Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G_____

SECTIE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE NR. 879/2015

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 29 DECEMBRIE 2015

COMPLETUL COMPUS DIN:

PREȘEDINTE C_______ L___

JUDECĂTOR V_______ D_________

GREFIER C_______ P_________

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului promovat de apelantul I.P.J. G_____, cu sediul in G_____, ____________________, împotriva sentinței civile nr. 1417/06.02.2015, pronunțată de Judecătoria G_____ in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimatul B___ V______, domiciliat in G_____, ________________. 11, ____________. 51, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 14.12.2015, consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată care face parte integrantă din prezenta când, Tribunalul având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 29.12.2015, pronunțând următoarea decizie:

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1417/06.02.2015, Judecătoria G_____ a admis plângerea contravențională formulată de petentul B___ V______ împotriva procesului-verbal de contravenție emis de intimatul I__ G_____.

A anulat procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx din 06.03.2013 încheiat de Politia Mun. G_____.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G_____, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul B___ V______ a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 06.03.2013 de Poliția Mun. Galații Biroul Rutier, solicitând anularea acestuia.

În motivarea acțiunii, petentul a arătat că a oprit la trecerea de pietoni înainte de ___________________________ Piața Energiei deoarece câteva persoane erau angajate în traversarea drumului. Una din aceste persoane se afla într-o stare evidentă de ebrietate, s-a dezechilibrat și și-a schimbat brusc sensul de mers, întorcându-se de unde plecase. Fără să mai aștepte să vadă ce face pietonul, și-a continuat deplasarea, fiind oprit imediat de un echipaj de poliție.

Susține petentul că, deși a explicat situația agentului constatator, acesta l-a sancționat contravențional.

În drept, petentul a invocat OUG 195/2002 și OG 2/2001.

În dovedire, petentul a depus înscrisuri și a solicitat proba testimonială.

Intimata, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității plângerii.

Petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției tardivității.

Instanța a respins excepția tardivității.

În cauză a fost administrată și proba testimonială, fiind audiați martorii S_______ G_______ și S_______ G_____, propuși de petent.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 06.03.2013 de Poliția Mun. Galații Biroul Rutier (fila 2) petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 300, reținându-i-se și permisul de conducere, întrucât în data de 06.03.2013, conducând auto Ford pe __________________________ acordat prioritate de trecere pietonilor care traversau ___________________________.

Plângerea este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002, constituie contravenție neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului.

Instanța a reținut că în privința prezumției de nevinovăție în procedura contravențională, CEDO a elaborat o bogată jurisprudență, stabilind că această prezumție impune ca instanțele să nu pornească de la premiza că cel trimis în judecată a comis actul incriminat, ca sarcina probei să revină acuzării, îndoiala fiind în beneficiul acuzatului (in dubio pro reo).
Curtea a stabilit că această prezumție nu este absolută, în fiecare sistem de drept fiind operante prezumții de drept sau de fapt, iar Convenția nu le interzice în principiu, atât timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului menționează în mod expres că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, ca, de altfel, nici obligația organului constatator de a suporta întreaga sarcină a probei. Procesul-verbal de contravenție nu este doar un „act de acuzare”, asemănător rechizitoriului, ci și un mijloc de probă, forța probantă a proceselor-verbale fiind lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, instanțele având însă obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.

OG 2/2001 nu conține dispoziții exprese referitoare la forța probantă a procesului-verbal de constatarea a contravenției, însă fiind vorba despre un act administrativ, se aplică principiile generale din dreptul administrativ privind prezumția de legalitate. Întrucât art. 47 din OG 2/2001 dispune că procedura de judecată prevăzută de acest act normativ se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, se vor aplica regulile din procesul civil privind admisibilitatea, administrarea și aprecierea probelor și având în vedere caracterul mixt al probelor, care aparțin atât procedurii civile, cât și dreptului civil , sunt aplicabile reglementările dreptului substanțial în această materie, anume art. 1169-1206C.civ.

Din această perspectivă, în materie contravențională, i-ar reveni petentului obligația de a propune probe și aduce probe care să dovedească contrariul celor reținute în procesul verbal de constatare a contravenției.

Astfel, prezumția de legalitate de care se bucură în sistemul nostru de drept procesul verbal de constatare a contravențiilor nu este contrară dispozițiilor art.6 par.2 și trebuie să se facă de către instanțe o analiză de la caz la caz, dacă această prezumție aduce sau nu atingere principiului proporționalității între scopul urmărit și mijloacele utilizate, mai ales in ceea ce privește dreptul la apărare al petentului.

Nu se poate nega forța probatorie a procesului verbal de constatare a unei contravenții, acesta fiind totuși un act întocmit de către un agent al statului, însă toate acestea până la limita de a-l pune pe contravenient în imposibilitate de a se apăra. În măsura în care procesul verbal de constatare a contravenției nu este susținut de dovezile în baza cărora s-a întocmit, iar contravenientul nu are altă probă de nevinovăție, nu se mai poate susține temeinicia procesului verbal fără a se încălca prezumția de nevinovăție instituită de art. 6, practica instanțelor interne prin care petentului i se solicită să dovedească faptul că nu a săvârșit contravenția fiind una contrară prevederilor Convenției.

În cauză, instanța a constatat că petentul a dovedit o situație contrară celei reținută în procesul-verbal de contravenție.

Astfel, din depoziția martorilor audiați în cauză a rezultat că petentul a oprit la trecerea de pietoni pentru a acorda prioritate, însă unul din pietoni, din cauza stării de ebrietate, era foarte confuz, ezita să traverseze drumul, mergând ba înainte, ba înapoi. În aceste condiții, petentul și-a continuat deplasarea cu viteză redusă.

Pe de altă parte, agentul constatator nu a propus alte probe în susținerea situației de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție, respectiv înregistrări video sau, eventual, proba testimonială cu pietonii care se susține că se aflau în traversarea străzii.

În aceste condiții, instanța de fond a constatat că petentul nu a săvârșit contravenția prevăzută de art. 100 alin. 3 lit. b).

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul I__ G_____, criticând-o ca netemeinică si nelegală.

In motivare, apelantul a arătat că, in mod greșit instanța de fond a reținut că nu se poate verifica dacă in momentul in care pietonul începuse traversarea străzii, autovehiculul petentului era încă pe marcajul pietonal sau îl depășise.

În acest sens, apelantul a depus la dosar CD-ul cuprinzând înregistrarea video a faptei, din care rezultă fără dubiu săvârșirea contravenției.

Cererea este întemeiată in drept pe dispozițiile Noului Cod de procedură civilă și ale OUG 195/2002.

In susținerea apelului, apelantul a depus la dosar CD-ul cuprinzând înregistrarea video a faptei.

Legal citat, intimatul nu a fost reprezentat in fața instanței și nu a formulat întâmpinare.

Analizând pe fond hotărârea atacată in limitele criticilor formulate prin motivele de apel și in raport de probatoriile administrate, in temeiul dispozițiilor art. 477 și 478 din Noul C.p.c., Tribunalul constată următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal contestat, petentul a fost sancționat contravențional pentru că la data de 06.03.2013, conducând auto marca Ford pe __________________________ acordat prioritate de trecere pietonilor care traversau ___________________________, faptă prevăzută drept contravenție de art. 100 alin. 3 lit. b) din OUG 195/2002.

Instanța de fond, anulând procesul-verbal, și-a întemeiat exclusiv soluția pe declarațiile martorilor propuși de petent și care i-au confirmat susținerile, fără însă a insista ca organul constatator să depună la dosar CD-ul cu înregistrarea video a faptei.

Intimatul a depus la dosar acest CD direct in apel, iar din vizionarea lui rezultă fără dubiu că petentul nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare și că a săvârșit, prin urmare, contravenția reținută prin procesul-verbal contestat.

Se mai reține că procesul-verbal este legal întocmit, nefiind incident niciunul din cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG 2/2001 și nefiind invocată, de către petent, vreo cauză de nulitate absolută.

Cât despre sancțiunea aplicată, Tribunalul apreciază, față de criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, că fapta prezintă un grad ridicat de pericol social și că intimatul a făcut o justă individualizare a sancțiunii.

Față de acestea, apelul urmează a fi admis, iar in rejudecare, plângerea va fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite apelul promovat de apelantul I.P.J. G_____, cu sediul in G_____, ____________________, împotriva sentinței civile nr. 1417/06.02.2015, pronunțată de Judecătoria G_____ in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimatul B___ V______, domiciliat in G_____, ________________. 11, ____________. 51, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.

Modifică sentința apelată si, in rejudecare, respinge plângerea ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată in ședință publică, azi, 29.12.2015.

Președinte, C_______ L___		Judecător, V_______ D_________
	Grefier, C_______ P_________

Red. V.D.

Dact. C.P.

4 ex. /21 Ianuarie 2016

_____________ _______

Fond: R.D.