Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR.1333

Ședința publică din data de 14.06.2013

Completul constituit din:

PREȘEDINTE – R____ C_________ M_______ F____- judecător

F________ G______ M____ - judecător

I_______ F_____ G______ - judecător

Grefier - D______ D_____ R_____

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, cu sediul în sect.6 București, __________________.401A, împotriva sentinței civile nr. 4659/14.03.2013, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul D____ A_____, domiciliat în _____________________________.300, jud. Prahova, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru și a tibrului judiciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul se află la primul termen de judecată și este motivat, după care,

Instanța constată faptul că nici una dintre părți nu a solicitat încuviințarea de probe noi, astfel că nemaifiind cereri de formulat sau probe de solicitat, apreciază cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului instanța reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 27.06.2012 pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr. XXXXXXXXXXXXXX petentul D____ A_____ a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/12.06.2012, întocmit de către COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN, solicitând admiterea plângerii, anularea procesului verbal de constatare a contravenției și exonerarea de la plata amenzii contravenționale.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că prin procesul verbal de contravenție i s-a adus la cunoștință că la data de 21.05.2012 ora 07.07 autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX a circulat pe DN 1 pe raza localității Românești, județul Prahova, fără a deține rovinietă valabilă.

Petentul a arătat că la aceeași data de 21.05.2012 dar la o oră anterioară săvârșirii faptei consemnată în procesul verbal contestat prin prezenta cauză, respectiv ora 05.14 a achitat la punctul de lucru din _____________________________________ SRL tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România potrivit nr. 154/2002.

Consideră petentul că procesul verbal de contravenție este nelegal și netemeinic, întrucât la data și ora consemnate în procesul verbal de contravenție deținea rovinietă valabilă.

Plângerea a fost întemeiată în drept pe art. 10 din OG 15/2002, cu modificările și completările ulterioare rap. la art. 31 din OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare.

În susținerea plângerii s-au depus la dosar, în copie, procesul verbal de constatare a contravenție, bonul fiscal nr. 40/21.05.2012 și rovinieta.

La data de 11.03.2013, intimata a depus la dosar documentația care a stat la baza emiterii procesului – verbal de contravenție, respectiv planșa foto cu sistemul SIEGMCR.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Prin sentința civilă 4659 din data de 14.03.2012 Judecătoria Ploiești a admis plângerea contravențională în parte, a dispus înlocuirea amenzii cu avertisment și a înlăturat tariful de despăgubire .

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal _________ nr. xxxxxxx/12.06.2012 petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 250 lei întrucât în data de 21.05.2012, ora 07:07 autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, proprietatea sa, a fost surprins în trafic circulând fără să dețină rovinietă valabilă în momentul controlului, faptă ce este prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002.

Cu privire la legalitatea procesului verbal instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute exprese.

Cu privire la temeinicia procesului verbal instanța reține următoarele:

În ce privește situația de fapt menționată în cuprinsul procesului verbal, instanța are în vedere, în primul rând faptul că, procesul verbal întocmit cu respectarea formalităților impuse de lege de către persoana împuternicită să procedeze astfel, se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie. Prezumția de legalitate nu este prin ea însăși contrară prezumției de nevinovăție de care se bucură petentul, însă revine organelor judiciare obligația de a verifica, în fiecare caz concret, dacă prin modalitatea în care prezumția de legalitate operează se respectă principiul proporționalității rezonabile între scopul legitim urmărit prin instituirea ei și mijloacele utilizate. Această analiză trebuie să urmărească în mod esențial asigurarea condițiilor exercitării efective a dreptului la apărare de către petent. Petentul trebuie să aibă posibilitatea de a combate în mod real procesul-verbal de constatare a contravenției prin mijloace de probă pe care să le poată administra, iar în condițiile în care prin mijloace de probă se răstoarnă prezumția relativă de legalitate, agentului constatator urmează a îi incumba obligația probării temeiniciei procesului-verbal.

Potrivit art. 1 din Ordonanța de Guvern nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor „constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege”.

Pentru a se antrena răspunderea contravențională a unei persoane este necesar a se dovedi comportamentul ilicit al acesteia, prin întrunirea cumulativă a laturii obiective și a celei subiective, cu atât mai mult cu cât Curtea Europeană a Drepturilor Omului a inclus contravențiile, ca regulă, în materia penală.

În drept, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenția prevăzută de art. 8 al. 1 si 2 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

În ceea ce privește latura obiectivă a faptei, așa cum a fost reținută de agentul constatator în sarcina petentului, elementul material constă într-o acțiune, respectiv circularea pe DN1, Românești, jud. Prahova, fără a deține rovinietă valabilă.

Referitor la susținerea petentului potrivit căreia la data de 21.05.2012 deținea rovinietă valabilă pentru vehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, instanța constată următoarele:

Din cuprinsul procesului-verbal de contravenție reiese că autovehiculul cu numărul de înmatriculare PH-40-CDA este proprietatea petentului.

Potrivit bonului fiscal nr. 40/21.05.2012 (fila 5) pentru vehiculul cu numărul de înmatriculare PH-50-CDA a fost achiziționată de către petent rovinieta cu seria xxxxxxxxxx (fila 5), aceasta având perioada de valabilitate 21.05.2012 ora 05:14 – 27.05.2012.

În condițiile în care petentul nu este deținătorul autoturismului arătat mai sus (cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX), instanța apreciază că în rovinieta seria xxxxxxxxxx a fost indicat eronat numărul de înmatriculare al vehiculului, respectiv „PH-50-CDA” în loc de „PH-40-CDA”.

Conform art. 5 al. 2 din Ordinul nr. 769/2010 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România documentul care dovedește plata rovinietei va fi eliberat prin intermediul SIEGMCR, în două exemplare identice, și va fi înregistrat în baza de date a acestuia, dintre care: unul va fi ștampilat de către distribuitor și va fi înmânat solicitantului, iar unul va fi semnat de către solicitant, semnătură prin care acesta va confirma că datele înscrise în document sunt conforme cu cele solicitate, exemplar ce va rămâne la distribuitor.

Cu toate acestea, instanța apreciază că petentul, deși avea obligația de a verifica conformitatea mențiunilor înscrise în documentul ce atestă plata rovinietei, cu cele înscrise în certificatul de înmatriculare al vehiculului, a făcut dovada că a făcut demersuri pentru a achiziționa rovinieta pentru vehiculul respectiv, neexistând niciun dubiu că rovinieta emisă cuprinde o eroare materială în privința numărului de înmatriculare și, implicit a numărului de identificare, număr ce este generat automat de programul aplicat pentru eliberarea rovinietelor în format electronic. Totodată această eroare face ca rovinieta achiziționată de către petent să nu fie valabilă pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare PH-40-CDA, neexistând posibilitatea îndreptării acestei erori în evidențele intimatei. Rezultă, deci, că, în momentul constatării contravenției, autoturismul cu nr. de înmatriculare PH-40-CDA nu deținea rovinietă valabilă astfel că procesul-verbal de contravenție nu poate fi anulat pentru acest motiv.

În ceea ce privește sancțiunea aplicată, întrucât petentul nu a avut intenția de a circula fără a deține rovinietă valabilă, singura lui vină fiind aceea că nu a verificat corectitudinea datelor înscrise pe rovinietă, instanța urmează a dispune înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 250 lei aplicate prin procesul-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/12.06.2012 cu avertisment.

Referitor la plata tarifului de despăgubire instanța a reținut că potrivit art. II din Legea nr. 144/2012 privind modificarea O. G. nr. 15/2002 “Tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.”

În aceste condiții, văzând aceste dispozițiile legale, dar și dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituție referitoare la retroactivitatea legii contravenționale mai favorabile, instanța va exonera petenta de la plata tarifului de despăgubire.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea în parte a plângerii contravenționale.

În motivarea recursului a arătat că bonul fiscal face dovada achitării tarifului de utilizare a drumurilor pentru numărul de înmatriculare XXXXXXXXX și nicidecum pentru numărul de înmatriculare XXXXXXXXX. Conform art. 5 alin. 2 lit.b obligația de a verifica datele de identificare ale autovehiculului aparține proprietarului/utilizatorului care semnează de conformitatea datelor înscrise pe chitanța de plată a rovinietei.

Examinând cauza în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.304 și 304/1 Cod pr.civilă, ținându-se seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin procesul-verbal _________ nr. xxxxxxx/12.06.2012 petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 250 lei întrucât în data de 21.05.2012, ora 07:07 autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, proprietatea sa, a fost surprins în trafic circulând fără să dețină rovinietă valabilă în momentul controlului, faptă ce este prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002.

Tribunalul reține că potrivit cu art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 sancțiunea aplicată contravenientului pentru săvârșirea unei contravenții trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Tinând seama de disp. art. 34 din O.G. 2/2001 care constituie dreptul comun în materie contravențională, (articol care coroborat cu art. 38 alin. 3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv natura sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată), instanța consideră că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a i se atrage atenția petentului asupra obligațiilor legale ce-i revin.

Sancțiunea pecuniară aplicată petentului în cuantum de 250 lei nu respectă exigența de proporționalitate impusă de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, astfel cum în mod just a apreciat instanța de fond.

În mod întemeiat, instanța de fond a luat în considerare toate împrejurările în care a fost săvârșită fapta, conduita petentului anterior săvârșirii faptei contravenționale, a faptului că a dat dovada de buna credință achiziționând rovinietă pentru perioada respectivă. Faptul că nu a verificat conformitatea datelor de pe rovinietă cu datele de identificare și înmatriculare ale autovehiculului reprezintă o neglijență din partea petentului dar tribunalul întocmai ca și instanța de fond apreciază că pentru sancționarea acestei conduite este suficientă aplicarea sancțiunii avertismentului.

F___ de aceste considerente, tribunalul apreciază că nu subzistă motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. p.c sau alte motive de nelegalitate sau netemeinicie a sentinței recurate și în temeiul art. 312 C. p.c va respinge recursul ca nefondat .

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul formulat de recurenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, cu sediul în sect.6 București, __________________.401A, împotriva sentinței civile nr. 4659/14.03.2013, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul D____ A_____, domiciliat în _____________________________.300, jud. Prahova, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 14.06.2013.

PREȘEDINTE

R____ C_________ M_______ F____

JUDECĂTOR

F________ G______ M____

JUDECĂTOR

I_______ F_____ G______

GREFIER,

D______ D_____ R_____

Operator date cu caracter personal nr. 5595

Red. F.G.M../Tehored.D.D.R..

J.F. A___ I_____

d.f. XXXXXXXXXXXXXX

2 ex./ 15.07.2013