției îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 și art. 17 OG 2/2001 precum și faptul că abaterea contravențională a fost constatată printr-un aparatul radar care a fost operat în mod corect și care era verificat din punct de vedere metrologic.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006.

În dovedirea cererii, intimata a solicitat proba cu înscrisuri și a depus în probațiune: raportul agentului constatator din 27.10.2015 (f. 15), fisa evidente aparat radar (f. 16-17), fisa de evidente auto T____ T_____ (f. 18-19), , buletinul de verificare metrologică (f. 20), atestat operator radar (f. 22), CD video.

Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 16 noiembrie 2015, petentul a invocat nulitatea procesului verbal întrucât nu se menționează în cuprinsul procesului verbal numărul și ________________ radar prin care s-a constatat contravenția.

Verificând legalitatea și temeinicia procesului-verbal în baza întregului material probator administrat în cauză, în conformitate cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție PABX nr. xxxxxx din data de 03.09.2015, petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 108 alin. 1 lit) b pct. 2 din OUG 195/2002 republicată, reținându-se că, în data de 03.09.2015, în jurul orelor 15¹⁸ a condus auto OPEL cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe _____________________________ de aparatul R____ montat pe MAI xxxxx, cu viteza de 72 km/h.

Analizând cu prioritate legalitatea procesului verbal de contravenție, ce precede analiza temeiniciei actului de sancționare contestat, instanța apreciază ca acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, nefiind incidentă nicio cauză de natură să atragă nulitatea absolută a acestuia sancțiunea contravențională dispusă fiind individualizată în concordanță cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ.

Cu privire la cazurile de nulitate absolută a procesului verbal invocate prin cererea introductivă și cererile ulterioare respectiv faptul că nu s-a menționat numărul și ________________ radar respectiv aparatul nu avea funcția de autotestare instanța reține că acestea atrag nulitatea relativă a procesului verbal .

În privința elementelor care atrag nulitatea absolută a procesului verbal, leguitorul în cuprinsul art. 17 al aceluiași act normativ a prevăzut, în mod expres, că ”lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârsite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu.”

În privința caracterului imperativ-limitativ al cazurilor in care nulitatea procesului-verbal incheiat de agentul constatator al contraventiei se ia in considerare si din oficiu instanța apreciează că se impune ca in toate celelalte cazuri de nerespectare a cerintelor pe care trebuie sa le intruneasca un asemenea act, inclusiv cel referitor la menționarea seriei aparatului radar, nulitatea procesului-verbal de constatare a contraventiei sa nu poate fi invocata decat daca s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea acelui act.

În lumina celor astfel arătate, instanța constată că nulitatea invocată de către petent este una relativă si nu absolută, astfel că, fiind vorba de o nulitate virtuală, anularea intervine în condițiile art. 175 C.pr.civilă, doar în măsura dovedirii unei vătămări care să decurgă din viciul constatat și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului, iar petentul nu a dovedit că ar fi suferit vreo vătămare deși avea această obligație potrivit art. 249 C__.

Mai mult, față de lipsa mențiunilor autotestării și a numărului aparatului radar, instanța reține că agentul constatator și-a îndeplinit obligația de identificare a aparatului radar prin aserțiunea „montat pe echipaj MAI xxxxx” iar aparatul avea pornită funcția autotestării așa cum rezultă din înregistrarea video și pe cale de consecință nu se poate reține nulitatea absolută a procesului verbal.

În consecință, instanța reține că procesul verbal de constatare a contravenției PABX nr. xxxxxx din data de 03.09.2015 este pe deplin legal fiind întocmit cu respectarea dispozițiilor imperative ale legii.

Instanța va proceda la analizarea temeiniciei procesului-verbal de contravenție contestat prin prisma reglementărilor legale interne și a jurisprudenței CEDO, direct aplicabilă în dreptul intern precum și dacă precum și va analiza dacă în cauză sunt îndeplinite elementele constitutive ale faptei contravenționale precum și prin prisma inexistenței faptei invocate de către petent prin acțiunea introductivă.

Instanța reține că măsura impusă de autorități petentului, respectiv aplicarea unei amenzi contravenționale în cuantum de 420 lei ce se include în sfera „acuzației în materie penală” (cauza c. I___ P__ împotriva României), devenind astfel incidente garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (Convenția, de aici înainte) cu privire la prezumția de nevinovăție în favoarea petentului.

În consecință, instanța reține că procesul verbal de constatare a contravenției __________ nr. xxxxxx din data de 03.09.2015 este pe deplin legal fiind întocmit cu respectarea dispozițiilor imperative ale legii.

Instanța va proceda la analizarea temeiniciei procesului-verbal de contravenție contestat prin prisma reglementărilor legale interne și a jurisprudenței CEDO, direct aplicabilă în dreptul intern precum și dacă în cauză sunt îndeplinite elementele constitutive ale faptei contravenționale respectiv prin prisma inexistenței faptei invocate de către petent prin acțiunea introductivă.

Analizând temeinicia aceluiași proces-verbal, instanța reține că, potrivit art. 102 alin. 3 lit) b din OUG 195/2002 republicată, constituie contravenții si se sancționează cu amendă ”depășirea cu 21-30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic „

Instanța va analiza temeinicia procesului-verbal de contravenție contestat prin prisma reglementărilor legale interne dar și având în vedere jurisprudența CEDO, direct aplicabilă în dreptul intern.

Instanța reține că, deși OG nr. 2/2001 nu prevede dispoziții exprese care să reglementeze forța probantă a actului de constatare a contravenției. Cu toate acestea, din economia textului de lege a art. 34, rezultă că procesul verbal face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Astfel, interpretarea dreptului intern și jurisprudența națională consacră prezumția relativă de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție.

Forța probantă a rapoartelor și a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, cu condiția ca echitabilitatea procedurilor în ansamblu să nu fie afectată (cauza Bosoni c. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Reținând că fapta contravențională constatată în sarcina contravenientului a fost constată în baza unor înregistrări video și a constatărilor directe ale agentului constatator, instanța urmează a acorda acestuia valoarea probatorie a unei prezumții simple, acest aspect nefiind de natură a afecta echitabilitatea procedurii în ansamblul ei.

Astfel, existența unei prezumții relative simple nu contravine per se prevederilor art. 6 din Convenția Europeană, în măsura în care, în administrarea probatoriului, statul respectă anumite limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragr. 28, cauza Vastherga Tari Aktieholag c. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragr. 113).

Convenția impune, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, ca o anumită proporție între prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (cauza c. I___ P__ împotriva României pct. 31).

Totodată, Curtea EDO a statuat, în cauza G_______ c. România, , că prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții, Curții revenindu-i doar rolul de a verifica respectarea acestor limite, în fiecare caz în parte.

Astfel, instanței îi revine sarcina de a respecta proporționalitatea între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu lăsa nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007).

În consecință, trebuie asigurat un echilibru între prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție și prezumția de nevinovăție.

În primul rând, instanța reține gravitatea redusă a mizei (respectiv amenda) precum și faptul că dreptul la apărare al petentului a fost respectat, aceasta având posibilitatea să administreze probe în apărarea sa și să discute în contradictoriu orice probe care ar folosi intimatei.

În cauza dedusă judecății instanța apreciază că s-a păstrat această proporționalitate, procedura desfășurată fiind conformă cu standardul impus de Convenție.

În al doilea rând, procesul-verbal de contravenție contestat corespunde cerințelor legale de formă iar descrierea faptei este exactă și neechivocă.

În concluzie, instanța constată că procesul-verbal de contravenție contestat este în măsură să convingă, dincolo de o îndoială rezonabilă, în privința vinovăției petentului.

În ceea ce privește dreptul la apărare, instanța i-a dat ocazia petentului de a-și prezenta punctul de vedere, de a depune la dosar memorii sau de a solicita administrarea probelor pe care le aprecia pertinente și prin urmare, îi revenea acestuia din urmă sarcina furnizării de probe în sensul nevinovăției pretinse.

Însă, în cauza de față, petentul nu a indicat în cuprinsul plângerii formulate vreun mijloc de probă pe care să își întemeieze susținerile, arătând doar că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute.

Ca urmare, instanța acordă relevanță prezumției relative de legalitate a procesului verbal și reține temeinicia constatărilor efectuate de agentul constatator respectiv încălcarea dispozițiilor art. 108 alin. 1 lit) b pct. 2 din OUG 195/2002 republicată, respectiv aceea că petentul în data de 03.09.2015, în jurul orelor 15¹⁸ a condus auto OPEL cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe _____________________________ de aparatul R____ montat pe MAI xxxxx, cu viteza de 72 km/h.

Mai mult, intimata a depus la dosarul cauzei o ________ înscrisuri respectiv raportul agentului constatator din 27.10.2015 (f. 15), fisa evidente aparat radar (f. 16-17), fisa de evidente auto T____ T_____ (f. 18-19), buletinul de verificare metrologică (f. 20), atestat operator radar (f. 22), CD video, în măsură să convingă, dincolo de o îndoială rezonabilă, în privința vinovăției petentului.

În același sens, instanța reține și faptul că a administrat înregistrarea oferită de aparatul radar care atestă atât depășirea limitei de viteză cât și numărul de înmatriculare a autovehiculului care a săvârșit contravenția.

Ca urmare, instanța va analiza dacă sancțiunea aplicată corespunde cerințelor legii.

Astfel, conform art. 5 alin. 5 din OG 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

În speță însă se observă că petentul nu a arătat de ce apreciază că în concret fapta sãvârșitã prezintã un pericol social mai redus decât cel avut în vedere de legiuitor atunci când a stabilit limitele sancțiunilor aplicabile.

În cauza de față, având în vedere împrejurările săvârșirii faptei, urmarea produsă constând în atingerea adusă relațiilor sociale privind desfășurarea în bune condiții a traficului rutier și urmările care s-ar fi putut produce, instanța consideră că sancțiunea aplicată de 420 lei, corespunde gradului de pericol social al faptei.

Pentru toate aceste considerente, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. 2/2001, va respinge plângerea formulată de petentă.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea formulată de petentul T____ T_____ F______ cu domiciliul în sat Șard, _____________________, ___________________ CNP xxxxxxxxxxxxx în contradictoriu cu intimata I____________ Județean de Poliție A___ cu sediul în A___ I____, ___________________ nr. 1, jud. A___ și în consecință:

Anulează procesul verbal __________ nr. xxxxxx din data de 03.09.2015 ca neîntemeiat.

Numai cu apel în termen de 30 zile de la comunicare care se va depune la Serviciul Registratură al Judecătoriei A___ I____.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 ianuarie 2016.

PREȘEDINTE GREFIER

N______ M_____ IONELBAN R___ N______

Red. N.M.I./Tehnored. B.R.N/11.02.2015/2ex.