Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_____

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 95/R/2015

Ședința publică de la 25 Februarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A_______ I______

Judecător M__ I____ B___

Judecător C_______ R_____

Grefier N____ C______

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de recurenții pârâți C_____ G_______, G______ M____, S_____ E______, C_____ I__, C_____ A_____, C_____ I____, S______ I_____ și N___ A__ în contradictoriu cu intimatul Orașul C_____, împotriva sentinței civile nr. xxxxx/18.12.2013, pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect uzucapiune.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 10.02.2015, conform celor consemnate în Încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 18.02.2015 și ulterior pentru această dată, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Constată că prin sentința civilă nr. xxxxx/18.12.2013 pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul civil XXXXXXXXXXXXX s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și s-a respins cererea formulată de reclamanții C_____ G_______, G______ M____, S_____ E______, C_____ I__, C_____ A_____, C_____ I____, S______ I_____ și N___ A__, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat C______ O_____, situat în B_____, _____________________, jud. B_____, în contradictoriu cu pârâtul Orașul C_____, prin Primar, cu sediul în C_____, __________________, jud. B_____, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:

Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive, excepție unită cu fondul în ședința publică din data de 14.09.2011, instanța reține următoarele:

Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății.

Uzucapiunea reprezintă o sancțiune aplicată adevăratului proprietar care, dând dovadă de o anumită neglijență, a delăsat bunul un timp îndelungat.

Probele administrate în prezenta cauză nu au dovedit faptul că pârâtul Orașul C_____ are calitatea de proprietar al terenurilor care fac obiectul cauzei.

Astfel, studiind mențiunile cărților funciare depuse la dosar și concluziile raportului de expertiză extrajudiciară, instanța constată că imobilele care fac obiectul cauzei, astfel cum au fost acestea identificate în cuprinsul precizării de acțiune depuse la dosar, sunt proprietatea unor persoane fizice care nu sunt părți în prezentul proces.

De asemenea, din cuprinsul certificatului eliberat de Direcția Județeană B_____ a Arhivelor Naționale, rezultă că antecesorul reclamanților, C_____ C_____, a beneficiat de prevederile Legii nr. 187/1945, fiindu-i eliberat titlul de împroprietărire nr. xxxxxx, titlu care nu a fost contestat de pârâta din prezenta cauză.

Din cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultă că antecesorul reclamanților, C_____ C_____, a exercitat posesia asupra terenurilor care fac obiectul cauzei în temeiul titlului de împroprietărire nr. xxxxxx. În consecință, posesia exercitată de acesta reprezintă exercitarea unui atribut al dreptului de proprietate iar nu o stare de fapt care să poată fi opusă adevăratului proprietarul al terenurilor.

Având în vedere că probele administrate în cauză nu au dovedit faptul că pârâtul este titularul dreptului de proprietate asupra terenurilor care fac obiectul cauzei și că posesia exercitată de autorul reclamanților sancționează lipsa de diligență a acestuia instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins cererea formulată de reclamanții C_____ G_______, G______ M____, S_____ E______, C_____ I__, C_____ A_____, C_____ I____, S______ I_____ și N___ A__ în contradictoriu cu pârâtul Orașul C_____, prin Primar, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Împotriva acestei soluții au declarat recurs pârâții C_____ G_______, G______ M____, S_____ E______, C_____ I__, C_____ A_____, C_____ I____, S______ I_____ și N___ A__ prin care au solicitat casarea sentinței civile cu trimitere spre rejudecare primei instanțe.

În motivarea recursului se arată că sentința civilă este vădit netemeinică și esențial nelegală.

În primul rând, argumentul instanței, că din probele administrate nu rezultă că pârâtul este proprietarul imobilelor, este contrazis de toate înscrisurile depuse în probațiune.

În realitate, reclamanții și înaintea lor, autorul acestora, posedă și au posedat un imobil trecut în jurul anului 1945 – 1946 în proprietatea Statului Român, dreptul de proprietate al Statului Român neputând fi pus la îndoială, chiar dacă, în mod evident, este un drept extratabular, cu atât mai mult cu cât, pentru Statul Român intabularea nu era constitutivă de drepturi și de aceea, nu era obligatorie.

Statul Român l-a împroprietărit pe autorul reclamantului, iar din multe înscrisuri depuse la dosarul cauzei rezultă că Primăria C_____ afirmă că imobilul aparține unității administrativ teritoriale.

În al doilea rând, argumentul primei instanțe relativ la începerea posesie în temeiul titlului de împroprietărire este de neprimit, deoarece, posesia autorului reclamanților a început cu un an anterior de împroprietărire, iar ultimul argument referitor la faptul că posesia exercitată nu reprezintă o stare de fapt care să fie opusă proprietarului imobilului, ci un atribut al dreptului de proprietate născut prin titlul de împroprietărire nu poate fi primit, deoarece dreptul de proprietate nu s-a născut în patrimoniul antecesorului recurenților reclamanți.

Pentru antecesorul reclamanților intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate era constitutivă de drepturi, iar aceasta nu s-a realizat.

În drept, recurenții au invocat dispozițiile art. 299 și urm. C.pr.civ.

În recurs nu s-au administrat probe noi.

Examinând actele și lucrările dosarului din prisma motivelor de recurs invocate Tribunalul apreciază calea de atac declarată ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Critica arătată în recurs de către recurenții pârâți se întemeiază pe aceea că instanța de fond în mod greșit a soluționat cauza prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul C_____ prin Primar.

Instanța de fond, în principal a admis această excepție cu motivarea că studiind mențiunile cărților funciare depuse la dosar și concluziile raportului de expertiză extrajudiciară, instanța constată că imobilele care fac obiectul cauzei, astfel cum au fost acestea identificate în cuprinsul precizării de acțiune depuse la dosar, sunt proprietatea unor persoane fizice care nu sunt părți în prezentul proces.

Îndreptățirea unei persoane fizice sau juridice de a participa la activitatea judiciară, ca reclamant sau pârât, reprezintă o condiție necesară pentru acea persoană să devină parte în procesul civil. Determinarea calității procesuale se face în raport de purtătorii drepturilor și obligațiilor care formează conținutul raportului juridic dedus judecății. Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana ce își afirmă dreptul subiectiv civil în raportul juridic dedus judecății( legitimarea procesuală activă), precum și existența unei identități între persoana pârâtului și persoana celui obligat în raportul juridic de drept substanțial (legitimarea procesuală pasivă). Pentru a aprecia calitatea procesuală pasivă este necesar a se analiza raportul juridic obligațional sau, în speță, temeiul juridic al acțiunii, respectiv norma juridică în baza căreia reclamantul pretinde un drept, ori, în speță, astfel cum corect a reținut instanța de fond, față de obiectul cererii de chemare în judecată – constatare a dobândirii dreptului de proprietate de către reclamanți prin prescripție achizitivă, întemeiată pe dispozițiile art. 1837 și urm., art. 1846 și urm. C.pr.civ., calitate procesuală pasivă putea avea persoana care avea calitatea de proprietar al imobilelor înscrise în CF 5770 C_____ nr. top nr. top 2982/1/2, 2984/1/2, 2985/3/a/2, 2986/3/a/3, 2982/1/3, 2984/1/3, 2985/2/a/3, 2986/3/a/3, 2982/3/a/2, 2984/3/a/2, 2985/2/a/1/2, 2986/3/a/1/2, 2982/3/a/3, 2984/3/a/1/3, 2985/3/a/3, 2986/3/a/1/3, - R___ FRIEDA, în Cf nr. 5771 C_____, nr. top 2984/2, 2982/2, 2984/2/3, 2985/2/b, 2986/3/b, - GRAESER I___, GRAESER SIEGRIED, GRAESER A__, GRAESER R_____ GRAESER R___ în CF nr. 5809 C_____, nr. top: 2982/3/b/2, 2984/3/b/2, 2985/2/c/2/2, 2986/3/c/2/2, - GRAESER G_____, ZERBES S___, nr. top 2982/3/b/3, 2984/3/b/3, 2985/2/c/2/3, 2986/3/c/2/3 – ZERBES S___, în CF nr. 5810 C_____, nr. top 2982/3/c/1, 2984/3/c/1, 2985/2/c/3/1 – M___ E CĂRBUNI CONCORDIA VULVAN, 2982/3/c/2, 2984/3/c/2, 2985/2/c/3/2, 2982/3/c/3, 2984/3/c/3, 2985/2/c/3/3, 2974/2, 2974/3, 2975/2, 2976/2, - GRAESER A_____ în Cf nr. 8685 C_____, nr. top 2971/1/a, 2972/1/a, 2973/3, MARTHA G_____ AESCHT în CF nr. 4980 C_____, nr. top 2974/1, 2975/1, 2976/1 ÎNTREPRINDEREA CARBONIFERĂ DE STAT C_____ și în Cf nr. 4312 C_____, nr. top 2972/2/b, 2972/1/b, 2973/2 – KLOOS JANOS, și astfel acesta nefiind justificată calitatea procesuală pasivă a pârâtului.

Susținerea recurenților expusă în recursul promovat relativă la faptul că reclamanții și înaintea lor, autorul acestora, posedă și au posedat un imobil trecut în jurul anului 1945 – 1946 în proprietatea Statului Român, dreptul de proprietate al Statului Român neputând fi pus la îndoială, chiar dacă, în mod evident, este un drept extratabular, cu atât mai mult cu cât, pentru Statul Român intabularea nu era constitutivă de drepturi și de aceea, nu era obligatorie, nu poate fi reținută de instanța de recurs din mai multe puncte de vedere:

În primul rând, chiar reclamanții recurenți invoca faptul că imobilul ar fi aparținut Statului Român, și nu Municipiului C_____ și deși imobilul se pretinde ca făcând parte din domeniul privat al Statului, acest domeniu, îl poate deține atât unitatea administrativ teritorială cât și statul român, neexistând vreo lege care să indice ca și titular exclusiv al domeniului privat al bunurilor statului doar unitatea administrativ teritorială.

Lipsa intabulării in CF a dreptului de proprietate al Statului R____, impietează asupra existentei dreptului in patrimoniul acestuia, întrucât excepție de la principiul efectului constitutiv de drepturi al înscrierii in cartea funciara, consacrat de art.17 din Decretul-lege nr.115/1938, potrivit art. 26 dobândirea drepturilor reale din cauză de moarte, accesiune, vânzare silită, și expropriere, ori nu s-a invocat dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilelor de către statul român în niciuna din cauzele exceptate, nici pentru cauză de moarte, nici accesiune, nici vânzare silită, nici expropriere, situație în care ar fi trebuit dovedită existența unui decret de expropriere.

Intabularea dreptului de proprietate chiar și pentru Statul Român era obligatorie în speță, în vederea constituirii dreptului de proprietate.

Prescripția achizitiva reprezintă o sancțiune aplicata proprietarului nediligent, care are ca efect dobândirea dreptului real prin efectul posedării lucrului în timpul determinat de lege, astfel încât starea de fapt se transforma în stare de drept. Astfel, dreptul de proprietate ce se invoca pe calea prescripției achizitive urmează a fi opus celui care poate invoca un drept de proprietate asupra imobilului.

Restul criticilor din recurs, având în vedere că prin cele reținute se constată că instanța de fond, în mod corect, a reținut lipsa calității procesuale pasive a pârâtei chemate în judecată, nu le va mai analiza, analizarea cestora devenind superfluă.

Având in vedere toate aceste argumente, instanța apreciază ca prima instanță a pronunțat o soluție întemeiată pe probele administrate în cauză, pronunțând o soluție legală și temeinică, de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a Municipiului C_____ astfel încât în temeiul art. 312 C.pr.civ. va respinge recursul declarat de recurenții reclamanți ca neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de declarat de recurenții pârâți C_____ G_______, G______ M____, S_____ E______, C_____ I__, C_____ A_____, C_____ I____, S______ I_____ și N___ A__ împotriva sentinței civile nr. xxxxx/18.12.2013 pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul civil XXXXXXXXXXXXX pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 25 februarie 2015.

Președinte, A_______ I______	Judecător, M__ I____ B___	Judecător, C_______ R_____
	Grefier, N____ C______

Redactat jud. AI/25.02.2015

Tehnored. NC/02.03.2015

Jud. fond C.E.R.

2 ex.