Cod ECLI

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXuzucapiune

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA STREHAIA

Sentință civilă nr. 1170

Ședința publică de la 15 decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE N____ V______ Ș_______

GREFIER F______ R_____ J_____

*****

Se află pe rolul instanței judecarea cererii formulată de reclamanta B_____ M____, în contradictoriu cu pârâții C________ L____ AL C______ CORCOVA și UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A C______ CORCOVA PRIN PRIMAR, având ca obiect uzucapiune.

S-a procedat la efectuarea apelului nominal al părților, prilej cu care se constată prezența avocatei reclamantei, a consilierului juridic al pârâților- R___ E______ și a martorului M_____ A____.

Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care instanța în conformitate cu dispozițiile art. 319 alin. 1 cod procedură civilă, procedează la audierea martorului prezent, sub prestare de jurământ, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

Părțile, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au de formulat alte cereri.

Instanța, în temeiul art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, se socotește lămurită și în temeiul art. 392 alin. 1 Cod procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, acordând cuvântul și asupra excepției lipsei calității procesuale a pârâtei, invocată prin întâmpinare.

Avocat I______ N_______, pentru reclamantă, având cuvântul, solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale a pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială A C______ Corcova, invocată de aceasta prin întâmpinare. În ceea ce priveste fondul cauzei, solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată, sens în care depune la dosar chitanța privind plata onorariului de avocat.

Consilier juridic R___ E______, pentru pârâții, solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale a pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială A C______ Corcova, invocată prin întâmpinare. In ceea ce priveste fonul cauzei solicită admiterea cererii, arătând totodată că Primăria comunei Corcova nu are culpă procesuală, motiv pentru care nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.

În temeiul art. 394 Cod procedură civilă, constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Strehaia la data de 17.07.2015, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamanta B_____ M____ a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se constate dobândit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1045 m.p., având ca vecinătăți: la S-Ogas, la E-S________ D______ și Badai I__(nr cadastral 511), la V-B_____ C_________ și la N-imobil locuință reclamantă.

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1049 și urm Cod procedură civilă, art.1837, 1847 și urm. Cod civil, art.1860 Cod civil.

Prin rezoluția din data de 01.09.2015, s-a stabilit în sarcina reclamanților obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 366,25 lei.

La data de 09.09.2015, reclamanta a formulat cerere de acordare ajutor public judiciar constând în reduicerea/eșalonarea de plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 366,5lei.

Prin încheierea din data de 10.09.2015 a fost admisă în parte cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de reclamantgă și s-a dispus eșalonarea taxei judiciare de timbru datorate de reclamantă, în 3 rate lunaqre, a câte 122,08 lei fiecare

Prin rezoluția din data de 10.09.2015, instanța a dispus comunicarea unui exemplar de pe cererea de chemare în judecată si a înscrisurilor anexate acesteia către pârât.

Pârâtul a formulat în cauză întâmpinare la data de 22.09.2015, prin care invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fondul cauzei a precizat că lasă la aprecierea instanței soluționarea cauzei.

În soluționarea cauzei a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, proba testimonială cu martorii M_____ A____, B____ I.C_________, și expertiza specialitatea topografie.

La dosarul cauzei s-au depus următoarele înscrisuri: cerere de chemare în judecată, certificat emis de OCPI M________, documentația tehnică cadastrală a imobilului.

La cererea reclamantei instanța a încuviințat probele cu înscrisuri, și martorii B____ I.C_________, M_____ A____, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale a pârâtei, invocată de aceasta prin întâmpinare, din adresa nr. 4448/18.08.2015, eliberată de Primăria comunei Corcova, instanța reține că terenul în litigiu nu face parte din domeniul public al unității administrativ teritoriale Corcova.

În condițiile în care asupra terenului în litigiu nu a existat nicio manifestare publică a vreunei persoane care să revendice drepturi, în calitate de proprietar al terenului, instanța apreciază că uzucapiunea de față trebuie judecată în contradictoriu cu pârâta indicată în acțiune, fiind vorba de un teren ce face parte din domeniul privat al unității administrativ teritoriale, motiv penru care excepția va fi respinsă.

Analizând actele dosarului instanța reține ca acțiunea este întemeiată, urmând a o admite pentru următoarele considerente:

În drept, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 4 Cod civil, „Prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.”

Cu alte cuvinte, uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a noului cod civil, sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit, și anume Codului civil de la 1864.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, „Dispozițiile art. 930 - 934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată, sunt aplicabile dispozițiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei. În cazul imobilelor pentru care, la data începerii posesiei, nu erau deschise cărți funciare, rămân aplicabile dispozițiile în materie de uzucapiune din Codul civil din 1864.”

În fapt, s-a solicitat să se constate că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de drept comun, asupra unui teren în suprafață de 1045 m.p., având ca vecinătăți: la S-Ogas, la E-S________ D______ și Badai I__(nr cadastral 511), la V-B_____ C_________ și la N-imobil locuință reclamantă.

Întrucât este vorba de o posesie începută anterior intrării în vigoare a actualului cod civil, speței de față îi sunt aplicabile dispozițiile Codului civil de la 1864, din care instanța reține că uzucapiunea este un mod originar de dobândire a proprietății asupra imobilelor, deci și a terenurilor, care se fondează pe faptul posesiei îndelungate a imobilului aflat în circuitul civil și este de doua feluri: uzucapiunea de 30 de ani și uzucapiunea de 10 – 20 ani, prima fiind reglementată de prevederile art. 1890 – 1894 din Codul civil de la 1864, iar cea de-a doua de prevederile art. 1895 și urm. din Codul civil de la 1864.

Potrivit art. 1890 din Codul civil de la 1864, pentru ca dreptul de proprietate sau alt drept real să fie dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani, este necesară îndeplinirea, cumulativă, a două condiții și anume: posesia propriu – zisă să fie utilă, adică neviciată și să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani, indiferent ca posesorul este bună credință sau de rea credință.

Pentru a fi utilă, posesia trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 1847 din Codul civil de la 1864, respectiv să fie o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.

Caracterul continuu al posesiei reiese din efectuarea actelor de stăpânire asupra imobilului cu regularitatea impusă de natura lucrului prin ocuparea imobilului, așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză și care au arătat că reclamanta a intrat în stăpânirea imobilului de peste 30 de ani, dată de la care a stăpânit în mod continuu terenul, comportându-se ca adevărat proprietar, calitate în care de altfel este cunoscută de către martori.

Tot din depozițiile martorilor se reține și caracterul netulburat al posesiei, rezultând din aceea că reclamanta, de la ______________________ până în prezent, nu a fost tulburată de nicio persoană, nu a avut litigii cu privire la teren, astfel că posesia ei nu a fost dobândită ori conservată prin acte de violență.

Caracterul public al posesiei reiese din însăși natura de bun imobil al obiectului litigiului, care împiedică exercitarea unei posesii pe ascuns.

Caracterul neechivoc al posesiei, respectiv că reclamanta a intrat în stăpânirea imobilului cu intenția de a se comporta față de acesta ca un proprietar și nu cu intenția de a-l deține pentru altul, este susținut de prezumția relativă de neprecaritate instituită de art. 1854 din Codul civil de la 1864, care se coroborează cu atitudinea acesteia de a se impune în fața tuturor în calitate de proprietar, așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați.

Instanța reține că este îndeplinită și condiția exercitării neîntrerupte a posesiei timp de 30 de ani din moment ce, fiind dovedit momentul începerii posesiei, respectiv în urmă cu peste 30 de ani, reclamanta beneficiază de prezumția relativă de continuitate stabilită de art. 1850 din Codul civil de la 1864, potrivit căreia posesorul actual care probează că a posedat într-un moment dat mai înainte, este presupus că a posedat în tot timpul intermediar. Nefăcându-se proba contrarie de către pârât, se reține că reclamanta a exercitat pe parcursul a peste 30 de ani o posesie neîntreruptă asupra imobilului obiect al litigiului.

Așadar, din coroborarea probelor administrate în cauză, instanța reține că reclamanta continuă în mod pașnic și sub nume de proprietar să folosească terenul până în prezent, fără a fi tulburată de terțe persoane, fiind îndeplinite condițiile impuse de art. 1847 din Codul civil de la 1864.

Instanța apreciază că nu există nicio cauză de întrerupere naturală sau civilă a cursului prescripției achizitive care să înlăture efectele posesiei.

În aceste condiții, instanța, constatând că terenul în litigiu este în circuitul civil, nefăcând parte din cele considerate de legea fundamentală și alte legi speciale ca inalienabile și apreciind că posesia exercitată de reclamantă este aptă a conduce dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, urmează a admite cererea precizată și a constata dobândit de către reclamantă dreptul de proprietate prin uzucapiunea de drept comun pentru suprafața de 1045 mp.

Sub aspectul cheltuielilor de judecată, potrivit prevederilor art. 453 Cod procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, aceasta obligație avându-și sorgintea în culpa procesuală, dovedită prin aceea ca ea a pierdut procesul.

Dispozițiile art. 454 Cod procedură civilă reglementează un caz de exonerare a pârâtului de la plata cheltuielilor de judecată către partea care a câștigat procesul, statuând că “pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului, nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere.”

În speță se reține că, prin însăși întâmpinarea formulată în cauză, pârâta a recunoscut că reclamanta este îndreptățită să dobândească dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în litigiu. Se constată că și în etapa cercetării procesului poziția procesuală manifestată inițial de către pârâtă s-a menținut, concluziile la dezbateri ale reprezentantului pârâtei fiind de admitere a acțiunii, motiv pentru care se va respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei calității procesuale a pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială a comunei Corcova prin Primar, invocată de aceasta prin întâmpinare.

Admite acțiunea formulată de reclamanta B_____ M____, domiciliată în comuna Corcova, ______________________________, în contradictoriu cu pârâta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A C______ Corcova prin Primar, cu sediul în ______________________________.

Constată dobândit de către reclamantă dreptul de proprietate prin uzucapiunea de drept comun pentru suprafața de 1045 mp, teren intravilan categoria de folosință arabil, situat în comuna Corcova, ______________________________, având următorii vecini: la N – teren proprietatea reclamantei, la S – ogaș, la E – S________ D______ și Badai I__ (nr.cadastral 511), la V - Brânaș C_________.

Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la sediul Judecătoriei Strehaia.

Pronunțată în ședința publică de la 15 decembrie 2015.

PREȘEDINTE GREFIER

N____ V______ Ș_______ F______ R_____ J_____

Red. N.V.S./tehnored.DG,

4 expl./ 04.01.2016