R O M Â N I A
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX
SENTINȚA CIVILĂ NR. xxxxx
Ședința publică din data de 25.11.2015
Instanța constituită din:
Președinte - M_____ C_____________
Grefier - veronica burcin
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de contestatorul C______ A________ M_____ în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. – B______ RUTIERĂ, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.
La apelul făcut în ședință publică au răspuns contestatorul, personal și martorul propus de acesta, P____ R_____ M______, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Instanța legitimează contestatorul, C______ A________ M_____, cu CI ________ nr. xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx, eliberată de SPCEP Sector 3 la data de 14.06.2013, după care, procedează, conform art. 318 și următoarele C.pr.civ., la audierea martorului propus de acesta, P____ R_____ M______, sub prestare de jurământ religios, declarația acestuia fiind consemnată separat și atașată la dosarul cauzei, după citire și semnare.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori alte probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Contestatorul solicită admiterea plângerii, astfel cum a fost formulată și anularea procesului-verbal de contravenție contestat, fără cheltuieli de judecată.
Instanța, în temeiul art. 394 C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 4 Bucuresti la data de 29 iulie 2015 sub nr.XXXXXXXXXXXX contestatorul C______ A________ M_____ în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. – B______ RUTIERĂ a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenției _________ nr.xxxxxx din data de 11.07.2015.
Contestatorul a aratat ca a fost sanctionat pentru depasirea tramvaiului ce se afla în stație. Consideră că este nevinovat deoarece a luat-o pe doamna P____ M______ R_____ de pe _________________________ cu comandă către Spitalul Sf.I___, sector 3, București. Clienta acuza dureri la piciorul stang care sangera și a solicitat plecarea din loc a vehicolului și scurtarea drumului datorită durerilor avute pe piciorul lezat. În drum către spital, pe Calea Ș_____ V___, la intersecție cu Cuțitul de A_____ a efectuat manevra de depășire a tramvaiului, pe partea stângă, fiind oprit de agentul constatator.
În subsidiar solicită înlocuirea sancțiunii contravenționale cu avertisment.
În drept a invocat dispozițiile art.194 C.pr.civ. și OUG nr.195/2002.
La dosarul cauzei au fost anexate procesul verbal de contraventie-f.5 și, în copie, cartea de identitate-f.4.
Intimatul a depus, la data de 23.11.2015, prin Serviciul Registratura, intimpinare, prin care a solicitat respingerea plangerii si mentinerea procesului verbal ca temeinic încheiat.
În motivare a arătat că procesul verbal întrunește toate condițiile de legalitate, iar abaterea a fost constatată în mod direct și personal de polițistul rutier, că procesul verbal face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, sarcina probei revenind contestatorului. Simpla negare a petentului că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu îl exonerează de răspundere.
În drept a invocat dispozițiile art.223 C.pr.civ.
Intimata a atasat inscrisuri-f.15-16.
Sub aspect probator a fost administrată, pentru părți, proba cu înscrisuri, iar pentru contestator și proba cu martori, fiind audiat martorul P____ R_____-M______.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal _________ nr.xxxxxx din data de 11.07.2015 întocmit de agentul constatator, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 420 lei și s-a dispus față de acesta măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere pe o durată de 30 de zile, dat fiind că s-a constatat nerespectarea de către acesta a dispozițiilor art.45 alin. 5 din O.U.G. nr. 195/2002, reținându-se că a condus autoturismul, cu numărul de înmatriculare XXXXXX pe Calea Ș_____ V___, din direcția Cuțitul de A_____ către _____________________ intersecția cu ______________________ manevra de depășire a tramvaiului cu numărul de înregistrare B02828 linia 1, pe partea stângă.
În urma verificării din perspectiva dispozițiilor art. 34 și art. 31 alin.1 din O.G. 2/2001, plângerea a fost depusă în termenul legal de 15 zile de la data întocmirii procesului verbal contestat.
Cu privire la legalitatea procesului verbal instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Analizând temeinicia procesului verbal, instanța constată că, petentul avea obligația să nu depășească tramvaiul pe partea stângă potrivit disp. art. 45 alin. 5 din O.U.G. nr. 195/2002 din OUG nr.195/2002, care impun aceasta obligatie.
Astfel, potrivit dispozițiilor legale menționate, depășirea se efectuează numai pe partea stângă a vehiculului depășit. Tramvaiul sau vehiculul al cărui conducător a semnalizat intenția și s-a încadrat corespunzător părăsirii sensului de mers spre stânga se depășește prin partea dreaptă.
De asemenea, instanța reține că, potrivit art. 100 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002 „constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a- II -a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile (...), « nerespectarea regulilor privind depășirea».
Verificând procesul verbal contestat prin prisma probelor administrate instanța constată că în cuprinsul acestuia s-a reținut o situație de fapt corectă, sancționarea contestatorului realizându-se cu respectarea dispozițiilor legale, fapta acestuia întrunind elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina sa.
Instanța retine ca actul de constatare si sancționare a contraventiei beneficiaza de o prezumtie simpla de legalitate si temeinicie, prezumtie care permite contestatorului ca prin probele pe care le propune in fata instantei sa dovedeasca o alta situatie de fapt decat cea retinuta prin procesul verbal.
Instanta aminteste ca procesului verbal de constatare a contraventiei, întocmit de un agent al statului aflat în exercitiul functiunii, trebuie sa i se recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii starii de fapt, fiind vorba de constatari personale ale agentului instrumentator, percepute prin propriile simturi si care fac dovada pana la înscrierea în fals, fiind vorba de o veritabila prezumtie de temeinicie a procesului verbal, prezumtie permisa si de jurisprudenta CEDO (cauza Salabiaku c. Frantei) în conditiile în care nu se depasesc limitele rezonabile, raportat la gravitatea mizei si asigurarea drepturilor apararii.
Prezumtia de veridicitate a faptelor constatate de agent si consemnate în procesul-verbal nu are un caracter absolut si nu poate opera decat până la limita la care, prin aplicarea ei, nu s-ar ajunge în situatia ca persoana învinuita de savarsirea contraventiei sa fie pusa în imposibilitate de a face dovada contrară celor consemnate în procesul-verbal.
CEDO a arătat în jurisprudența sa (cauza A_____ c. României, pct. 60, cauza N_______ G_______ c. României) că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, iar prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (de altfel, în cauza H______ și alții c. României, Curtea a precizat că prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea.
Potrivit art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/2001 persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
De asemenea, trebuie reținute și Deciziile nr. 83/08.03.2002 și nr. 197/2003 ale Curții Constituționale, prin care aceasta a arătat că dispozițiile O.G. nr. 2/2001 sunt în deplină concordanță cu cerințele art. 6 din Convenție și cu jurisprudența CEDO.
Față de probele administrate, instanța apreciază că, contestatorul nu a făcut dovada contrară celor reținute în procesul verbal. Astfel, contestatorul arată că a transportat o clientă care prezenta dureri la piciorul stâng și care a cerut scurtarea drumului.
Martora P____ R_____-M______ a confirmat că avea dureri la picior, însă contrar celor reținute de agentul constatator cu privire la depășirea tramvaiului și celor relatate de contestator în plângere cu privire la situația de fapt, martora arată că contestatorul a întors pe linia de tramvai și a dus-o la spital, că, până la întoarcerea mașinii nu a mers pe linia de tramvai, și, din câte își amintește, nu s-a întîlnit cu vreun tramvai pe drum. Declarația martorei nu va fi avută în vedere de instanță, deoarece, așa cum s-a arătat, nu se coroborează cu situația reținută de agentul contestator și cu cele arătate de contestator în plângere. Martora arată că a avut loc o întoarcere pe linia de tramvai, în timp ce situația reținută de agentul contestator și care nu a fost negată de petent se referă la depășirea unui tramvai. Martora, fiind sub influența unor probleme legate de starea de sănătate, este posibil să nu fi perceput exact traseul străbătut de contestator și manevrele efectuate de acesta.
Cert este faptul că contestatorul a transportat-o pe martoră la spital și că susținerile acestuia referitoare la starea de sănătate a martorei sunt reale.
Instanța apreciază însă că susținerile contestatorului cu privire la starea de sănătate a clientei transportate nu poate constitui un factor exonerator de răspundere.
Potrivit articolului 11 din OG nr..2/2001-drept comun în materie contravențională, caracterul contravențional al faptei este înlăturat in cazul legitimei apărări, stării de necesitate, constrîngerii fizice/morale, cazului fortuit, iresponsabilității, beției involuntare complete, erorii de fapt, dacă are legăturî cu fapta. Prin urmare, înlăturarea caracterului contravențional al faptei are loc în loc de caz fortuit.
Analizand cazului fortuit ca și cauză exoneratoară de răspundere instanța reține că o faptă se consideră săvârșită în caz fortuit dacă sunt îndeplinite condițiile:
-rezultatul socialmente periculos al faptei să fie consecința intervenției unei împrejurări străine de voința și conștiința făptuitorului.
Între împrejurarea neprevăzută și rezultatul produs trebuie să existe legătură de cauzalitate.
-făptuitorul să fi fost în imposibilitatea de a prevedea intervenția împrejurării care a produs rezultatul, imposibilitatea vizând intervenția împrejurării, iar nu producerea rezultatului.
În cauză, instanța constată neîndeplinirea condițiilor, avand în vedere faptul că, din modul de descriere a situației legate de starea de sănătate a clientei, aceasta avea posibilitatea de a apela la serviciul de ambulanță dacă se afla într-o stare gravă, neputând a se reține că contraveninetul a fost în imposibilitatea de a prevedea intervenția împrejurării care a produs rezultatul.
Având în vedere toate aceste considerente, instanța reține că prin probatoriul administrat s-a făcut dovada faptelor contravenționale reținute în sarcina petentului, că forța probantă a actului în litigiu nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunilor aplicate, instanța constată că agentul constatator a individualizat în mod corect sancțiunile.
Astfel, conform art. 100 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002 „constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a- II -a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile (...), « nerespectarea regulilor privind depășirea». Agentul de poliție a aplicat minimul, respectiv 4 puncte amendă–420 lei .
Cu privire la sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere și a suspendării exercitării dreptului de a conduce, instanța va avea în vedere că aplicarea acesteia devine automată odată cu constatarea faptei contravenționale prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, așa cum rezultă, de altfel, din textul normativ menționat.
Raportat la cele două criterii legale prevăzute de art. 98 alin. 3 din OUG nr. 195/2002, gravitatea faptei și pericolul social, precum și la art.21 alin.3 din OG 2/2001 instanța reține că sancțiunile sunt proporționale. Astfel, instanța are în vedere că fapta prezintă un grad ridicat de pericol social raportat la urmările care s-ar fi putut produce, prin aceasta petentul periclitând atât siguranța sa cât și a celorlalți participanți la trafic.
In consecinta, pentru considerentele mentionate mai sus, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petent și va menține procesul verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de contestatorul C______ A________ M_____ (CNP xxxxxxxxxxxxx), cu domiciliul în București, ___________________, _____________, _____________, sector 3, în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. – B______ RUTIERĂ, cu sediul în București, _______________________. 9-15, sector 3, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 4 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M_____ C_____________ V_______ B_____
Red./Tehnored. Jud. M.C./4 ex.