ROMÂNIA

TRIBUNALUL SPECIALIZAT CLUJ

DOSAR nr. XXXXXXXXXXXXXXXXX

Cod operator date cu caracter personal xxxxx

SENTINȚA CIVILĂ nr. 1919/2015

Ședința publică din data de 22 iunie 2015

Instanța este constituită din:

JUDECĂTOR SINDIC: F______-I____ M___

GREFIER: F______ B_____

Pe rol fiind soluționarea cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale formulate de P______ O____ IPURL, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C. AUTO P____ S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul G_______ P____, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 85/2006.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul lichidatorului judiciar desemnat să administreze procedura, P______ O____ IPURL, d-l M______ A_____ P____, practician în insolvență, lipsind pârâtul.

Procedura de citare a pârâtului este legal îndeplinită, atât conform Codului de procedură civil cât și prin BPI.

S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul lichidatorului judiciar depune la dosar interogatoriul pârâtului G_______ P____ și, față de lipsa acestuia, solicită aplicarea dispozițiilor art. 225 VCPC. Arată că nu are alte cereri de formulat în probațiune și nici excepții de invocat.

Judecătorul sindic, nemaifiind alte cereri de formulat și nici excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei pe fond.

Reprezentantul lichidatorului judiciar solicită admiterea cererii și în consecință atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtului, pentru suma de 1.649.079,91 lei, reprezentând pasivul societății debitoare, în temeiul art. 138, alin. 1, lit. a), e), d) și g) din Legea nr. 85/2006. În susținerea cererii arată că la data introducerii cererii de deschidere a procedurii, administrator statutar al debitoarei era, d-l G_______ P____ care s-a retras din societate, cedând, la valoarea nominală, părțile sociale numiților L______ G_____ și N_____ D_____, deși acesta a luat la cunoștință de cererea creditoarei. Arată de asemenea că analizând contractul de cesiune și toate documentele aferente cesiunii, s-a constatat că în cuprinsul contractului de cesiune nu se face mențiune despre predarea, respectiv primirea contabilității ori a bunurilor societății, iar anexe care să cuprindă această mențiune nu există, respectiv nu există nici o dovadă a faptului că bunurile și arhiva contabilă a debitoarei au fost faptic predate noului administrator. Apreciază că în privința refuzului de predare a activelor societății operează o prezumție de vinovăție cu privire la atragerea stării de insolvență a debitoarei, prin folosirea bunurilor societății în interes propriu și deturnarea/ascunderea unei părți din activul persoanei juridice. De asemenea arată că în condițiile neținerii contabilității în conformitate cu legea, se prezumă existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs, care constă în pasivul înregistrat în tabelul creditorilor. Menționează totodată faptul că atitudinea refractară a administratorului, nedepunerea documentelor prevăzute de lege și solicitate, plata cu prioritate a unui creditor precum și nepredarea activelor debitoarei au format lichidatorului judiciar convingerea că administratorul statutar al debitoarei se face vinovat de încălcarea prevederilor art. 138, alin. 1, lit. a), e), d) și g) din Legea nr. 85/2006. Nu solicită cheltuieli de judecată. Arată că nu se opune conexării prezentului dosar la dosarul principal de insolvență.

Judecătorul sindic rămâne în pronunțare asupra cererii.

JUDECĂTORUL SINDIC:

Deliberând asupra cauzei civile de față:

Prin cererea înregistrată la data de 20 mai 2013 sub nr. XXXXXXXXXXXXXXXXX, lichidatorul judiciar al debitoarei _________________, P______ O____ IPURL, a solicitat obligarea pârâtului G_______ P____ la plata sumei de 1.649.079,01 lei, reprezentând pasivul debitoarei _________________.

În motivarea cererii, lichidatorul judiciar a arătat că la data introducerii cererii de deschidere a procedurii de insolvență a debitoarei _________________ administratorul debitoarei era pârâtul G_______ P____, acesta primind și semnând pentru primire citația emisă în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX11. Astfel, indubitabil, pârâtul a luat cunoștință de cererea creditoarei fiscale.

În considerarea faptului că împotriva debitoarei urma să se deschidă procedura de insolvență, pârâtul, unic asociat și administrator al debitoarei, s-a retras din societate, cedând la valoarea nominală părțile sale sociale d-lor G_____ L______ și D_____ N_____.

A învederat că a solicitat ORC de pe lângă Tribunalul Cluj contractul de cesiune și toate documentele aferente cesiunii și a constatat că în cuprinsul contractului de cesiune nu se face mențiune despre predarea, respectiv primirea contabilității ori a bunurilor societății, respectiv nu există anexe ale contractului de cesiune. A concluzionat că nu există nicio dovadă că bunurile și arhiva contabilă ale societății debitoare au fost predate noului administrator.

A mai arătat că, ulterior cesiunii, debitoarea, acum cu sediul în București, nu a mai desfășurat vreo activitate și nu a înregistrat bunuri impozabile la Consiliul Local al Sectorului 6 București, iar noii asociați nu au putut fi găsiți, fapt care a întărit convingerea lichidatorului judiciar asupra caracterului fictiv al cesiunii.

Cu privire la incidența prevederilor art. 138 lit. a) și e) din Legea nr. 85/2006, a arătat că potrivit ultimei balanțe de verificare aferente lunii martie 2011, societatea figura cu: mijloace de transport: 108.321,89 lei, utilaje: 72.031 lei, mobilier: 4.820 lei, stocuri: 76.515,46 lei, clienți de încasat: 198.533,90 lei, debitori diverși: 444.997,42 lei și bani în casă : 6.607,83 lei. A mai arătat că debitoarea figurează în evidențele SPCRPCIV cu două autoturisme: Opel Astra, 5 uși, XXXXXXXXX, an fabricație 2005, ___________ WOLOAHLxxxxxxxxxx, ___________ 20FR4735, _______.i.v. E726675, culoare roșu, respectiv Renault Kangoo, XXXXXXXXX, an fabricație 2001, ___________ VF1FC0FAF24536224, ___________ F158533, _______.i.v. E346725, culoare roșu.

A mai arătat că, în conformitate cu anexele declarației de creanță a DGFP Cluj, asupra acestor două autoturisme creditorul bugetar a încheiat două procese-verbale de sechestru la data de 14 iulie 2010, respectiv 9 decembrie 2010, sechestrele fiind instituite pentru garantarea unor creanțe fiscale. Procesul-verbal de sechestru pentru bunuri mobile nr. xxxxxx/14.07.2010 a fost încheiat în prezența administratorului statutar G_______ P____ și a contabilei societății, care a asistat în calitate de martor, d-na M_______ G_______, ambii semnând procesul-verbal de sechestru. În ceea ce privește procesul-verbal de sechestru pentru bunuri mobile nr. xxxxx/9 decembrie 2010, acesta a fost încheiat în prezența d-nei M_______ G_______, în reprezentarea debitoarei, și a martorului O_____ V_____. În ambele procese-verbale de sechestru se menționează că bunurile asupra cărora a fost instituit sechestrul au fost lăsate în custodia _________________, societate administrată de pârâtul G_______ P____. Ulterior lăsării bunurilor în custodia debitoarei, societatea a fost cesionată. Cu toate acestea, pârâtul G_______ P____ nu a făcut dovada predării bunurilor societății către noii asociați, în speță, a celor două autoturisme asupra cărora a fost instituit sechestrul, astfel încât a apreciat că, în prezent, acestea se află în posesia pârâtului G_______, care refuză să le predea lichidatorului judiciar.

În lumina celor mai sus arătate, a apreciat că în privința refuzului de predare a activelor societății operează o prezumție de vinovăție cu privire la atragerea stării de insolvență a debitoarei, prin folosirea bunurilor societății în interes propriu și deturnarea/ascunderea unei părți din activul persoanei juridice, motiv pentru care a solicitat antrenarea răspunderii personale patrimoniale a pârâtului G_______ P____, în temeiul art. 138, alin. 1, lit. a și e din Legea nr. 85/2006.

A invocat și prevederile art. 138, alin. 1, lit. d din Legea nr. 85/2006. A arătat că la data la care DGFP a jud. Cluj a înregistrat pe rolul Tribunalului Specializat Cluj o cerere de deschidere a procedurii insolvenței împotriva _________________, 29 martie 2011, invocând o creanță în cuantum de 1.417.247 lei împotriva societății, administrator statutar al societății era pârâtul G_______ P____. Creanțele fiscale invocate de creditor sunt născute în timpul administrării societății de către fostul administrator, pârâtul G_______, iar cuantumul ridicat al acestora, care depășește valoarea prag prevăzută de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006, a atras starea de insolvență a societății și dreptul creditorului de a cere deschiderea procedurii. Mai mult decât atât, neachitarea la termen a creanțelor fiscale a determinat majorarea semnificativă a creanței, prin calculul de penalități și dobânzi, adâncind astfel starea de insolvență provocată.

A menționat că din analiza declarațiilor de creanță înregistrate la dosarul cauzei a constatat că toate creanțele înscrise în tabelul definitiv de creanțe s-au născut în timpul administrării activității societății de către fostul administrator. De altfel, nu se poate închipui o ipoteză contrară, atâta timp cât ulterior înstrăinării părților sociale, debitoarea nu a mai desfășurat activitate. În cuprinsul notei de fundamentare a cererii de deschidere a procedurii de insolvență s-a reținut de către inspectorul AFP G____ faptul că "în urma verificărilor efectuate, _________________ nu și-a depus situațiile financiare constând în decont 300 și declarația 100", și "nu și-a depus declarații și decont de TVA din 25 decembrie 2010, motiv pentru care inspectorul a arătat că sunt aplicabile prevederile art. 138, lit. d din Legea nr. 85/2006.

A învederat că prevederile art. 138, alin. 1, lit. d din Legea privind procedura insolvenței instituie o prezumție legală de vinovăție a administratorului statutar cu privire la cauzarea stării de insolvență a debitoarei, prin săvârșirea următoarelor fapte: "a ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile sau nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea." Potrivit art. 10, alin. 1 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, ”Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității la persoanele prevăzute la art. 1 revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării unității respective”. Neținerea contabilității în mod corect nu face posibilă sesizarea dificultăților cu care se confruntă societatea și face insesizabilă starea de insolvență care poate să apară la un moment dat, aspecte care ar fi înlăturate în condițiile unei contabilități ținute corect, care ar permite administratorului să ia măsurile necesare pentru preîntâmpinarea unor astfel de situații. În condițiile neținerii contabilității în conformitate cu legea se prezumă existenta unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs, care constă în pasivul înregistrat în tabelul creditorilor.

Astfel, faptul că administratorul nu a depus la dosar actele contabile solicitate creează prezumția că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de ținere a contabilității în conformitate cu legea.

A mai arătat că la data de 15 octombrie 2009 Garda Financiară a efectuat un control inopinat la sediul _________________, urmărind verificarea achitării de către societate a impozitelor și a contribuțiilor cu reținere la sursă pe care le datorează la bugetul de stat, bugetelor de asigurări sociale pe perioada 1 ianuarie 2009 – 31 august 2009. Astfel cum se menționează în cuprinsul notei de constatare încheiată cu ocazia controlului, "societatea a fost reprezentată de dl. G_______ P____, în calitate de administrator." Cu ocazia controlului, s-a constatat că în perioada 1 iunie 2009 – 31 august 2009, societatea nu și-a achitat obligațiile privind impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă către bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, suma datorată ridicându-se la 111.321 lei, dintre care în luna octombrie 2009 societatea a efectuat o plată parțială, astfel încât obligațiile restante ale societății au fost reținute în cuantum de 107.321 lei.

A învederat că, în vederea recuperării prejudiciului mai sus arătat, ANAF și DGFP a jud. Cluj l-au trimis în judecată pe G_______ P____, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 6 din Legea 241/2005. Prin decizia penală 999/R/2012, Curtea de Apel Cluj s-a pronunțat în dosarul nr. xxxxx/211/2011, admițând în parte pretențiile petenților și obligând pârâtul la plata sumei de 68.550 lei despăgubiri civile, cu accesorii fiscale aferente de la data scadenței pentru fiecare categorie de contribuție în perioada iunie - august 2009, și până la data plății efective. Având în vedere faptul că decizia Curții de Apel este definitivă, ea are putere de lucru judecat în civil în ceea ce privește existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției, astfel încât a apreciat că pârâtul G_______ P____ este responsabil de creanța fiscală care cel puțin parțial, a atras starea de insolvență a debitoarei.

A invocat și incidența prevederilor art. 138, alin. 1, lit. g din Legea nr. 85/2006. În acest sens, a arătat că în cuprinsul considerentelor deciziei penale 999/R/2012, instanța de control judiciar a reținut faptul că, "Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul a declarat că a reținut aceste sume de la angajați, pe care le-a folosit pentru plata ratelor pe care le avea pentru hala în care își desfășura activitatea." Cu alte cuvinte, administratorul statutar pârât a dispus plata cu prioritate a creditorului Romanian International Bank (instituție bancară care în anul 2007, a acordat _________________ un credit pentru investiții pe termen lung în valoare de 79.764 euro) din banii reținuți angajaților și care ar fi trebui să fie achitați la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale.

A concluzionat că fapta administratorului statutar este de natură a atrage starea de insolvență a societății, fiind prevăzută de art. 138 lit. g) din Legea 85/2006.

A arătat că răspunderea administratorului în baza art. 138 din Legea nr. 85/2006 este o răspundere civilă delictuală (atipică), fiind așadar necesară verificarea existenței condițiilor pentru antrenarea răspunderii civile delictuale.

A învederat că prejudiciul creditorilor există și constă în imposibilitatea recuperării integrale a creanțelor înscrise la masa credală din averea debitoarei deoarece, din cauza nepredării evidențelor contabile și a activelor societății, nu se mai poate identifica nici un element de activ care să servească la stingerea masei pasive.

A apreciat că fapta administratorului există, este prevăzută de art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006 și constă, pe de o parte, în neținerea contabilității în conformitate cu legea, fiind prezumată ca urmare a nepunerii la dispoziția lichidatorului a documentelor prevăzute de art. 28 din legea insolvenței. Fapta este una negativă, omisivă, constând în neîndeplinirea unei obligații legale și evident are caracter ilicit, fiind sancționată atât de Legea nr. 31/1990 cât și de Legea contabilității. Astfel conform art. 201 din Legea nr. 31/1990 situațiile financiare vor fi întocmite după normele prevăzute pentru societatea pe acțiuni. În urma aprobării lor de către adunarea generală a asociaților, administratorii vor depune la registrul comerțului, în termen de 15 ale de la data adunării generale, copii ale situațiilor financiare anuale, în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, spre a fi publicate in conformitate cu art. 185. A apreciat că este faptă ilicită nu numai acțiunea, dar și omisiunea, inacțiunea ilicită, neîndeplinirea unei activități ori neluarea unei măsuri, atunci când această activitate sau această măsură trebuia, potrivit legii, să fie întreprinsă de către o anumită persoană.

Pe de altă parte, a arătat că administratorul statutar se face vinovat de folosirea bunurilor sau creditelor persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte peroane, precum și de ascunderea/deturnarea unei părți din activul persoanei juridice.

A apreciat că legătura de cauzalitate între neținerea contabilității conform legii și prejudiciul creditorilor este evidentă, deoarece pentru neținerea contabilității în conformitate cu legea (inclusiv nedepunerea situațiilor financiare ale debitoarei) se încearcă ascunderea patrimoniului acesteia prin lichidizarea căruia (transformare în lichidități) se putea evita ajungerea în stare de insolvență.

A arătat că vinovăția administratorului poate îmbrăca forma culpei sau a intenției. Culpa administratorului se apreciază după tipul abstract, aflându-ne în prezența unei culpe prezumate, de unde derivă și obligația administratorului de a răsturna prezumția de fraudă, sarcina probei contrare revenindu-i acestuia.

Atitudinea refractară a administratorului, nedepunerea documentelor prevăzute de lege și solicitate, plata cu prioritate a unui creditor, precum și nepredarea activelor debitoarei au format lichidatorului judiciar convingerea că administratorul statutar al debitoarei se face vinovat de încălcarea prevederilor art. 138, alin. 1, lit. a), e), d) și g) din Legea 85/2006.

În drept, a invocat art. 138, alin. 1, lit. a), e), d) și g) din Legea 85/2006 și celelalte dispoziții legale arătate în cuprinsul motivelor de fapt.

Pentru dovedirea cererii, a solicitat încuviințarea probelor cu interogatoriul pârâtului G_______ P____ și cu înscrisuri.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 77 din Legea nr. 85/2006.

Pârâtul, deși legal citat, nu a depus întâmpinare la dosar. Pârâtul nu s-a prezentat la termenul din data de 22 iunie 2015, când a fost legal citat pentru luarea interogatoriului.

Analizând incidența dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 în prezenta cauză, judecătorul sindic reține că, potrivit acestor norme, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, dacă a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; ... d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea, e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia și g) în luna precedentă încetării plăților, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferință unui creditor, în dauna celorlalți creditori.

În ceea ce privește calitatea pârâtului, judecătorul sindic reține că pârâtul G_______ P____ a fost administratorul statutar al debitoarei până la data de 4 aprilie 2011, când și-a pierdut această calitate ca urmare a desemnării d-lui N_____ D_____ în calitate de administrator al debitoarei _________________ prin actul constitutiv al debitoarei actualizat la data de 4 aprilie 2011 (f.25-28). Contractul de cesiune de părți sociale prin care pârâtul cedent G_______ P____ a pierdut calitatea de asociat al debitoarei, încheiat cu d-nii N_____ D_____ și L______ G_____, cesionari ai părților sociale, nu cuprinde nicio mențiune referitoare la mandatul de administrator al pârâtului G_______ P____. Niciunul dintre cele două acte (contractul de cesiune de părți sociale cuprins în hotărârea A__ a debitoarei din 4 aprilie 2011, actul constitutiv al debitoarei actualizat la data de 4 aprilie 2011) nu cuprinde vreo mențiune despre predarea-primirea actelor și/sau a activelor societății comerciale debitoare de la pârâtul G_______ P____ către noii asociați N_____ D_____ și L______ G_____ și nici vreo referire la datoriile debitoarei către creditorii săi. Coroborând acest fapt cu faptul că pârâtul a cesionat părțile sale sociale după ce creditoarea fiscală a înregistrat cererea de deschidere a procedurii insolvenței (29 martie 2011) și imediat înainte de primirea de către debitoare a primirii notificării prevăzute de art. 33 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 (14 aprilie 2011), judecătorul sindic reține că transmisiunea calității de administrator de la pârâtul G_______ P____ nu a fost însoțită și de o asumare de către d-l N_____ a responsabilității pentru actele și faptele fostului administrator G_______ P____, iar pârâtul GYUGYZCZ P____ și-a păstrat calitatea procesuală pentru a fi chemat în judecată ca pârât în prezenta cauză. A fortiori, faptele care au generat starea de insolvență a debitoarei sunt anterioare formulării de către creditoarea fiscală a cererii de deschidere a procedurii insolvenței față de debitoarea _________________. Mai mult, în condițiile în care nu există nicio dovadă că pârâtul ar fi predat gestiunea și actele societății comerciale debitoare către noul administrator statutar N_____ D_____, judecătorul sindic prezumă în condițiile art. 1203 VCC că cesiunea de părți sociale nu a fost efectuată cu intenția de a transmite societatea cesionarilor N_____ D_____ și L______ G_____, ci pentru a evita consecințele insolvenței debitoarei _________________ (fapt confirmat și de schimbarea intempestivă a sediului debitoarei, după introducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței), iar pârâtul G_______ P____ a continuat să exercite administrarea societății, ca administrator de fapt.

Primind personal cererea de deschidere a procedurii insolvenței debitoarei (f.48 vol. I), pârâtul a putut anticipa deschiderea procedurii insolvenței față de debitoare, situație în care avea obligația de a pune la dispoziția administratorului judiciar / lichidatorului actele prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006.

Coroborând acest fapt cu nepredarea de către pârât către lichidatorul judiciar a actelor prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic concluzionează în condițiile art. 1203 VCC în sensul că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de a conduce contabilitatea debitoarei în condițiile impuse de lege, în caz contrar neexistând vreun impediment pentru predarea lor lichidatorului judiciar.

Mai mult, din raportul de inspecție fiscală nr. xxxxx/9 noiembrie 2010 întocmit de DGFP Cluj (f.61-94) rezultă că pârâtul, responsabil pentru ținerea contabilității debitoarei, a efectuat sau a permis efectuarea unor înregistrări intenționat eronate în contabilitatea debitoarei, care au condus la un prejudiciu al bugetului de stat constând în impozit pe profit neachitat.

Concluzionând, judecătorul sindic reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006.

Potrivit ultimei balanțe de verificare aferente lunii martie 2011, societatea debitoare figura cu: mijloace de transport: 108.321,89 lei, utilaje: 72.031 lei, mobilier: 4.820 lei, stocuri: 76.515,46 lei, clienți de încasat: 198.533,90 lei, debitori diverși: 444.997,42 lei și bani în casă : 6.607,83 lei. Debitoarea deținea, conform evidențele SPCRPCIV, două autoturisme: Opel Astra, 5 uși, XXXXXXXXX, an fabricație 2005, ___________ WOLOAHLxxxxxxxxxx, ___________ 20FR4735, _______.i.v. E726675, culoare roșie, respectiv Renault Kangoo, XXXXXXXXX, an fabricație 2001, ___________ VF1FC0FAF24536224, ___________ F158533, _______.i.v. E346725, culoare roșie. Pârâtul nu a predat însă lichidatorului judiciar aceste active. În calitatea sa de administrator statutar și, ulterior, de fapt, pârâtul era singura persoană care putea dispune în mod legal de aceste bunuri, dar nu a făcut nici dovada faptului că activele s-ar mai afla în patrimoniul debitoarei și nici faptul că ar fi fost folosite în interesul debitoarei, respectiv nu a făcut dovada vreunor demersuri efectuate pentru încasarea creanțelor. În consecință, judecătorul sindic prezumă, în condițiile art. 1203 C.civ., că pârâtul și-a însușit bunurile și sumele de bani respective sau le-a transmis altor persoane, în detrimentul intereselor debitoarei, aspect care întrunește condițiile de incidență ale art. 138 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006.

Cât privește incidența dispozițiilor art. 138 alin. 1 lit. e din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic reține că în cauză nu au fost probate eventualele manopere ale pârâtului de ascundere a activelor sau de mărire fictivă a pasivului debitoarei.

Cu privire fapta prevăzută de art. 138 alin. 1 lit. g din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic reține că, așa cum reiese din considerentele deciziei penale 999/R/28 iunie 2012 pronunțate de Curtea de Apel Cluj - secția penală și de minori - în dosarul nr. xxxxx/211/2011 (f.101), "Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul a declarat că a reținut aceste sume de la angajați, pe care le-a folosit pentru plata ratelor pe care le avea pentru hala în care își desfășura activitatea." Astfel, pârâtul a plătit cu prioritate Romanian International Bank SA (a cărei creanță a fost stinsă anterior deschiderii procedurii) din banii reținuți angajaților și care ar fi trebui să fie achitați la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale. Cu toate acestea, judecătorul sindic nu poate reține incidența art. 138 alin. 1 lit. g din Legea nr. 85/2006 în cauza de față, deoarece fapta mai sus arătată s-a petrecut în anul 2009, cu mult înainte de _______________________________ de plăți, fapt care a survenit în anul 2011.

În ceea ce privește prejudiciul cauzat prin aceste fapte, judecătorul sindic reține că existența și întinderea prejudiciului sunt dovedite prin tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii debitoarei _________________, creanțele înregistrate împotriva averii debitoarei având valoarea globală de 1.649.079,91 lei. Cât privește culpa pârâtului și raportul de cauzalitate dintre fapte și prejudiciu, judecătorul sindic are în vedere dispozițiile art. 73 lit. c și e din Legea nr. 31/1990 actualizată, potrivit cărora administratorii societății sunt răspunzători în mod solidar pentru ținerea registrelor prevăzute de lege (dispoziție care se aplică și actelor contabile) și pentru îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul legii (inclusiv obligațiile care le revin în temeiul Legii nr. 85/2006 referitoare la predarea activelor către administratorul / lichidatorul judiciar). Fiind vorba despre obligații legale și despre fapta omisivă a pârâtului de a nu întocmi actele contabile prevăzute de lege, pârâtul este prezumat de lege a fi în culpă pentru neîndeplinirea acestor obligații legale, conform principiului nemo censetur ignorare legem. În fine, raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu rezultă din modul cumulativ de constituire a debitului, aspect care dovedește faptul că pârâtul nu cunoștea sau a ignorat întinderea reală a debitului, tocmai datorită neîntocmirii actelor contabile, cu consecința incidenței dispozițiilor art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006. În mod similar, folosirea în interes propriu sau a unei alte persoane a bunurilor debitoarei reprezintă o faptă ilicită, contrară obligației de a administra activitatea comercială a debitoarei cu diligența unui mandatar comercial, stabilită prin art. 72 din Legea nr. 31/1990.

În consecință, judecătorul sindic apreciază pe deplin dovedită faptele ilicite ale pârâtului, vinovăția sa sub forma dolului și raportul de cauzalitate dintre faptele ilicite și prejudiciu, conform art. 998 VCC.

În ceea ce privește întinderea răspunderii pârâtului, judecătorul sindic are în vedere faptul că debitul înregistrat în tabelul definitiv al creanțelor își are originea în faptele ilicite ale pârâtului, mai sus descrise, motiv pentru care răspunderea personală a pârâtului va fi antrenată pentru întregul pasiv.

Pentru considerentele mai sus expuse, judecătorul sindic va admite cererea formulată de lichidatorul judiciar al debitoarei _________________, P______ O____ IPURL, în contradictoriu cu pârâtul G_______ P____ și, în consecință, îl va obliga pe pârâtul G_______ P____ să plătească pasivul rămas neacoperit al debitoarei _________________, în cuantum de 1.649.079,91 lei.

În temeiul art. 164 VCPC, reținând ncesitatea păstrării tuturor cererilor referitoare la insolvența debitoarei _________________ în același cadru procesual, judecătorul sindic va dispune conexarea prezentului dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXXX la dosarul nr. XXXXXXXXXXXX11.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E:

Admite cererea formulată de lichidatorul judiciar al debitoarei _________________, cu sediul în București, ___________________, ______________, _________________, CUI xxxxxxxx, JXXXXXXXXXXXX, P______ O____ IPURL, cu sediul în Cluj-N_____, _________________________, nr. 29A, jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâtul G_______ P____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Cluj-N_____, ______________________-65, _________________, și, în consecință:

Obligă pârâtul G_______ P____ să plătească pasivul rămas neacoperit al debitoarei _________________, în cuantum de 1.649.079,91 lei.

Dispune conexarea prezentului dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXXX la dosarul nr. XXXXXXXXXXXX11.

Definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 22 iunie 2015.

JUDECĂTOR SINDIC,GREFIER,

F______-I____ MOȚUFELICIA B_____

Thred./FIM/LU/4 ex./28.01.16