Cod ECLI ECLI:RO:TBILF:2016:009.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ILFOV

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE NR. 113 A

Ședința publică de la 09 februarie 2016

Completul constituit din:

PREȘEDINTE E______ M_____ O_____

JUDECĂTOR D______ I___

Grefier C_____ D_________

Pe rol judecarea apelului formulat de apelanta C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A împotriva sentinței civile nr. 6505/19.11.2014 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul S_____ P____, în cauza având ca obiect anulare proces verbal de contravenție. La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele:

- cauza se află la primul termen de judecată, stadiul procesual apel;

- s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Tribunalul ia act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și că nu sunt probe noi în calea de atac.

Analizând actele și lucrările dosarului, reține cauza în pronunțare spre soluționare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 6505/19.11.2014 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, constată următoarele:

Prin sentința menționată anterior instanța de fond admite cererea și anulează procesul verbal _________ nr.xxxxxxx/02.12.2013 și sancțiunile aplicate de intimata.

Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut că, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr. xxxxxxx, întocmit la data de 02.12.2013 de agent constatator I____ G_____ S______, angajat al C.N.A.D.N.R. S.A. – CESTRIN, petentul S_____ P____ a fost sancționat cu amenda contravențională în valoare de 750 lei, agentul constatator reținând în sarcina sa că, în data de 27.09.2013, pe DN 22, Lumina, vehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, aparținând petentului, a circulat fără a deține rovinietă valabilă, indicându-se că fapta este prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționată de art. 8 alin. 1 din O..G. nr. 15/2002.

A verificat instanța legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat.

Instanța reține că procesul-verbal contestat este netemeinic, petentul făcând în fața instanței dovada contrară a faptei reținute în sarcina sa prin actul de constatare a contravenției.

Astfel, potrivit contractului de vânzare-cumpărare pentru vehicul folosit aflat la dosar la fila 7, petentul a înstrăinat la data de 22.07.2013 autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX către numitul C_____ I____, autoturism ce a fost radiat din evidențele fiscale la data de 23.07.2013.

Având în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei, rezultă că, la data efectuării controlului de către intimată, autoturismul verificat nu se mai afla în proprietatea petentului, fiind înstrăinat și radiat din evidențele fiscale la data de 23.07.2013. Împrejurarea că autoturismul verificat figurează încă în sistemul informatic de evidență a intimatei ca aparținând utilizatorului S_____ P____ nu poate fi imputată petentului deoarece acesta a efectuat toate demersurile necesare în vederea radierii din evidențele fiscale ale autoturismului iar culpa, în această situație, aparține unei terțe persoane, pentru care petentul nu poate fi obligat a răspunde, în condițiile în care acesta a făcut dovada contrară celor reținute în procesul-verbal.

În lumina considerentelor de fapt și de drept expuse anterior, instanța reține că faptele consemnate de agentul constatator în procesul verbal contestat nu corespund realității, iar petentul , la data constatării faptei, nu mai era proprietarul sau utilizatorul autoturismului verificat.

Împotriva sentinței a formulat apel intimata, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov la data de 12.03.2015, sub nr. XXXXXXXXXXXXXX.

A solicitat apelanta admiterea apelului, schimbarea sentinței de fond în sensul menținerii sancțiuni amenzii aplicare prin procesul-verbal contestat.

Consideră apelata că hotărârea este criticabilă în raport de art. 480 al. 6 c.p.c., instanța reținând că înstrăinarea vehiculului a avut loc anterior constatării faptei contravenționale și că petentul este exonerat de orice culpă.

Arată apelanta că, din prevederile art. 7 și art. 1 al.1 lit. b din OG 15/2002 rezultă că obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului/utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare și că utilizator este persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.

Orice schimbare a proprietarului/utilizatorului autoturismului în cauză devine opozabilă terților doar după transcrierea dreptului de proprietate în evidențele serviciului public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor competent.

În baza de date a M.A.I.- Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculări a Vehiculelor, petentul apare menționat ca fiind proprietar, situație în care răspunderea contravențională îi revine conform OG 2/2001 și OG 15/2002.

În drept au fost invocate disp. art. 466 și art. 480 c.p.c.

În cadrul procedurii prealabile, intimatul nu a formulat întâmpinare.

Analizând sentința civilă apelată în raport de motivele invocate, tribunalul reține următoarele:

Prin Legea nr. 144 din 23 iulie 2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, a fost modificat art. 9 alin 3 din O.G. nr. 15/2002, stabilindu-se ca ,,procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1)".

Din interpretarea textului de lege astfel cum a fost modificat rezulta dezincriminarea contravențiilor pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 săvârșite de același contravenient in termenul de maxim 30 de zile socotit de la data încheierii primului proces-verbal de constatare si sancționare a contravenției si pana la momentul comunicării acestui proces-verbal.

Abrogarea reglementarii unei contravenții după constatarea și sancționarea respectivei fapte contravenționale, poate fi invocata în timpul procesului (atât în primă instanță, cât și în recurs) prin care se soluționează plângerea împotriva acelui proces-verbal de contravenție, cu consecința lipsirii procesului-verbal de contravenție de efecte juridice.

Din acest punct de vedere art. 12 din O.G. nr. 2/2001 instituie principiul aplicării legii contravenționale mai favorabile, prevăzând ca: „(1) Daca printr-un act normativ fapta nu mai este considerata contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar daca a fost savarsită înainte de data intrării in vigoare a noului act normativ. (2) Daca sancțiunea prevăzuta in noul act normativ este mai ușoara se va aplica aceasta. In cazul in care noul act normativ prevede o sancțiune mai grava, contravenția savarsită anterior va fi sancționata conform dispozițiilor actului normativ in vigoare la data savarsirii acesteia”.

Prin urmare, abrogarea contravenției chiar survenită după soluționarea procesului de către instanța de fond își întinde retroactiv aplicabilitatea în timp. Grăitoare in acest sens sunt dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituția a României (prin Deciziile nr. 228/13.03.2007, nr. 318/09.09.2003) care a armonizat, astfel, _______________ măsura instituția retroactivității legii contravenționale cu dispozițiile art. 6 din CEDO.

Retroactivitatea merge în trecut, fără limită, acoperind în aria sa de reglementare toate sancțiunile aplicate și neexecutate prevăzute de legea mai favorabilă.

În cauză, însă, tribunalul reține că prima instanță a făcut în mod greșit aplicarea prevederilor legale anterior menționate, intimatul neinvocând și nedovedind faptul că au fost sancționate mai multe contravenții pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 săvârșite în intervalul de timp necesar pentru comunicarea primului proces-verbal de contravenție de pana la 30 de zile, interpretând în mod greșit natura legală a acestui termen, acesta neavând caracterul unui termen de prescripție.

Astfel, tribunalul reține că încheierea procesului-verbal a avut la baza informații rezultate din înregistrările obținute si prelucrate de către agentul operator al camerei video, transmise de către acesta agentului care încheie procesul-verbal, iar intimatul nu a contestat autenticitatea înregistrărilor si nici nu a dovedit ca acestea nu ar reflecta realitatea. Așadar, din planșele foto înfățișate de intimat rezulta ca autoturismul acestuia a fost surprins la data de 27.09.2013, pe DN 22, Lumina, fără a avea achitata contravaloarea taxei de rovinietă.

Cu toate acestea, tribunalul reține că potrivit art. 5 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, înscrisul sub formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale cu înscrisul sub semnătură privată. Art. 4 din Legea nr. 455/2001, republicată, stipulează că, în înțelesul prezentei legi: datele în forma electronică sunt reprezentări ale informației într-o formă convențională adecvată creării prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice, iar înscrisul în forma electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.

Din aceste dispoziții legale rezultă că semnătura electronică poate fi încorporată unui înscris în formă electronică destinat a fi citit prin intermediul unui program, nefiind posibilă încorporarea unei semnături electronice unui alt înscris decât cel electronic.

În aceste condiții, rezultă că înscrisul comunicat de agentul constatator intitulat proces-verbal de contravenție nu constituie un proces-verbal de contravenție, ci reprezintă dovada faptului că agentul constatator a încheiat un proces-verbal de contravenție în format electronic. Însă, în această modalitate de a încheia procesul-verbal nu sunt respectate condițiile de valabilitate ale proceselor-verbale de contravenție sub sancțiunea nulității.

În același timp, din întreaga economie a Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modificată și completată, rezultă că procesul-verbal de constatare a contravenției trebuie să îmbrace forma scrisă și să cuprindă mențiunile prevăzute în mod expres de lege. Aceleași dispoziții legale conduc la concluzia că procesul-verbal în formă scrisă trebuie să fie întocmit pe suport material, iar nu virtual. Legislația în vigoare nu oferă posibilitatea încheierii procesului-verbal de contravenție în format electronic (sau comunicarea acestuia pe cale electronică), prevederile Legii nr. 455/2001, republicată, fiind aplicabile raporturilor juridice de drept privat, iar nu raporturilor de autoritate.

Faptul că Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, modificată și completată, a prevăzut posibilitatea constatărilor contravențiilor cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România nu înseamnă că și procesele-verbale de contravenție prin care se vor constata aceste fapte pot fi emise prin aceste mijloace tehnice (în format electronic). Pe de altă parte, semnătura electronică se face prin criptarea semnăturii sau a fișierului pe baza unor chei publice sau private (cheia privată fiind pe un stick usb-etoken) și trebuie ca destinatarul să fie și el înregistrat cu un asemenea dispozitiv astfel încât să poată citi semnătura. Or, destinatarul este contravenientul căruia i se comunică procesul-verbal în forma clasică, prin intermediul serviciilor poștale, iar nu electronic.

Totodată, trebuie avut în vedere că intimatei petente i-a fost comunicat un înscris intitulat proces-verbal de contravenție care nu poartă nicio semnătură olografă, ci conține mențiunea că a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale Hotărârii Guvernului nr. 1259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.

Prin urmare, considerațiile asupra naturii juridice a procesului-verbal de contravenție susțin teza inaplicabilității prevederilor Legii nr. 455/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv a incompatibilității acestora cu normele care reglementează raporturile de drept administrativ, astfel încât emiterea înscrisului electronic nu poate fi asimilată cu încheierea unui proces-verbal de contravenție valid sub aspectul formei pe care acesta trebuie să o îmbrace prin prisma prevederilor legale mai sus relevate, câtă vreme legiuitorul nu a înțeles să instituie în mod expres, posibilitatea întocmirii acestuia sub forma înscrisului electronic. În aceste condiții, tribunalul apreciază că în speță procesul-verbal de contravenție contestat a fost întocmit în mod nelegal, cu încălcarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 fiind lovit de nulitate absoluta.

În plus, tribunalul reține că, prin Decizia R.I.L. nr. 6/16.02.2015 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție s-a reținut că: „ În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2011 privind modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct.1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art.8 al.(1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 al.(1) lit.a), alin.(2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Prin urmare, decizia menționată, produce efecte obligatorii la data publicării în Monitorul Oficial, astfel încât tribunalul urmează a-i acorda eficiență practică în cauză.

Pentru aceste motive, care înlocuiesc motivarea primei instanțe, in temeiul art. 480 C. proc. civ., tribunalul urmează a respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de apelanta C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A, cu sediul în București, __________________. 401A, Sector 6, în contradictoriu cu intimatul S_____ P____, cu domiciliul în comuna Dobroiești, ____________________. 22, județul Ilfov, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 09 februarie 2016.

Președinte, E______ M_____ O_____		Judecător, D______ I___
	Grefier, C_____ D_________

Red. jud. E.O.

Thn. red. gr. C.D./4 ex./ 29 februarie 2016

Red. jud. fond S_____ I____/Judecătoria Cornetu

______________ februarie 2016