ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A___ Operator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 58

Ședința publică din 12 ianuarie 2016

Președinte: A____ O___

Grefier: N___ B_____

S-a luat în examinare plângerea formulată de petentul D______ R_____ V_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de poliție al județului A___, împotriva proceselor verbale de contravenție __________ nr. xxxxxx din data de 01.09.2015 și __________ nr. xxxxxxx din data de 01.09.2015, întocmite de intimat.

La apelul nominal nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Plângerea este legal timbrată cu taxa judiciară de timbru, în cuantum de 20 lei, conform art. 19 din OUG nr. 80/2013.

S-a făcut referatul cauzei.

Se constată că s-a depus din partea intimatei, prin serviciul registratură, în data de 14.12.2015, transcrierea procesului verbal de contravenție __________ nr. xxxxxxx din data de 01.09.2015.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța declară încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.

I N S T A N Ț A

În deliberare asupra cauzei, constată următoarele.

Prin plângerea înregistrată la această instanță la data de 21.09.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul D______ R_____ V_____, în contradictoriu cu intimatul I____________ de poliție județean A___, a solicitat ca prin sentință civilă să se dispună anularea proceselor verbale de contravenție __________ nr. xxxxxx din data de 01.09.2015 și __________ nr. xxxxxxx din data de 01.09.2015, încheiate de intimat, cu consecința exonerării petentului de la plata amenzilor de 315 lei, 500 lei și 800 lei, precum și anularea sancțiunii complementare privind aplicarea unui număr de 2 puncte de penalizare, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, precum și anularea sancțiunii complementare privind aplicarea unui număr de 2 puncte de penalizare.

În motivare se arată că prin procesul verbal __________ nr. xxxxxx din data de 01.09.2015, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 315 lei, în baza art. 99 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 36 alin. 3 din OUG nr. 195/2002, întrucât ar fi condus autoturismul marca Toyota Land Cruiser cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, folosind telefonul mobil, fără a utiliza un dispozitiv de tip „mâini libere”. De asemenea, i-au fost aplicate 2 puncte de penalizare în baza art. 108 alin. 1 lit. a) pct. 3.

Prin procesul verbal __________ nr. xxxxxxx din data de 01.09.2015 petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 1300 de lei, în baza art. 3 alin. 1 lit. b) din L. nr. 61/1991, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2 pct. 24 din L. nr. 61/1991 și art. 2 pct. 1 din L. nr. 61/1991, întrucât după ce i s-au luat documentele în vedere întocmirii procesului verbal, ar fi venit la autoturismul de poliție, ar fi provocat scandal și ar fi proferat expresii jignitoare la adresa agenților constatatori.

Petentul susține că procesele verbale atacate sunt nelegale, întrucât nu respectă prevederile OG nr. 2/2001, iar faptele contravenționale menționate în acestea nu există.

În ceea ce privește procesul verbal __________ nr. xxxxxx din data de 01.09.2015, petentul consideră că acesta este nelegal, fiind întocmit cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 16 alin. 1 și ale art. 17 din OG nr. 2/2001, temeiul juridic pentru aplicarea sancțiunii complementare de 2 puncte penalizare nefiind indicat în mod corect, fiind menționat în procesul verbal atacat „conform art. 108/1/a/3”, fără a se indica textul normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția. Mai mult, chiar și în situația în care s-ar presupune că textul normativ aplicabil ar fi OUG nr. 195/2002, petentul relevă că art. 108 alin. 1 lit. a) pct. 3 din OUG nr. 195/2002 prevede că se aplică 2 puncte de penalizare pentru „ nerespectarea obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță ori căștile de protecție omologate, după caz”. Or, din descrierea faptei contravenționale în procesul verbal, reiese că petentul a fost sancționat pentru o altă faptă contravențională și nu pentru nerespectarea obligației de a purta centura. Petentul consideră că această neconcordanță între descrierea faptei pe care se presupune că ar fi săvârșit-o și încadrarea juridică pe care agentul constatator a menționat-o în procesul verbal, atrage nulitatea procesului-verbal atacat, întrucât lipsește atât contravenientul, cât și instanța de judecată de posibilitatea de a analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal, precum și de a stabili dacă fapta contravențională a existat sau nu și dacă sancțiunea aplicată este cea prevăzută de lege și este în concordanță cu pericolul social al faptei. Prin încadrarea greșită a faptei contravenționale, petentul consideră că a fost vătămat în drepturi, fiindu-i aplicată o sancțiune corespunzătoare unei alte contravenții decât cea reținută în sarcina sa.

Petentul arată că a solicitat să fie trecute în procesul verbal de contravenție obiecțiunile sale, iar în acest sens la rubrica mențiuni s-a consemnat că „nu am folosit telefonul mobil. Am solicitat să mi se prezinte înregistrarea video din care să reiasă că nu am folosit telefonul mobil. Sunt și alte obiecțiuni, dar nu este loc de scris”.

Petentul susține că, potrivit practicii C.E.D.O. în materie, și anume cauza A_____ vs. România, procesul verbal de contravenție nu face dovada faptelor consemnate prin el însuși, cu alte cuvinte nu se bucură de prezumția de veridicitate. Potrivit art. 6 din C.E.D.O. trebuie să-i fie recunoscute petentului și garanțiile procedurale în materie penală, în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de nevinovăție, precum și principiul „in dubio pro reo”. D____ urmare, sarcina probei revine intimatului, care trebuie să facă dovada existenței faptei, săvârșirii acesteia de către persoana incriminată, a vinovăției acesteia. Având în vedere că agentul constatator avea posibilitatea să prezinte probe cu privire la existența ori inexistența faptei contravenționale, însă a refuzat acest lucru, petentul consideră că procesul verbal este lovit de nulitate, constituind un abuz din partea organului de control, impunându-se anularea lui, întrucât fapta reținută în sarcina sa nu există.

În ceea ce privește procesul-verbal __________ nr. xxxxxxx din data de 01.09.2015, petentul învederează că și acesta este lovit de nulitate absolută întrucât este întocmit cu încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 și art. 17 din OG nr. 2/2001, iar faptele sancționate prin acesta nu există. Astfel, în ceea ce privește nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 și art. 17 din OG nr. 2/2001, petentul învederează că din descrierea faptei nu reiese care ar fi cea de-a doua faptă contravențională săvârșită, având în vedere că se face referire doar la proferarea de expresii jignitoare către agentul constatator, însă nu se arată cum și în ce condiții petentul a provocat scandal ori în ce constă aceasta. Ori, potrivit art. 2 pct. 1 din L. nr. 61/1991, constituie contravenție „săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor, ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice”, iar potrivit art. 2 pct. 24 din L. nr. 61/1991, „provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice”. Față de aceste dispoziții legale, petentul arată că solicitarea de a i se prezenta dovezi, cu privire la utilizarea telefonului mobil nu a fost de natură să tulbure ordinea și liniștea publică și nici să lezez demnitatea ori onoarea agenților constatatori.

În subsidiar, petentul solicită înlocuirea sancțiunilor amenzilor contravenționale, cu cea a avertismentului, având în vedere prevederile art. 21 alin. 3 și art. 7 din OG nr. 2/2001, considerând că faptele pentru care a fost sancționat prezintă un grad de pericol social redus.

În drept invocă dispozițiile OG nr. 2/2001, L. nr. 61/1991.

Intimatul, prin întâmpinare, solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată, având în vedere că faptele petentului au existat și sunt încadrate juridic corespunzător, procesele verbale fiind atât temeinice, cât și legal întocmite.

Se relevă că, în fapt, la data consemnată în procesul-verbal atacat, agentul constatator, executându-și atribuțiile de serviciu pe ___________________________, a depistat în traficul rutier autoturismul marca Toyota, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, al cărui pasager auto, în persoana petentului, a încălcat normele rutiere prevăzute de legislația în vigoare, acesta folosind telefonul mobil fără a utiliza dispozitivul „mâini libere”. Agentul a procedat la întocmirea procesului verbal de sancționare a contravenției __________ nr. xxxxxxx din data de 01.09.2015, pentru încălcarea prevederilor art. 36 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată, stabilind sancțiunile prevăzute de art. 99 alin. 2 din același act normativ. Ulterior, petentul s-a deplasat la autospeciala de poliție, unde a provocat scandal și a adresat injurii și expresii jignitoare la adresa agenților de poliție, fapt pentru care s-a procedat la întocmirea procesului verbal de contravenție __________ nr. xxxxxxx din 01.09.2015, pentru încălcarea prevederilor art. 2 pct. 1 și art. 2 pct. 24 din L. nr. 61/1991 republicată.

Se arată că deși petentul beneficiază de prezumția de nevinovăție în baza art. 6 C.E.D.O., veridicitatea constatărilor personale ale organului de poliție nu poate fi pusă sub semnul întrebării, în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul verbal nu ar corespunde realității. Procesul verbal, fiind un act întocmit de un agent aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de prezumțiile de legalitate și autenticitate, având forță probantă, se execută din oficiu, fiind întocmit în forma „ad validatem”, cu respectarea condițiilor de formă și fond, în scopul producerii efectelor pentru care s-a întocmit, iar petentul nu a propus nicio probă în susținerea afirmațiilor sale.

Pentru toate acestea, intimatul solicită respingerea plângerii.

Petentul, prin răspunsul la întâmpinare, solicită respingerea apărărilor intimatei și admiterea plângerii, astfel cum a fost formulată.

În probațiune se depun, în copie conformă cu originalul, înscrisuri; s-a depus o înregistrate audio, efectuată de petent.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele.

Prin procesul verbal __________ nr. xxxxxx din data de 01.09.2015 petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 315 lei, în baza art. 36 alin. 3 și a art. 99 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, republicată; prin procesul verbal __________ nr. xxxxxxx din data de 01.09.2015 petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1300 de lei, în baza art. 2 pct. 1 și art. 2 pct. 24 din L. nr. 61/1991, republicată.

În procesul verbal __________ nr. xxxxxx din data de 01.09.2015 s-a reținut că în data de 01.09.2015, în jurul orei 09:44, petentul a condus autoturismul marca Toyota, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX în A___, pe _____________________ folosit telefonul mobil, fără a utiliza dispozitivul tip „mâini libere”.

În procesul verbal __________ nr. xxxxxxx din data de 01.09.2015 s-a reținut că în data de 01.09.2015, ora 09:11, în A___, pe ________________________________ ce i s-au luat documentele în vedere întocmirii procesului verbal de contravenție, a venit la autoturismul de poliție XXXXXXXXX, a provocat scandal și a proferat expresii jignitoare la adresa agenților constatatori, solicitând în repetate rânduri înregistrarea video; că după ce i s-a răspuns că nu există filmare video acesta a refuzat să se deplaseze la autoturismul personal, iar la plecare a trântit ușa autoturismului de serviciu.

Se constată că actele de constatare a contravențiilor sunt regulat întocmite, așa cum prescriu art. 15 alin. 1 și art. 16 din OG nr. 2/2001, republicată, iar sancțiunile aplicate sunt în limitele prevăzute de normele speciale.

Criticile de nelegalitate ale petentului nu sunt fondate.

Astfel, referitor la procesul verbal __________ nr. xxxxxx, se va observa că temeiul juridic al aplicării sancțiunii stabilirii unor puncte de penalizare este suficient indicat, reieșind din întregul act sancționator aceea că agentul intimatului a reținut incidența OUG nr. 195/2002, republicată; oricum, pretinsa omisiune nu are aptitudinea să provoace nicio vătămarea procesuală concretă petentului, iar potrivit art. 175 C. pr. civ., incident în speță în baza art. 47 din OG nr. 2/2001, numai neregularitățile ce cauzează un prejudiciu procesual impun soluția anulării actelor ce le conțin. Același raționament se va aplica în privința văditei erori materiale constând în menționarea punctului 3 al art. 108 alin. 1 lit. a), în loc de punctul 2, ca temei al aplicării punctelor de penalizare, din chiar expunerea petentului reieșind aceea că a fost în măsură să aprecieze asupra concordanței dintre fapta săvârșită și sancțiunea aplicată, identică în ambele cazuri, cel prevăzut la punctul 2 și cel prevăzut la punctul 3. Susținerea potrivit căreia această eroare lipsește contravenientul și instanța de posibilitatea de a analiza actul sancționator este lipsită de rezonabilitate.

Apoi, nu se poate identifica un text legal care să impună constatarea contravențiilor doar cu condiția „folosirii unor autoturisme inscripționate”, cum reclamă petentul, iar mobilul unui agent constatator este, în principiu, irelevant; de asemenea, numai cu titlu de excepție impune legiuitorul constatarea contravențiilor prin mijloace tehnice, excepții ce nu se verifică în speță. Contrar opiniei petentului, faptele negative determinate pot face obiectul probațiunii.

În ceea ce privește procesul verbal __________ nr. xxxxxxx se va observa că sunt suficient descrise faptele contravenționale, permițând atât formularea apărării de către petent, față de constatările agentului intimatului, cât și verificarea temeiniciei actului sancționator de către instanță, în condițiile în care conținutul legal al fiecăreia dintre contravențiile reținute are o complexitate redusă.

Referitor la temeinicia actelor sancționatoare se va avea în vedere că din art. 15 alin. 1 coroborat cu art. 16 din OG nr. 2/2001, interpretate în conformitate cu cele statuate de Curtea EDO în cauza A_____ c. României și cauza N____ c. României, rezultă că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, dresat în urma percepțiilor proprii ale agentului, se bucură de prezumția de veridicitate și face dovadă până la proba contrară.

O astfel de dovadă contrară nu a fost adusă în prezenta cauză. Notând că nu comportă considerații suplimentare contravenția consemnată în procesul verbal __________ nr. xxxxxx, în privința celor ce fac obiectul procesului verbal __________ nr. xxxxxxx se va sublinia că, dimpotrivă, înregistrările audio de care s-a prevalat petentul sunt convingătoare în sensul contrar tezei învederate de acesta în susținerea plângerii sale; că faptele reținute întrunesc conținutul constitutiv al contravențiilor prevăzute în art. 2 alin. 1 pct. 1 și de art. 2 alin. 1 pct. 24 din L. nr. 61/1991, republicată, cum se va arăta.

În primul rând este de arătat că faza procesuală a constatării faptei și a dresării actului sancționator nu este caracterizată de contradictorialitate, iar contravenientul nu este îndrituit de nici un element din dreptul pozitiv să ceară explicații ori, cu atât mai puțin, să interpeleze agentul constatator cu privirea la legalitatea ori temeinicia modului de exercitare a atribuțiilor acestuia din urmă; de altfel, petentul nici nu a expus, în prezenta plângere, o demonstrație juridică inteligibilă în acest sens, limitându-se la a afirma că este un drept constituțional „să i se prezinte dovezi”. Nefiind în drept prin urmare petentul, în contextul dat, fie și doar să ceară „să i se arate înregistrarea video de unde să rezulte că (…) a vorbit la telefon în timp ce conducea” ori „planul de acțiune” ori să i se răspundă de ce nu s-a procedat la înregistrarea video, cum se relevă că s-a procedat în cauză, rezultă că orice insistență în această privință iese din sfera unei conduite deferente, în sensul art. 1 din L. nr. 61/1991, republicată; în speță, însă, petentul a depășit semnificativ limitele circumscrise de textul legal antemenționat, astfel încât în mod corect s-a reținut săvârșirea contravențiilor incriminate la art. 2 alin. 1 pct. 1 și de art. 2 alin. 1 pct. 24 din L. nr. 61/1991, republicată, în concurs formal.

Astfel, înregistrările video pe care petentul a înțeles să-și fundamenteze probatoriu teza unui comportament civilizat, în limite legale, atestă că acesta a solicitat imperativ și insistent, după caz, diverse înscrisuri și explicații, însușindu-și, ca atitudine, o poziție de anchetator (în sensul comun al termenului), la care nu este îndreptățit din postura de subiect al unei proceduri de aplicare a legii contravenționale, încredințată de legiuitor agenților intimatului, atitudine menită, în context, să-i descurajeze pe aceștia în îndeplinirea atribuțiilor lor.

Mai mult, modul flagrant repetitiv în care petenul a solicitat înregistrările video și alte înscrisuri și informații, pe un ton ridicat și desconsiderant, în pofida faptului că i s-a învederat un răspuns, reprezintă o conduită agresivă, amenințătoare așadar, și jignitoare, aptă să lezeze demnitatea și să provoace indignarea publicului în general și cu atât mai mult când este îndreptată împotriva unor persoane care exercită autoritatea de stat, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Prin aceeași înregistrare video de care s-a prevalat petentul este probată și proferarea altei expresii jignitoare: l-a întrebat pe unul dintre agenții intimatei dacă este sancționat „pentru că așa vor mușchii” acestuia.

Apoi, refuzul de deplasare la autoturismul personal, la solicitarea agenților intimatului și, mai ales, trântirea ușii autoturismului utilizat de aceștia reprezintă fapte de o gravitate ridicată, mai ales că au tins, în context, la intimidarea acelorași persoane, învestite cu autoritate de stat și, prin urmare, la împiedicarea exercitării atribuțiilor de serviciu; cu atât mai mult se verifică în privința acestora lezarea obiectului juridic al contravenției incriminate de art. 2 alin. 1 pct. 1 din L. nr. 61/1991, republicată.

Ansamblul faptelor materiale săvârșite de petent, în contextul mai sus evidențiat, reprezintă, în mod evident, și un scandal provocat în public de acesta, astfel încât în mod corect s-a reținut săvârșirea, în concurs formal (ideal), și a contravenției incriminate de art. 2 alin. 1 pct. 24 din L. nr. 61/1991, republicată.

Scandalul este, în accepție generală, „zarvă, vâlvă produsă de o faptă reprobabilă, rușinoasă; indignare, revoltă provocată de o asemenea faptă”; or, o conduită ca cea mai sus descrisă, agresivă și jignitoare, ce sfidează autoritatea de stat, reținută ca fiind imputabilă petentului, adoptată în centrul unui oraș la ore la care sunt prezente pe stradă mai multe persoane, creează rumoare și indignare; de altfel, și înregistrările video surprind o persoană ce îl dezaprobă manifest atitudinea petentului, precum și o persoană care s-a oprit să privească incidentul. Este irelevant că în cauză s-ar putea considera că scandalul nu a avut o amploare mare, întrucât nu se cere o asemenea condiție la nivelul contravențional de incriminare a acestuia.

Concluzionând, pretenția petentului de a se anula procesele verbale atacate este nefondată.

Mijlocul probatoriu administrat la propunerea petentului relevă că după dresarea actelor sancționatoare, deci exterior ansamblului factual ce este de reținut ca temei pentru aplicarea sancțiunilor contravenționale, acesta a întrebat agenții intimatului dacă sunt „în parcare la un suc?”; le-a replicat că „s-au terminat abuzurile cu Poliția în România”; a continuat petentul, prin urmare, aceeași conduită reprobabilă.

În aprecierea asupra reindividualizării sancțiunilor contravenționale, după criteriile prescrise de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța va reține și aceste elemente de comportament; alături de ele, pluralitatea de contravenții și conduita procesuală abordată în susținerea prezentei plângeri, centrată pe negarea unor evidențe, exclud atenuarea răspunderii.

Suplimentar și în considerarea probei administrate la propunerea petentului, se va mai observa că în cauză este de asemenea exclus a se reține că acesta a depășit limitele prescrise de art. 1 din L. nr. 61/1991, republicată, sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinată de comportamentul agenților intimatului. Aceasta deoarece conduita acestora din urmă a fost exemplară.

De aceea, în baza art. 34 din OG nr. 2/2001, cererea va fi respinsă, ca nefondată.

În baza art. 453 C. pr. civ. se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către partea care nu a căzut în pretenții.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea formulată de petentul D______ R_____ V_____, cu domiciliul în Oradea, _____________________, jud. Bihor, având CNP xxxxxxxxxxxxx, în contradictoriu cu intimatul IPJ A___, cu sediul în A___, __________________, nr. 17-21, jud. A___, ca nefondată.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria A___.

Pronunțată în ședință publică azi, 12.01.2016.

Președinte Grefier

A____ O___ N___ B_____

Red./tehn./AO/NB/10.02.2016

4 ex./2 _____________________________ comunică cu:

- petentul D______ R_____ V_____, cu domiciliul în Oradea, _____________________, jud. Bihor

- intimatul I____________ de poliție al județului A___, cu sediul în A___, __________________, nr. 17-21, jud. A___