Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1108/2013

Ședința publică de la 04 Iunie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE A______ S______

Judecător C______ T____

Judecător M_____ T____

Grefier V_______ G____

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul K____ I____ S_____ împotriva sentinței civile nr 1170/24.01.2013, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE P______ JUDETEAN T____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurent av. C_____ C______, lipsă fiind intimatul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care

Reprezentanta recurentului depune împuternicire avocațială și copia taloanelor celorlalte două autoturisme proprietatea recurentului..

Nemaifiind alte probe de administrat sau cereri de formulat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului, modificarea sentinței civile recurate, admiterea plângerii contravenționale, fără cheltuieli de judecată.

INSTANȚA

Deliberând, constată următoarele

Prin sentința civilă nr 1170/24.xxxxxx pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr XXXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petentul K____ I____ Ș_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de POLIȚIE al JUDEȚULUI T____.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, la data de 24.11.2012, ora 05.25, petentul K____ I____ Ș_____ a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx/24.11.2012 cu amendă în cuantum de 420 lei, pentru fapta prevăzută de dispozițiile art. 147 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006, reținându-se că, pe _______________________ și P____, a condus autoturismul marca PEUGEOT cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX fără a avea asupra sa permisul de conducere și cartea de identitate a autoturismului.

Analizând conținutul procesului-verbal atacat, instanța a constatat că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

Susținerea petenetului că numele său a fost menționat “Craft Cuma” nu poate fi reținută, deoarece numele contravenientului a fost indicat ca fiind “Craft I____ Ș_____”. Astfel, singura greșeală o reprezintă menționarea numelui “Craft” în loc de “K____”, această neconcordanță fiind apreciată a fi o simplă eroare materială datorată confuziei frecvente dintre literele “K” și “C”, și nu o omisiune menită să atragă nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție.

În ceea ce privește numărul de înmatriculare al mașinii, se constată că lipsa acestuia sau indicarea greșită a lui nu este sancționată cu nulitatea absolută prevăzută de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, astfel că sancțiunea pe care o poate atrage o reprezintă nulitatea relativă, care însă intervine dacă a produs vreo vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de contravenție, vătămare ce trebuie dovedită de partea care o invocă, respectiv de către petent. Mai mult, deși petentul a susținut că mașina pe care o conducea are numărul de înmatriculare XXXXXXXXX și nu XXXXXXXXX, cum s-a reținut în actul de sancționare, petentul a depus la dosar în copie certificatul de înmatriculare al autoturismului cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, dar nu a depus certificatul de înmatriculare al celui de-al doilea autoturism pe care îl deține și în care a susținut că se aflau actele lipsă.

Concluzionând, neconcordanțele invocate de petent nu sunt în măsură să atragă nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție.

Cu privire la temeinicia actului contestat, instanța a reținut faptul că O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției. Cu toate acestea, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

În cadrul procedurii reglementate de art. 31–36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul să atace procesul-verbal constatator al contravenției. Astfel, în vederea respectării dreptului la un proces echitabil stabilit de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, persoana sancționată are posibilitatea să atace procesul verbal constatator al contravenției, iar în cadrul acestei proceduri, să utilizeze toate mijloacele de probă pentru a dovedi că împrejurările de fapt consemnate în actul contestat nu sunt conforme cu realitatea. În cadrul acestei proceduri, instanța are rolul de stabili dacă a fost respectată limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

In conformitate cu prevederile art. 1169 C. civ. coroborat cu art. 129 al. 1, teza finala C.pr.civ, sarcina probei incumbă petentului. În cauza de față, instanța a constatat faptul că petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul verbal de contravenție, nefiind astfel răsturnată prezumția de legalitate de care se bucură procesul-verbal de constatare a contravenției.

Referitor la temeinicia actului de constatare și sancționare ce face obiectul acestei judecăți, instanța a constatat că aspectele consemnate de agentul instrumentator sunt corespunzătoare realității. În acest sens, a avut în vedere interpretarea coroborată a probelor administrate. Astfel, pe lângă cele consemnate de către agentul constatator în cuprinsul actului atacat, instanța a avut în vedere și raportul întocmit la data de 11.01.2013.

Din cele de mai sus, reiese săvârșirea de către petent a faptei prevăzută de dispozițiile art. 147 alin. 1 din H.G. nr.1391/2006, iar sancțiunea aplicată pentru aceasta este corect individualizată. Potrivit art. 101 alin. 1 pct. 18, “constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice: …18 nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. (2)”, iar potrivit art. 35 alin. 2, participanții la trafic sunt obligați ca, la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege. Și cum petentul nu a avut asupra sa certificatul de înmatriculare a vehiculului și permisul de conducere, a fost corect sancționat prin procesul-verbal contestat. Având în vedere ora la care a fost constatată fapta – 05,25 – nu poate fi reținută nici susținerea că petentul se afla în căutarea unui loc de parcare iluminat din jurul casei.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul K____ I____ Ș_____, solicitând modificarea sentinței civile recurate și admiterea plângerii contravenționale.

În motivarea căii de atac, recurentul invocă nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție, pentru greșita consemnare a numelui de familie și a numărului de înmatriculare al autoturismului. Aceste motive de nelegalitate s-ar fi impus să ducă la anularea procesului verbal, însă prima instanța s-a limitat la a constata că este vorba doar de erori materiale. Susține că identificarea greșită a recurentului poate duce la o împiedicare a executării atâta vreme cât nu există un înscris pe numele său.

Nici pe fondul cauzei, instanța nu a avut în vedere cele arătate de către recurent. A arătat intenția sa de a parca mașina și faptul că, pentru a parca, nu se gândea că trebuie să aibă actele asupra sa. A făcut un ocol al blocului, date fiind și sensurile unice, pentru a găsi un loc iluminat de parcare, mașina fiind nouă. Putea oricând să aducă actele daca i s-ar fi dat această posibilitate.

Prima instanța a apreciat ca nu a depus certificatul de înmatriculare al celuilalt autoturism, dar, dacă aprecia necesar, în vederea aflării adevărului, putea să-i pună în vedere obligația de a depune acest înscris. Consideră că față de aceste circumstanțe și un avertisment ar fi fost suficient, dacă totuși s-ar fi dorit sancționarea petentului.

În drept, recursul nu a fost motivat.

Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate în calea de atac, a art. 304, 304/1 cpc, tribunalul constată că sentința recurată este legală și temeinică, urmând a respinge recursul ca nefondat.

Astfel, criticile recurentului sunt neîntemeiate, instanța de fond analizând întru totul criticile aduse procesului verbal prin plângerea formulată, atât sub aspectul temeiniciei actului, cât și al legalității acestuia. Sub aspectul legalității, prima instanță a apreciat în mod corect asupra respectării de către agentul constatator a art. 17 din OG nr. 2/2001, erorile materiale privitoare la numele contravenientului și consemnarea greșită a numărului mașinii nefăcând parte din cele enunțate de art. 17, pentru a atrage desființarea actului. Nici apărarea recurentului, potrivit căreia nu trebuia să dețină permisul și actele autovehiculului când căuta un loc de parcare, nu poate fi reținută, câtă vreme recurentul, în calitatea sa de conducător auto, are obligația să dețină aceste acte asupra sa în timp ce conduce un autovehicul pe drumurile publice. Faptul că recurentul susține că avea actele într-o altă mașină confirmă temeinicia actului constatator, respectiv, împrejurarea că nu deținea asupra sa actele mai sus menționate.

Pentru aceste considerente, constatând că sentința recurată este legală și temeinică, în temeiul art. 312 al. 1 teza a II-a cpc, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de recurentul K____ I____ S_____ cu domiciliul în Timișoara, _______________________, __________________________________,împotriva sentinței civile nr 1170/24.xxxxxx pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul I____________ DE P______ JUDETEAN T____, cu sediul în Timișoara, _______________________. 46, jud. T____.,ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 04 Iunie 2013

Red AS/09.09.2013

Tehn. V.G. 10 Iulie 2013