Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 09 Aprilie 2015

PREȘEDINTE – D______ C_____

JUDECĂTOR – T_________ DOINIȚA

JUDECĂTOR – D________ I____

GREFIER – I_____ G_______

DECIZIA CIVILĂ Nr. 446/2015

Pe rol fiind judecarea contestației în anulare formulată de D____ V_____ împotriva deciziei civile nr. 1180/30.06.2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. xxxxx/245/2012, în contradictoriu cu intimata U_______ A____________ Teritorială ________________________ obiect uzucapiune.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.

Procedura este completă.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 02 aprilie 2015 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi când,

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra contestației în anulare formulate, tribunalul reține următoarele aspecte:

Prin contestația în anulare depusă la Tribunalul Iași și înregistrată

sub nr. XXXXXXXXXXXX la data de 16.02.2015 contestatorul D____ V_____ a solicitat anularea deciziei 1180/30.06.2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul xxxxx/245/2012 motivat de aplicarea art. 318 al 1 ind.3 C.pr.civ. i_) cercetat motivele invocate de modificare a sentinței civile emisă de instanța în drept pe prevederile art. 304 pet.8 și 9 din Codul de Procedură Civilă (vechi) .în se a interpretat greșit actul juridic dedus judecății schimbând înțelesul acestuia aplicând în mod greșit legea pronunțând o hotărâre lipsită de temei legal.

În motivare se arată faptul că, în calitate de recurent reclamant, a făcut cu prisosință dovada îndeplinirii condițiilor pentru intervenirea uzucapiunii prin faptul că are o posesie utilă, continuă și neîntreruptă, publică, sub nume de proprietar, a suprafeței de 2201 mp. teren și a casei de locuit donate de bunicul său D____ I___. Din anul 1985, s-a comportat ca un proprietar (nu ca un deținător precar) fară a fi tulburat în posesie ,terenul fiind împrejmuit de bunicul său. In cauză s-au administrat probe (înscrisuri, martori, expertiză judiciară) care dovedesc îndeplinirea condițiilor pentru constatarea calității de proprietar dobândită prin uzucapiune. Intimata U.A.T. ________________________________ depusă este de acord cu acțiunea, fiind de notorietate publică în _________________________ bunicul său D____ I___ i-a donat casa și terenul, a achitat taxele și impozitele iar S.A. Electrica i-a recunoscut calitatea de proprietar. In mod eronat instanța de recurs reține în cauză este vorba de o detenție precară, deși din toate probele administrate rezultă că a exercitat o posesie utilă, sub nume de proprietar, terenul și casa fiindu-i date în proprietate. Instanța de recurs nu a verificat motivul că s-a interpretat în mod greșit actul dedus judecății cu privire la constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune prin posesia terenului și a casei de locuit de la bunicul său și de contestator din anul 1970, situație recunoscută și de UAT ________________________________ class="NoSpacing"> In drept, contestatorul și-a întemeiat contestația în anulare pe dispozițiile art. 317 ~ 321 din Codul de procedură civilă(vechi).

Au fost anexate o ________ acte, în copie. Cererea a fost legal timbrată.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea contestației în anulare.

Analizând contestația de față, tribunalul reține următoarele aspecte:

Prin decizia civilă nr. 1180/30.06.2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul xxxxx/245/2012 s-a respins recursul declarat de reclamantul D____ V_____ împotriva sentinței civile nr. xxxxx/20.09.2013 a Judecătoriei Iași, sentință ce a fost menținută.

În motivarea deciziei au fost reținute următoarele aspecte: deși temeiul de drept indicat de reclamant în petitul acțiunii sale îl constituie disp. art. 916, 919 și 928 din Noul Cod Civil (2009), tribunalul a constatat că în cauză sunt incidente dispozițiile din vechiul Cod Civil, aspect reținut în mod corect și de către Judecătoria Iași. Reiese deci că reclamantul invocă o prescripție achizitivă de 30 de ani pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 2150 mp cât și asupra casei de locuit.

Potrivit teoriei dreptului român, pentru a opera uzucapiunea de 30 de ani, trebuie să existe o posesie de 30 ani iar posesia să fie utilă și neviciată. Uzucapiunea intervine numai după împlinirea termenului de 30 de ani.

Instanța de recurs a constatat, față de data introducerii acțiunii –anul 2012- și data când a început exercitarea posesiei –anul 1985- , că termenul de 30 de ani nu era împlinit.

În ceea ce privește posesia, uzucapiunea presupune în mod categoric o posesie neviciată, adică utilă. Posesia trebuie să fie deci continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar. Posesia viciată și detenția precară nu duc la uzucapiune.

Din actele dosarului reiese că bunicul reclamantului, de la care reclamantul ar fi preluat imobilul în anul 1985, nu a fost proprietarul imobilului ce face în prezent obiectul uzucapiunii, terenul de 2150 mp fiind atribuit lui D____ I___ ca lot în folosință de către Cooperativa Agricolă de Producție. Nici bunicul reclamantului, nici acesta din urmă nu au posedat cu titlu de proprietar ci cu titlu precar. În aceste condiții apar ca juste cele reținute de prima instanță privind faptul că reclamantului doar i s-a încredințat posesia asupra terenului și nu poate să fie reținută aserțiunea că terenul i-a fost donat din moment ce bunicul său nu era proprietar al terenului în cauză.

De asemenea, instanța de recurs a constatat că în cauză nici nu se mai poate vorbi de pasivitatea proprietarului – ca o sancțiune pentru a justifica ieșirea bunului din patrimoniul acestuia – din moment ce, acest teren este la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar Ipatele ( așa cum rezultă din adresa nr. 1847/2013 emisă de autoritățile locale). Astfel, așa cum a reținut și Judecătoria Iași, terenului în litigiu îi sunt aplicabile cu prioritate dispozițiile Legii speciale nr. 18/199, drepturile pretinse de către reclamant putând fi valorificate exclusiv în cadrul acestei proceduri. Uzucapiunea – ca mod originar de dobândirea dreptului de proprietate nu poate privi terenurile ce au făcut obiectul unor legi speciale de reparație. În ceea ce privește casa de locuit construită chiar de către reclamant împreună cu bunicul său, acesteia nu îi sunt aplicabile regulile uzucapiunii așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond.

Motivul invocat în susținerea contestației în anulare privește neverificarea tuturor motivelor de recurs invocate conform art. 304 pct. 8 și 9 C.pr.civ., fiind indicat ca și temei de drept art. 310 al.1 ind.3 C.pr.civ. - nu s-a verificat motivul susținut în recurs, precum că s-a interpretat în mod greșit actul dedus judecății cu privire la constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune prin posesia terenului și a casei de locuit de la bunicul său și de contestator din anul 1970, situație recunoscută și de UAT _______________________________ class="NoSpacing"> Conform art. 318 al.1 ind.3 C.pr.civ hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Analizând prezenta contestație în anulare, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, instanța constată că aceasta este neîntemeiată.

Potrivit legii, contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, admisibilă numai în cazurile limitativ arătate de art. 317 Cod procedură civilă (lipsa procedurii sau necompetența instanței) și de art. 318 Cod procedură civilă (când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale evidente în legătură cu aspecte formale ale judecării recursului sau omiterea din eroare de a examina vreunul dintre motivele de casare). Ea tinde la anularea unei hotărâri definitive, nu pentru că judecata nu a fost bine făcută în fond, ci pentru că s-au săvârșit erori materiale în legătură cu anumite forme procedurale, pentru verificarea cărora nu este necesară o reexaminare a fondului.

Contestația în anulare ca o cale de retractare, iar nu de reformare a soluției atacate, vizează numai hotărârea instanței de recurs și nu implică reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

Instanța reține faptul că, în speță, nu sunt incidente nici dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă, în speță nefiind vorba de nici de o eroare materială și nici de o nepronunțare asupra vreunui motiv de recurs. Practic, motivele enunțate în prezenta contestație în anulare sunt exact motivele indicate în cererea de recurs. Faptul că, în baza rolului activ și raportat la analizarea motivelor de recurs invocate cu privire la sentința recurată, raportat la considerentele reținute de instanța de fond, tribunalul a apreciat inexistența îndeplinirii condițiilor uzucapiunii și existența unei detenții precare, nu atrage concluzia nepronunțării asupra unui motiv de recurs, instanța de control judiciar analizând fiecare motiv invocat de recurent (contestator în prezenta cauză). Acordul UAT Ipatele nu are nicio relevanță în lipsa îndeplinirii condițiilor prevăzute de legiuitor cu privire la admisibilitatea contestației în anulare.

Mergând mai departe cu acest raționament, tribunalul reține faptul că, în situația în care contestatorul a fost nemulțumit de modul în care instanța de judecată a răspuns acestor motive, nu este îndreptățit să verifice corectitudinea argumentelor cu care anumite motive au fost respinse și, în funcție de rezultatul acestei analize, să schimbe eventual hotărârea pronunțată – în acest sens este și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de pr. Intelectuală, decizia nr. 1772/2008.

Tribunalul reține că motivele nu se circumscriu motivelor limitativ prevăzute de lege referitoare la admisibilitatea contestației în anulare, criticile aduse deciziei pronunțate în recurs, nereferindu-se la pretinse erori materiale ale instanței de control judiciar.

Greșeala materială la care face referire legiuitorul are caracter procedural și, în speța de față, ar exista dacă s-ar constata că, în mod greșit s-a anulat recursul ca nemotivat deși motivarea s-a făcut chiar prin cererea de recurs. Pentru verificarea acestei eventuale greșeli nu este necesară o reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor.

În speță, prin motivele invocate, contestatorul a arătat faptul că, în mod greșit, Tribunalul Iași a admis recursul promovat, fiind nemulțumit deoarece nu a fost apreciat corect probatoriul administrat în cauză și de o presupusă interpretare eronată a situației de fapt.

Din actele dosarului de recurs rezultă că nu ne aflăm în situația unei greșeli materiale, instanța de recurs verificând existența condițiilor impuse prin dispozițiile legilor fondului funciar, în limitele motivelor de casare invocate prin intermediul căii de atac a recursului de către recurent. Așadar, nu ne aflăm în prezența unei erori materiale atât timp cât, instanța s-a pronunțat în baza actelor și lucrărilor dosarului existente la momentul pronunțării.

În acest sens, este și practica instanței supreme care a statuat: „Contestația în anulare, cale extraordinară de atac de retractare, este deschisă exclusiv pentru situațiile de la art. 317 C. proc. civ. (necompetență sau vicii vizând procedura citării) și art. 318 C. proc. civ. (greșeală materială sau nepronunțarea asupra unui motiv de recurs), iar nu pentru greșita apreciere a probelor sau aplicare a legii, care sunt motive de reformare a hotărârii, posibilă doar în recurs, și nu în contestația în anulare (C.S.J., secția de contencios administrativ, decizia nr. 1182/2002, în B.J. - Bază de date).”Î.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 453 din 22 ianuarie 2007.

Pentru considerentele expuse se va respinge contestația în anulare formulată de contestatorul D____ V_____ împotriva deciziei civile 1180/30.06.2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul xxxxx/245/2012.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul D____ V_____ împotriva deciziei civile 1180/30.06.2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul xxxxx/245/2012.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 9.04.2015.

RED/TEHNORED – D.I./D.I.

2 EX – 11.04.2015

JUD. RECURS: T______ P________, M____ M______, A________ C_______