Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX anulare proces verbal de contravenție

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_______

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 781/2015

Ședința publică de la 21.09.2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE B______ L_____

JUDECĂTOR T________ C_______

GREFIER S_____ M____

Pe rol judecarea apelului având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție” formulat de apelantul petent C_____ V______ împotriva sentinței civile nr. 215 din 12.01.2015 pronunțată de Judecătoria B_______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat fiind pârâtul I____________ de Poliție Județean B_______.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la primul și la al doilea apel, au lipsit părțile.

Procedura de legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța constată că nu mai sunt alte solicitări sau chestiuni prealabile și reține cauza spre deliberare.

După deliberare,

TRIBUNALUL

Prin sentința civilă nr. 215 din 12.01.2015, instanța a admis în parte plângerea contravențională formulată de petentul C_____ V______, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean B_______ și a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, păstrând în integralitate celelalte dispoziții ale procesului verbal de contravenție nr. ________ nr. xxxxxxx/15.11.2013.

În motivarea cererii, instanța a reținut faptul că, în data de 15.11.2013, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenție ________ nr. xxxxxxx/15.11.2013 petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 320 lei și reținerea permisului de conducere pentru o perioadă de 30 zile pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 135 lit. h din HG 1391/2006.

Pentru a aplica această sancțiune, agentul constatator a reținut că, în data de 15.11.2013 agentul constatator se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu care priveau controlul și supravegherea traficului rutier și acționa conform planificării pe ____________________ municipiu B_______ iar în jurul orei 09:25, în zona trecerii de pietoni de lângă magazin „Orange” a observat direct momentul în care autoturismul condus de petent cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat in traversarea regulamentara a drumului public pe marcajul pietonal, pe sensul de deplasare al autovehiculului, in zona „Marelbo”.

Analizând legalitatea procesului verbal de constatare a contravenției în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr.2/2001, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Analizând temeinicia aceluiași proces verbal instanța a reținut că potrivit de art. 135 lit. h din HG 1391/2006: „Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații:… h) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.”

În privința temeiniciei actului contestat, instanța a reținut că agentul constatator, învestit cu atribute de autoritate publică, în limitele competenței sale, poate încheia procese verbale exclusiv cu privire la fapte pe care le percepe personal, forța juridică a procesului verbal, de act autentic, derivând tocmai din acest atribut, conform art.1171 Cod civil în vigoare la data săvârșirii presupusei fapte.

Petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în procesul verbal de contravenției, astfel că prezumția conform căreia situația reținută în procesul verbal corespunde realității nu a fost răsturnată.

Așadar, instanța a reținut că probele existente la dosar constituie motive suficiente pentru a constata vinovăția petentului și a conchide că procesul-verbal îndeplinește condiția de temeinicie.

Însă, instanța a avut în vedere că nu s-a dovedit că fapta imputată a avut amploarea descrisă în procesul verbal pentru a justifica aplicarea sancțiunii pecuniare

Potrivit art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Față de aceste împrejurări, examinând sancțiunea aplicată petentului prin prisma criteriilor instituite de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța a apreciat că fapta săvârșită de contravenient și prevăzută art. 135 lit. h din HG 1391/2006 prezintă un grad de pericol social redus, nu au produs urmări grave, iar înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment corespunde cel mai bine faptelor săvârșite.

Având în vedere și dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG 2/2001 potrivit cărora sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, precum și dispozițiile art. 7 alin. 2 potrivit cărora avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă, instanța a admis în parte plângerea și a înlocui cu avertisment sancțiunea de 320 lei amendă aplicată petentului prin procesul verbal de contravenției ________ nr. xxxxxxx/15.11.2013, prin care a fost sancționat contravențional cu amendă pentru săvârșirea faptei prevăzută de art. 135 lit. h din HG 1391/2006 întocmit de intimatul I____________ de Poliție Județean B_______.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel petentul C_____ V______ prin care a solicitat schimbarea sentinței apelate în sensul anulării procesului verbal de contravenție

În motivarea cererii, apelantul a arătat că procesul-verbal nu i-a fost comunicat, a formulat plângere având în vedere cele consemnate în dovada de circulație ce i-a fost înmânată, iar la instanța, actul de constatare a fost comunicat de către intimata.

A arătat că faptele care au fost consemnate nu sunt reale, că la trecerea de pietoni respectivă a oprit iar angajarea in traversare a pietonului a avut loc efectiv după ce a depășit marcajul respectiv.

Arătă, de asemenea, că poziționarea agentului constatator îl punea în imposibilitate obiectivă de a constata în mod direct săvârșirea contravenției și, în plus a fost audiat un martor care a susținut poziția pe care el a exprimat-o, însă instanța de fond a apreciat că aceasta este insuficientă pentru a răsturna prezumția de temeinicie a procesului-verbal, sens în care a procedat doar la redozarea sancțiunii principale aplicate, în sensul înlocuirii amenzii cu avertismentul.

Apreciază că în mod greșit se reține că nu s-a făcut dovada unei situații de fapt diferite, acest aspect rezultând din întregul ansamblul probator.

Legal citat cu copia cererii de apel, intimatul nu a formulat întâmpinare și nici nu a asigurat reprezentare legală la termenul de judecată.

Examinând cererea de apel, Tribunalul reține că situația de fapt reținută în procesul verbal de contravenție este rezultatul unor constatări personale a unui organ aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta fiind învestit de către stat cu puterea de a constata și sancționa faptele antisociale, având ca scop respectarea legilor și apărarea statului de drept. Astfel constatările personale ale unui agent constatator dau conținut și susținere prezumției de legalitate și temeinicie procesului verbal. În acest context, veridicitatea constatărilor personale ale agentului constatator nu poate fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul verbal nu ar corespunde realității. Aceste indicii trebuiesc furnizate și dovedite de petentul-apelant care susține netemeinicia procesului verbal, neputându-se reduce la o simplă afirmație a acestora. În caz contrar, ar fi lipsită de conținut atât instituția răspunderii contravenționale cât și puterea organelor abilitate de lege de a acționa în sensul respectării acesteia.

Est adevarat că, în speță s-a administrat proba testimonială, in cadrul căreia a fost audiat martorul T______ I__. Depoziția acestuia nu este relevantă și nu poate răsturna prezumția de temeinicia a procesului verbal de contravenție in condițiile in care aceasta este în contradicție chiar cu susținerile petentului, care, de altfel, a prezentat doua situații de fapt diferite.

Astfel, pe de o parte, in conținutul cererii de chemare in judecata petentul susține că, în preajma marcajului pietonal se afla un pieton neangajat in traversare, motiv pentru care a și încetinit cu intenția de a acorda prioritate, dar acesta nu-și mai manifestat intenția de a se angaja in trecere. Pe de altă parte, in declarația data in fata instanței a arătat că, în realitate pietonul s-a angajat in traversare în momentul în care autoturismul se afla deja pe marcajul pietonal, in timp ce martorul audiat (f.28 dosar fond), a susținut că, de fapt, petentul și-a continuat deplasarea întrucât pe marcajul pietonal nu se afla nicio persoana.

Criticile privind comunicarea procesului verbal de contravenție nu pot fi reținute in condițiile in care eventualele vicii ale comunicării, nu afectează valabilitatea procesului verbal de contravenție ci termenul de contestare sau prescripția executării sancțiunii, instituții care însă nu au fost invocate.

În raport de cele mai sus menționate, Tribunalul va respinge cererea de apel, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge apelul având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție” formulat de apelantul petent C_____ V______, domiciliat în ________________________________, împotriva sentinței civile nr. 215 din 12.01.2015 pronunțată de Judecătoria B_______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat fiind pârâtul I____________ de Poliție Județean B_______, ca neîntemeiat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 21.09.2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

B______ L_____ T________ C_______ S_____ M____

Red. B.L.

Tehnored. S.M./B.L.

4 ex./ 02.02.2015