Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL D___

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 708/2015

Ședința publică de la 22 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C_______ M_____ G_______

Judecător G_______ P____

Grefier A__ F______

Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul O_______ O_____ A________, împotriva sentinței civile nr. xxxxx/23.09.2014 pronunțată de Judecătoria C______, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D___ - POLIȚIA M___________ C______.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns martorul E__ A___ M____, lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

A fost audiat martorul E__ A___ M____, declarați acestuia fiind consemnată în scris iar fila atașată la dosar.

Instanța declară terminată cercetarea procesului și reține apelul spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând, constată:

Prin sentința civilă nr. xxxxx/23.09.2014 Judecătoria C______ a respins plângerea formulată de petentul O_______ O_____ A________ împotriva procesului verbal ________, nr. xxxxxxx/18.02.2014 – în contradictoriu cu intimata POLIȚIA M___________ C______ -, ca fiind neîntemeiată.

În motivarea hotărârii, instanța de fond a învederat că, prin actul de contravenție anterior menționat, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1.000 lei, pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991. S-a reținut în sarcina sa faptul că în ziua de 18.02.2014, ora 14³⁰, in timp ce se afla in incinta Secției Ginecologie din cadrul Spitalului nr. 1 C______, a adresat cuvinte și expresii jignitoare doctorului V_____ M______ M______ - aflată în timpul serviciului -, tulburând ordinea și liniștea publică.

S-a reținut că faptei i s-a dat o corectă încadrare juridică, contravenția anterior menționată constând in „săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice".

Procesul verbal nu a fost semnat de către petent, iar la rubrica alte mențiuni s-a consemnat "contravenientul nu este de față ...".

În ceea ce privește legalitatea actului de contravenție, petentul nu a invocat vreun motiv de nelegalitate, dar verificând din oficiu acest aspect, prima instanță a considerat că actul contestat este legal întocmit.

Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.

În ceea ce privește temeinicia actului de contravenție, s-a menționat că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal face dovada situației de fapt și a încadrării in drept până la proba contrară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit , dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotărârea din 7 septembrie 1999).

In analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile Legii nr. 61/1991, au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de conviețuire socială, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății in respectarea acestor reguli este de importanță capitală. In același timp insă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate intre scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).

Din analiza întregului material probator administrat în cauză, s-a apreciat că nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal - în sensul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul actului.

Astfel, martorul asistent semnatar al actului de contravenție - numitul G_________ Oleg -, a învederat că era de gardă la Secția de Ginecologie a Spitalului nr. 1 C______ când a avut loc incidentul, aflându-se in cabinet cu d-na doctor V_____ M______, când a intrat petentul și a început să ii adreseze amenințări și reproșuri acestei din urmă persoane. In acel moment, a fost chemată paza spitalului și ulterior agenții de la Secția 2 Poliție.

De altfel, doctorul V_____ M______ a sesizat prin serviciul 112 Secția de Poliție 2 relatând despre incidentul produs.

Totodată, a fost avute în vedere și declarațiile numiților V_____ M______, G_________ Oleg și D______ I______ R_____ – în fața agenților de poliție -, care au precizat că d-nei doctor V_____ M______ i s-au adus injurii și amenințări de către petentul O_______ O_____ A________.

Având în vedere că în fața instanței petentul a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, dar că acesta nu a adus dovada unei situații de fapt contrare celei reținute de agentul constatator, Judecătoria C______ a apreciat că în mod temeinic s-a aplicat o sancțiune contravențională, pentru comiterea faptei prevăzute de dispozițiile art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1990.

In ceea ce privește individualizarea sancțiunii, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, s-a considerat că amenda aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al contravenției săvârșite, ținând seama de împrejurările in care a fost comisă fapta, de modul și mijloacele de săvârșire, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, astfel că nu se impune reevaluarea acesteia.

Pentru aceste considerente, plângerea contravențională a fost apreciată ca fiind neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat "recurs" – prin încheierea pronunțată la termenul de judecată din data de 20.03.2015 Tribunalul calificând calea de atac exercitată ca fiind "apel" - petentul O_______ O_____ A________, solicitând anularea procesului verbal contestat.

În motivarea căii de atac s-a menționat că instanța de fond nu a amânat judecarea cauzei – cu toate că apelantul a trimis o copie a biletului de externare eliberat in urma unei operații la genunchiul drept.

Apelantul a pretins că agentul constatator a întocmit un proces verbal pe baza unor declarații false, mincinoase, menite sa acopere nelegalitățile doctoriței V_____ M______, fără sa verifice camerele de supraveghere și fără sa-i audieze martorul - în urma unui telefon la 112 dat mult după ce a părăsit spitalul. De altfel, imediat după ce a primit actul de contravenție, apelantul s-a deplasat atât la Spitalul de U______ nr. 1 cât si la Secția de Politie nr. 2 pentru a lua înregistrările din ziua respectiva, însă nici conducerea spitalului și nici agentul constatator nu au efectuat demersuri in acest sens.

Mai mult, din ziua în care a fost întocmit procesul verbal si până la data când i-a parvenit apelantului și a fost contestat au trecut aproape 4 luni - timp suficient pentru conducerea spitalului sa afirme ca nu mai are înregistrările.

Apelantul a solicitat să fie audiat martorul E__ A___ – care a fost prezent in acea zi la Spitalul de Urgenta C______ -, și a susținut că între el si doctorița V_____ M______ a exista o discuție de maxim 10-20 secunde, ca niciodata nu s-a apropiat de aceasta si ca a fost tot timpul in holul dintre secții si ca singura amenințare a fost cu judecata.

Înregistrarea poate sa demonstreze cu siguranța atât prezenta martorului A___ E__ cat si faptul ca apelul la 112 a fost făcut mult ulterior plecării apelantului din spital.

Totodată, apelantul a făcut referire la un incident – pe care l-a avut cu soțul doctoriței V_____, când a fost amenințat la terasa Mythos din 1 Mai, fiind prezente mai multe persoane, iar politia nu a vrut sa ridice materialul video -, cât și la faptul că sus-numita V_____ M______ a depus plângere penală împotriva sa, însă P________ a dat soluția de neîncepere a urmăririi penale.

În data de 04.12.2013, I.P.J. D___ a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca fiind neîntemeiat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de prima instanță.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, Tribunalul apreciază apelul ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:

Astfel, apelantul-petent a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției reglementate de art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 – constând în aceea că, în data de 18.02.2014, ora 14³⁰, in timp ce se afla in incinta Secției Ginecologie din cadrul Spitalului nr. 1 C______, a adresat cuvinte și expresii jignitoare doctorului V_____ M______ M______ (aflată în timpul serviciului), tulburând ordinea și liniștea publică.

Așa cum în mod corect a reținut Judecătoria C______, materialul probator administrat în cauză nu este de natură a răsturna prezumția de temeinicie a actului de contravenție și a conduce la concluzia că apelantul nu a săvârșit fapta imputată.

Astfel, la filele 19-21 din dosarul instanței de fond se află declarațiile date de numiții V_____ M______-M______, G_________ Oleg și D______-I______ R_____-Tiberia în fața agenților de poliție – aceștia cercetând cele petrecute în urma primirii unui apel telefonic la Serviciul de Urgență 112 -, toate persoanele anterior menționate relatând despre incidentul produs și specificând că apelantul i-a adresat doctorului V_____ M______-M______ injurii și amenințări cu acte de violență.

De asemenea, sus-numitul G_________ Oleg a fost audiat de prima instanță, în calitate de martor – depoziția aflându-se la fila 33 din dosar -, și a confirmat că a existat o discuție între apelantul-petent și d-na doctor V_____ M______-M______, în cadrul căreia apelantul i-a adus acestei din urmă persoane reproșuri și proferat amenințări la adresa sa, fapt ce a determinat-o să cheme paza Spitalului și ulterior agenții de poliție.

Totodată, declarația dată de martorul E__ A___ M____ – propus de apelant -, în fața instanței de control (aflată la fila 36) nu este de natură a infirma situația de fapt descrisă de agentul constatator, și această persoană specificând că petentul și doctorița V_____ M______-M______ purtau o discuție pe un ton ridicat – chiar dacă acest martor, care se afla la un alt etaj al Spitalului decât cel unde se purta respectiva conversație, a menționat că nu a auzit să fie proferate de către apelantul-petent cuvinte jignitoare ori amenințări cu acte de violență -, și că după un scurt interval de timp de la respectiva discuție a observat că agenții de pază ai Spitalului discutau cu cadrul medical anterior menționat.

Cât despre înregistrările audio-video surprinse de camerele de supraveghere montate în unitatea spitalicească - la care face referire apelantul -, nu există nicio dovadă că la locul producerii incidentului fuseseră instalate astfel de echipamente care să poată surprinde ceea ce s-a petrecut.

În sfârșit, deși apelantul-petent susține că același incident a fost cercetat și de către P______ – care ar fi dat o soluția de neîncepere a urmăririi penale -, nu a fost adusă nicio dovadă în sprijinul unor astfel de afirmații – apelantul nedepunând la dosar vreo Rezoluție dată de P________ de pe lângă Judecătoria C______, care să-i confirme susținerile.

Prin urmare, fiind dovedită – dincolo de un dubiu rezonabil -, săvârșirea contravenției reglementată de art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, în mod corect s-a decis sancționarea contravențională a apelantui-petent, acesta nefiind îndreptățit a obține anularea procesului-verbal.

Pentru considerentele expuse anterior, instanța va proceda în conformitate cu prevederile art. 480 alin. 1 N. C.pr.civ. și va respinge apelul declarat ca fiind neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelantul O_______ O_____ A________, împotriva sentinței civile nr. xxxxx/23.09.2014 pronunțată de Judecătoria C______, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D___ - POLIȚIA M___________ C______.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi 22 Mai 2015.

Președinte, C_______ M_____ G_______		Judecător, G_______ P____
	Grefier, A__ F______

Red. C.G./10.06.2015/Jud. fond. L-D. B_______

Tehnored. A.F./4 ex../