Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL A___ I____

SECTIA I CIVILA

DECIZIA CIVILĂ Nr. 245/2014

Ședința publică de la 03 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE C_______ G_________ N______-vicepreședinte

Judecător D______ M________

Judecător M______ F_________ C____

Grefier N_______ P______

Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul Z______ V_____, împotriva deciziei civile nr. 245/A/2013 pronunțată de Tribunalul A___ în dosar civil nr. XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect uzucapiune, succesiune.

Procedura legal îndeplinită.

Se constată că s-a înregistrat la dosar, prin serviciul registratură al instanței, concluzii scrise și note de ședință formulate de recurentul pârât prin mandatar ales și prin mandatar cu procură.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 27 mai 2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față,

Prin sentința civilă nr. 2990/2012 astfel cum a fost completată prin sentința civilă nr. 854/2013 pronunțată de Judecătoria A___ I____, a fost admisă cererea formulată de reclamantul G__ T_____ P____ în contradictoriu cu intervenienții forțați în interes propriu T___ E______, G__ P_________, J___ V_____, J___ P____ Ș_____, B______ I___ și pârâtul Z______ V_____ și, pe cale de consecință s-a dispus completarea și îndreptarea erorii materiale strecurate în sentința civilă nr. 2990/2012 pronunțată de Judecătoria A___ I____:

S-a dispus parcelarea imobilului înscris în CF nr. xxxxx Zlatna (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.1969 Pătrânjeni), sub A1, top. 305 – teren în suprafață de 4.140 mp, top. 306 – arabil de 3.816 mp și top. 307 – curți construcții de 324 mp potrivit variantei a II-a a raportului de expertiză tehnică topografică extrajudiciară întocmit de ing. S_____ M____ (filele 48-58 și 94-104) în cadrul dosarului de partaj nr. XXXXXXXXXXXXX, raport care face parte integrantă din hotărâre, fiind însușit de toate părțile în ceea ce privește identificarea terenurilor și măsurătorilor efectuate în cadrul acestui raport de expertiză, în 2 loturi :

-lotul nr.1 : cu nr. top. nou 305/1 – grădină de 1.500 mp, nr. top. 306/1 – arabil de 1.954mp și nr. top. nou 307/1 – în suprafață de 200 mp, casă veche;

-lotul nr.2 : cu nr. top. nou 305/2 – grădină de 3.000 mp, nr. top. 306/2 – arabil de 2.443 mp și nr. top. nou 307/2 – loc de casă în suprafață de 200 mp.

S-a constatat că defunctul G__ P____, tatăl reclamantului G__ T_____ P____, a dobândit prin efectul uzucapiunii și al joncțiunii posesiei cu cea a antecesorilor G__ T_____ lui I___, G__ A_____ și B_____ A__, prin intervertirea posesiei din comună în exclusivă, dreptul de proprietate asupra terenului înscris în CF nr. xxxxx Zlatna (provenită din conversia de pe hârtie a cf nr. 1969 Pătrânjeni) sub A1, în suprafață de 5.643 mp, situat în orașul Zlatna, satul Pătrânjeni, județul A___, învecinat cu U____, cu terenurile folosite de vecinii C_____ I___, T_____ V_______ și pârâtul Z______ V_____, reprezentând lotul nr. 2 din varianta a II-a din raportul de expertiză tehnică topografică extrajudiciară întocmit de ing. S_____ M____ (filele 48-58 și 94-104) în cadrul dosarului de partaj nr. XXXXXXXXXXXXX, raport care face parte integrantă din hotărâre, teren având nr. top. nou 305/2 – teren intravilan grădină de 3.000 mp, nr. top. 306/2 – teren intravilan arabil în suprafață de 2.443 mp și nr. top. nou 307/2 – teren intravilan curți/construcții în suprafață de 200 mp.

Au fost menținute în rest dispozițiile sentinței civile nr. 2990/2012 pronunțată de Judecătoria A___ I____ în același dosar, în sensul că:

S-a dispus OCPI A___, înscrierea în CF xxxxx Zlatna, provenită din conversia de pe hârtie a CF 1969 Pătrânjeni, a dreptului de proprietate asupra lotului nr. 2, în favoarea reclamantului G__ T_____ P____, cu titlu de uzucapiune prin joncțiunea posesiilor și intervertirea posesiei din comună în exclusivă, și respectiv succesiune, conform certificatului de moștenitor nr. 10/24.02.2012 emis de BMP A____ R_____ E________, cu cota de 1/1 părți și de asemenea asupra lotului 1 în favoarea pârâtului Z______ V_____, cu cota de 1/1 părți, cu titlu de succesiune.

A fost obligat pârâtul Z______ V_____, la plata în favoarea reclamantului G__ T_____ P____ a sumei de 3.013 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele: Potrivit extrasului de CF xxxxx Zlatna de la filele 13-14 din dosar, se constată că aceasta provine din conversia de pe hârtie a CF 1969 Pătrânjeni.

Din analiza extrasului de CF 1969 in extenso de la filele 11-12 reiese că în acest CF este înscris sub A+1 imobilul teren intravilan grădină cu nr. top. 305 în suprafață de 4.140 mp, terenul intravilan arător cu nr. top. 306 în suprafață de 3.816 mp și teren intravilan casă și curte cu nr. top. 307 în suprafață de 324 mp.

Prin încheierea nr. 338/1944 (fl.11 verso) acest imobil de sub A+1 a fost transcris în CF 646 cu situația tabulară neschimbată, mai exact s-a transcris dreptul de proprietate al lui G__ T_____ lui I___ cu cota de ½ părți și respectiv G__ I____ măritată cu J___ G_____ cu cota de ½ părți, cu titlu de moștenire, conform încheierii nr.410/1933.

În baza aceleiași încheieri nr. 338/02.08.1944 (fl.113) s-a întabulat sub B3, în baza Deciziei de predare a moștenirii nr. G503/1940 a Judecătoriei Rurale Zlatna (fl.114), cota de ½ părți din dreptul de proprietate pentru asupra porțiunii de sub B2 a lui G__ I____ măritată J___ G_____ din imobilul de sub A+1, în favoarea minorei J___ Agaftea lui G_____, cu titlu de donație (fl.115).

Ulterior, prin încheierea nr.489/16.09.1947s-a întabulat dreptul de proprietate asupra cotei de sub B1 a defunctului G__ T_____ lui I___ din imobilul de sub A+1, cu titlu de moștenire, în baza Deciziei de predare a moștenirii nr. G1742/1945 a Judecătoriei Rurale Zlatna, aprobată de Secția Tutelară a Tribunalului A___ cu nr. 211/1947.

Instanța a constatat că imobilul teren asupra căruia se solicită a se constata împlinit termenul de prescripție achizitivă este identificat ca fiind lotul 2 din varianta a II-a de lotizare din cadrul raportului de expertiză topografică extrajudiciară întocmit de expert ing. S_____ M____ (fl.48-58 și 94-104) în cadrul dosarului de partaj nr. XXXXXXXXXXXXX, care face parte integrantă din hotărâre prin însușirea acesteia în ceea ce privește identificarea terenului și măsurătorile. Așadar terenul ce se pretinde a fi uzucapat prin joncțiunea posesiei antecesorilor reclamantului și apoi de el prin succesiune, reprezintă de fapt lotul 2 din varianta a II a de lotizare.

Reclamantul a solicitat a se constata că defunctul său tată, G__ P____ a dobândit prin joncțiunea posesiei sale cu cea a antecesorilor săi (părinții săi G__ T_____ și G__ A_____ și respectiv B______ A__, soră cosangvină), prin uzucapiune de peste 30 de ani dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 5.643 mp situat în Zlatna, ____________________________, învecinat cu Ulița și cu terenurile folosite de vecinii săi C_____ I___, T_____ V_______ și pârâtul Z______ V_____, reprezentând lotul 2 din varianta a II- a din raportul de expertiză întocmit de expert ing. S_____ M____ (fl.48-58 și 94-104) în cadrul dosarului de partaj nr. XXXXXXXXXXXXX, care face parte integrantă din hotărâre, teren ce are nr. top. nou 305/2 teren intravilan grădină în suprafață de 2.333 mp, nr. top. nou 306/2 – teren intravilan arabil în suprafață de 2.116 mp și nr. top. nou 307/1 – teren intravilan curți /construcții în suprafață de 200 mp.

În cazul unei proprietăți indivize, coproprietarii sunt presupuși că stăpânesc bunul împreună, astfel că posesia lor, având un caracter echivoc, nu este aptă a fundamenta dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune de către un coindivizar. Însă viciul echivocității posesiei poate fi înlăturat prin acte din care să rezulte intenția fermă a unuia dintre coindivizari de a se comporta ca proprietar exclusiv.

Prin încheierea nr. 410/1933 (fl.11 verso) reiese că în 1933 (probabil anterior anului 1933) s-a dezbătut succesiunea după defunctul G__ I___, care a avut pe cei doi copii G__ T_____ lui I___ și G__ I____ măritată cu J___ G_____, fiecare dintre copii fiind înscris în CF 1969 Pătrânjeni cu cota de ½ părți cu titlu de moștenire.

Din probele administrate în dosar rezultă că începând cel puțin cu acest an 1933, G__ T_____ și soția acestuia G__ A_____ au posedat în mod exclusiv, fără echivocitate, sub nume de proprietar, netulburați și continuu o porțiune de teren mai mare decât cota de ½ părți ce le revenea din terenurile înscrise în CF 1969 Pătrânjeni, mai exact suprafața de 5.643 mp ce se pretinde a fi fost uzucapată. Toate părțile din dosar sunt de acord cu acțiunea formulată, cu excepția pârâtului Z______ V_____, care nu recunoaște acest aspect, dar nici nu face dovada contrarie. Trebuie avută însă în vedere poziția antecesorilor acestuia din urmă, mai exact a lui G__ I____ măritată cu J___ G_____ care la 24.09.1939 a donat grădina și casa zidită pe ea (fl.115) fiicei ei J___ Agaftia, minoră la acel moment, mama pârâtului Z______ V_____, donație care a fost înscrisă în CF 1969 Pătrânjeni în 1944. Or din probele administrate în cauză nu rezultă că acestea ar fi înțeles să se manifeste ca proprietare pe o suprafață de teren reprezentând cota de ½ părți din imobilele terenuri înscrise în CF 1969 Pătrânjeni, neopunându-se la construirea gardului despărțitor între cele două proprietăți. În consecință, instanța a constatat că defunctul G__ T_____ lui I___, tatăl defunctului G__ P____, care la rândul lui a fost tatăl reclamantului G__ T_____ P____, împreună cu soția acestuia G__ A_____ au înțeles să intervertească posesia asupra imobilului în litigiu din comună în exclusivă, fiecare dintre frați (G__ T_____ lui I___ și G__ I____ măritată cu J___ G_____) înțelegând să folosească o anumită parte de teren (a se vedea și contractul de donație de la fila 115), o anumită suprafață. În același mod a înțeles să folosească o bucată de teren din lotul folosit de tatăl ei numita G__ A__ măritată în 1946 cu B______ P____, teren pe care de asemenea a înțeles să-l delimiteze de cel folosit de G__ I____ măritată cu J___ G_____ și ulterior de J___ Agaftia.

G__ T_____ lui I___ a decedat la 01.02.1945, rămânând să folosească în același mod soția supraviețuitoare G__ A_____ și fiul acestora G__ P____, precum și G__ A__ măritată B______ P____ (pe lotul ei), până la moartea lui G__ A_____ din 02.03.1958, când au continuat să folosească în același mod terenul în litigiu doar G__ P____ și B______ A__ (pe lotul ei). În consecință, în cauză sunt aplicabile dispozițiile din Codul civil austriac cu privire la uzucapiune. Perioada în care defunctul G__ T_____ lui I___ a înțeles să intervertească posesia din comună în exclusivă este de cel puțin 12 ani (din 1933 și până la decesul acestuia din 01.02.1945). De asemenea perioada în care G__ A_____ a înțeles, în calitatea ei de soție supraviețuitoare, să intervertească această posesie din comună în exclusivă este de 13 ani (01.02.1945, data decesului soțului ei G__ T_____ lui I___ – 02.03.1958 – data decesului ei).

Potrivit declarațiilor martorilor audiați în cauză, familia B______ (A__) i-a vândut în urmă cu vreo 40 de ani lui G__ P____ bucata lor de teren, pentru care au înțeles să intervertească posesia din comună în exclusivă, așa cum s-a arătat mai sus, nimeni neopunându-se la aceasta. D___ pârâtul Z______ V_____ a înțeles să se opună începând cu vreo 6-7 ani în urmă (probabil de prin 2005-2006, când încă nu se putea vorbi de el ca moștenitor al lui J___ Agaftia, mama lui, care a decedat de abia în 2008, iar J___ Agaftia nu s-a opus în nici un fel acestei vânzări, ceea ce înseamnă încă o dată în plus că fiecare a înțeles să-și folosească partea lui de teren în mod exclusiv, chiar dacă nu au mai fost respectate întru-totul cotele de proprietate de ½ părți fiecare). Din acel moment cel care a exercitat asupra terenului în litigiu o posesie neviciată, sub nume de proprietar, pașnic, netulburat și continuu, în mod exclusiv, fără echivoc, a fost tatăl reclamantului, defunctul G__ P____, până la decesul lui din 07.12.2002.

Din declarațiile celor 2 martori audiați în cauză (T___ S____ A________ și V_____ Lucreția – filele 121-122) rezultă că tatăl reclamantului, defunctul G__ P____ a intrat, în calitatea lui de fiu al lui G__ T_____ lui I___, în posesia acestui teren pretins a fi uzucapat, posesie pe care acesta a înțeles în continuare să o intervertească din posesie comună în exclusivă. Între cele două proprietăți, a defunctului G__ P____ (tatăl reclamantului) și a mamei pârâtului Z______ V_____, J___ Agaftia, era ridicat acel gard despărțitor ce a rămas pe același aliniament până în urmă cu 2 ani, când pârâtul Z______ V_____ a înțeles să-l dărâme. De-a lungul timpului gardul a mai fost refăcut însă pe același aliniament. Până la data decesului numitei J___ Agaftia, mama pârâtului Z______ V_____, aceasta nu a negat posesia intervertită de unchiul ei G__ T_____ lui I___ și vărul ei G__ P____ (tatăl reclamantului) din comună în exclusivă. Posesia a fost de peste 50 de ani conform declarației lui T___ S____ A________, iar din declarația martorei V_____ Lucreția reiese că, de când martora s-a mutat în Pătrânjeni, în 1954, gardul dintre cele două proprietăți era deja ridicat, gard ce a fost demolat de pârâtul Z______ V_____ în urmă cu 2 ani (probabil prin 2010), el păstrându-și aliniamentul inițial de-a lungul timpului. Acest teren apare așadar ca fiind folosit de defunctul G__ P____ în mod exclusiv, în mod public, pașnic, netulburat în posesie și sub nume de proprietar (era cunoscut în ____________________ acelui teren), până la decesul acestuia din 07.12.2002, adică pe o perioadă de 57 de ani. Instanța constată așadar împlinit termenul de uzucapiune de 30 de ani până în decesul tatălui reclamantului din 2002, mai exact în 1963. Or neînțelegerile cu pârâtul Z______ V_____ au început abia în 2009, deși termenul de prescripție era deja împlinit încă din 1963 (1933-1963).

Aceștia au posedat în acest fel cu mult peste 30 de ani, calculul făcându-se începând cu anul 1933 (anterior celui de-al doilea război mondial) și până în 2002 (anul decesului lui G__ P____, tatăl reclamantului), ceea ce înseamnă 69 de ani. Astfel că defunctul G__ P____, tatăl reclamantului G__ T_____ P____, a dobândit dreptul de proprietate în condițiile Codului civil austriac, art.1451, art.1460-1465, art.1477 din Codul civil austriac.

Împotriva sentinței civile nr. 2990/2012 așa cum a fost completată, pronunțată de Judecătoria A___ I____ a declarat apel pârâtul Z______ V_____, solicitând admiterea acestuia, întrucât sentința apelată este netemeinică și nelegală.

Nu au fost depuse motive de apel.

Împotriva sentinței civile nr. 854/2013 pronunțată de Judecătoria A___ I____ a declarat apel pârâtul Z______ V_____ solicitând admiterea apelului și respingerea cererii de îndreptare a erorii materiale formulate de reclamant.

În motivarea apelului s-a arătat că prin sentința nr. 854/2013 nu s-a procedat la îndreptarea unei erori materiale ci la schimbarea în tot a sentinței civile nr. 2990/2012 deoarece prin cererea de îndreptare a erorii materiale formulate de reclamant s-a urmărit o nouă parcelare a imobilului în litigiu înscris în CF xxxxx Zlatna în varianta II a raportului de expertiză S_____ M____ care este un raport extrajudiciar. Această lucrare de expertiză tehnică a fost efectuată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX ce are ca obiect sistarea stării de indiviziune între reclamant și pârât, cauză în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 2426/2012 instanța alegând varianta I din raportul de expertiză pentru sistarea stării de indiviziune.

Tribunalul A___, prin decizia civilă nr. 245/A/2013, a respins excepția litispendenței și a autorității de lucru judecată invocată de pârâtul apelant Z______ V_____. A respins excepția nulității apelului declarat de pârât împotriva sentinței civile nr. 2990/2012 pronunțată de Judecătoria A___ I____, invocată de intimatul reclamant G__ T_____ P____. Au fost respinse apelurile declarate de pârâtul Z______ V_____ împotriva sentinței civile nr. 2990/2012 pronunțată de Judecătoria A___ I____ și a sentinței civile nr. 854/2013 pronunțată de Judecătoria A___ I____, ambele în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut și motivat următoarele:

Între reclamant și pârât se află pe rolul instanței dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în prezent în recurs, suspendat conform art. 244 Cod pr. civilă până la soluționarea prezentei cauze. Obiectul dosarului este sistarea stării de indiviziune pentru imobilul înscris în CF xxxxx Zlatna având ca reclamant pe Z______ V_____ și ca pârât pe G__ T_____ P____.

În prezenta cauză ce formează obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX se judecă acțiunea formulată de reclamantul G__ T_____ P____ împotriva pârâtului Z______ V_____, având ca obiect uzucapiune asupra imobilului înscris în CF xxxxx Zlatna.

Potrivit art. 163 Cod pr. civilă nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte înaintea mai multor instanțe.

Rezultă că între cele două părți din prezenta cauză mai există un litigiu cu privire la același imobil, dar care are un alt obiect și o altă cauză, nefiind întrunite cerințele art. 163 Cod pr. civilă pentru a se proceda conform art. 164 Cod pr. civilă privind reunirea cauzelor. Pentru aceste motive excepția de litispendență a fost respinsă.

S-a apreciat ca nefondată și excepția autorității de lucru judecat, raportat la sentința civilă nr. 5508/2011 pronunțată de Judecătoria A___ I____ și rămasă definitivă.

Prin cererea de chemare în judecată soluționată prin sentința civilă nr. 5508/2011 a Judecătoriei A___ I____, reclamantul G__ T_____ P____ a chemat în judecată pe pârâtul Z______ V_____ solicitând să se constate că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune , prin joncțiunea posesiei sale cu a antecesorului său G__ P____ asupra diferenței dintre cota de proprietate și folosința faptică asupra terenului înscris în CF nr. xxxxx Zlatna nr. top. 305/2 și nr. top. 306/2 identificat ca fiind lotul nr. 2 din varianta II a raportului de expertiză S_____ M____. Au fost invocate dispozițiile D.L. 115/1938.

În prezenta cauză același reclamant a chemat în judecată același pârât solicitând să se constate dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune de către antecesorul său G__ P____ prin joncțiunea posesiei acestuia cu a antecesorilor săi G__ T_____ și G__ A_____ asupra terenului în suprafață totală de 5643 mp. înscris în CF xxxxx Zlatna cu aceeași identificare topografică din raportul de expertiză S_____ M____. Au fost invocate disp. art. 1451 – 1465, art. 1477 și art. 1493 Cod civil Austriac.

Potrivit art. 1200 rap. la art. 1201 Cod civil lucru judecat este atunci când cea de-a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, se întemeiază pe aceeași cauză și se derulează între aceleași părți făcute de ele și în contra lor în aceeași calitate. Pentru a ne afla în situația de lucru judecat aceste condiții trebuie să fie întrunite cumulativ.

În cazul de față se observă că cele două litigii se derulează între aceleași părți, în aceeași calitate, au același obiect uzucapiune, pentru același imobil, dar sunt întemeiate pe cauze diferite, atât în ce privește solicitarea constatării întinderii dreptului de proprietate dobândit prin prescripție achizitivă cât și în ceea ce privește beneficiarul prescripției achizitive și temeiul de drept.

De altfel prin sentința civilă nr. 5508/2011 pronunțată de Judecătoria A___ I____, rămasă definitivă, instanța de fond a reținut că reclamantul nu a solicitat să se constate dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra unui teren precis delimitat, nefiind posibilă o uzucapiune pe cote de proprietate.

În prezenta cauză solicitarea reclamantului, beneficiarul prescripției achizitive și temeiul de drept diferă de cele invocate în cauza anterioară, instanța de judecată nu s-a pronunțat niciodată în mod definitiv și irevocabil asupra acestor solicitări, cauza celor două acțiuni înregistrate pe rolul instanței este diferită, motiv pentru care se apreciază că nici excepția autorității de lucru judecat nu este fondată și a fost respinsă.

Reclamantul intimat a solicitat decăderea pârâtului apelant din dreptul de a motiva apelul și a invocat nulitatea apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 2990/2012 pronunțată de Judecătoria A___ I____.

Pârâtul nu a motivat apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 2990/2012, dar potrivit art. 292 al. 2 Cod pr. civilă acest apel nu este nul, instanța analizându-l numai în baza celor invocate de parte, respectiv de pârât în fața primei instanțe.

Instanța de apel a respins excepția nulității apelului declarat de pârât împotriva sentinței civile nr. 2990/2012 pronunțată de Judecătoria A___ I____ în prezentul dosar.

Procedând la soluționarea celor două apeluri instanța a apreciat că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:

În prezenta cauză părțile au consimțit să folosească raportul de expertiză tehnică topografică efectuat de expert S_____ M____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, care are ca obiect sistarea stării de indiviziune asupra aceluiași imobil ca și în prezenta cauză (înscris în CF xxxxx Zlatna), litigiu ce se derulează între aceleași părți ca și în prezenta cauză.

Acest raport de expertiză tehnică conține două variante de partajare a imobilului, prima variantă efectuată conform cotelor de proprietate, iar a doua variantă conform folosinței faptice.

Nu au fost formulate în concret obiecțiuni privind această lucrare de expertiză, fiecare parte solicitând varianta pe care o aprecia ca fiind cea legală privind proprietatea asupra acestui imobil.

Prin urmare, a fost înlăturată critica adusă de apelant împotriva sentinței civile 854/2013 a Judecătoriei A___ I____, în ce privește folosirea ca probă a unui raport de expertiză tehnică utilizat într-un alt dosar, întrucât apelantul pârât a achiesat la utilizarea ca probă a acestui raport de expertiză și a solicitat varianta I din cuprinsul acestui raport.

Nici în motivarea apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 854/2013 a Judecătoriei A___ I____ nu există alte aspecte decât excepțiile anterior soluționate și folosirea ca probă a raportului de expertiză tehnică S_____ M____.

În aplicarea dispozițiilor art. 292 al. 2 Cod pr. civilă, instanța a analizat sentințele civile apelate sub aspectul susținerilor apelantului pârât în fața instanței de fond.

Prin sentința civilă nr. 2990/2012 pronunțată de Judecătoria A___ I____, instanța de fond a reținut calitatea părților, cotele de proprietate din imobilul înscris în CF xxxxx Zlatna și a prezentat detaliat evoluția stării de coproprietate asupra acestui imobil pornind de la proprietarul tabular G__ I___ căsătorit cu G__ S_____. Aceste aspecte au fost constatate de instanța de fond coroborând actele de stare civilă depuse la dosarul cauzei și înscrierile din CF xxxxx Zlatna provenită din CF nr. 1969 Pătrânjeni.

Niciuna din părți nu a contestat aceste aspecte reținute de instanța de fond.

Prin întâmpinarea depusă de pârâtul apelant în prezenta cauză (f.21) s-a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant întrucât nu se poate uzucapa în contra celorlalți coproprietari tabulari și arătându-se că mama pârâtului apelant a folosit terenul în litigiu până în anul 1956, dată de la care același teren a fost folosit de către soții B______ P____ și A__.

Caracterul echivoc al posesiei reclamantului a fost invocat și prin notele de ședință pe care pârâtul apelant le-a depus la dosarul cauzei.

Posesia, în cazul invocării prescripției achizitive, este caracterizată ca stăpânirea de fapt a unui bun imobil, exercitată pentru sine cu intenția de a deveni proprietar. Această posesie trebuie să fie utilă, neechivocă și sub nume de proprietar.

În teoria și practica de specialitate s-a consacrat principiul potrivit căruia moștenitorii sunt presupuși că stăpânesc bunurile succesorale unii pentru alții, cât timp se găsesc în indiviziune.

Cu toate acestea teoria și practica de specialitate au consacrat și excepția posesiei bunului succesoral de către unul dintre erezi pentru sine și în nume propriu, situație în care posesia acestui bun succesoral imobil este succeptibilă de uzucapiune dacă a intervenit o manifestare exterioară a moștenitorului care să demonstreze că a înțeles să transforme posesia comună în una exclusivă, având loc o intervertire a posesiei.

Prin urmare, posesia reclamantului intimat poate conduce la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune în contra celorlalți coindivizari, dacă din probele administrate rezultă caracteristicile posesiei sale anterior expuse.

Din probele administrate în dosarul cauzei rezultă că începând cu anul 1933 G__ T_____ fiul lui I___, antecesorul reclamantului intimat a intrat în posesia suprafeței de peste 5000 mp teren, delimitată de celelalte parcele de teren, suprafață de teren ce face parte din masa succesorală după def. G__ I___, respectiv înscrisă în CF 1969 Pătrânjeni, suprafață de teren pe care a folosit-o continuu, netulburat până la promovarea prezentelor litigii în instanță, când au apărut și discuțiile între reclamant și pârât cu privire la aceasta.

Celălalt moștenitor a def. G__ I___, G__ I____ măritată cu J___ G_____ a donat la 24.09.1939 grădina și casa zidită pe aceasta, fiicei sale J___ Agaftea, mama pârâtului apelant, minoră la momentul donației.

Din probele administrate în dosarul cauzei nu rezultă că G__ I____ sau ulterior J___ Agaftea și-ar fi manifestat voința de a intra în folosința terenului aflat în posesia antecesorului reclamantului sau că ar fi făcut vreun act de folosință a acestuia.

Deși această donația a fost întabulată în cartea funciară în concret proprietara tabulară G__ I____ și fiica acesteia J___ Agaftea nu au intrat în posesia suprafeței de teren pe care o folosea antecesorul reclamantului și nici nu și-au manifestat voința în acest sens.

Din declarațiile martorilor audiați rezultă că imobilul folosit de reclamant și respectiv antecesorul său a fost clar delimitat de celelalte proprietăți și a păstrat pe parcursul timpului neschimbate aceste delimitări. Între imobilul folosit de reclamant și imobilul folosit de pârâtul apelant a existat un gard despărțitor până în urmă cu aproximativ doi ani când acesta a fost demolat de către pârât.

Deși nu recunoaște folosința îndelungată a reclamantului asupra acestui teren din coroborarea răspunsurilor pârâtului intimat la interogatoriu (f. 123 – 125) rezultă că antecesorii reclamantului folosesc terenul în litigiu , au intrat în posesia acestui teren prin preluarea unei bucăți din teren de la B______ A__, care de altfel și recunoaște acest aspect prin întâmpinarea formulată și că această folosință a fost continuă și netulburată de către ceilalți coproprietari tabulari ai imobilului. Pârâtul apelant arată că a refăcut în anul 1967 gardul despărțitor între terenul pe care îl folosea el și terenul ce a fost la un moment dat folosit de B______ A__ și că la acel moment nu a știut cât anume era suprafața de teren care i-ar fi revenit conform cotei de proprietate asupra imobilului. A mai arătat că l-a atenționat pe reclamant că va revendica întreaga cotă de moștenire a mamei sale, în răspunsul de la întrebarea 10 precizând că bunicul său i-a zis când a împlinit 18 ani să nu se lase pentru că s-a abuzat și mamei sale i s-a luat din teren.

Practic prin aceste răspunsuri pârâtul apelant nu face decât să recunoască și să confirme susținerile reclamantului cu privire la folosința îndelungată a întregului teren de peste 5000 mp pe care a exercitat-o reclamantul intimat și de asemenea, să confirme că până la promovarea prezentelor acțiuni în sistarea stării de indiviziune și uzucapiune nu a efectuat nici un act de folosință sau pentru ______________________________ în litigiu.

Instanța de fond a coroborat aceste probe cu declarațiile celorlalți martori, stabilind incidența dispozițiilor Codului Civil Austriac și momentul începerii posesiei anul 1933 cu privire la imobilul în litigiu.

Apelantul nu a adus critici sentinței civile nr. 2990/2012 sub aspectul anului începerii posesiei și a incidenței dispozițiilor Codului Civil Austriac.

Prin sentința civilă nr. 2990/2012 pronunțată de Judecătoria A___ I____ s-a constatat că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune pentru suprafața totală de 5643 mp teren situat în Zlatna, _________________________ CF xxxxx Zlatna (CF 1969 Pătrânjeni) conform variantei 2 din raportul de expertiză tehnică II, respectiv pentru suprafața de 5643 mp teren.

Ulterior prin sentința civilă nr. 854/2013 pronunțată de aceeași instanță s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în sentința civilă nr. 2990/2012, s-a constatat că deși a fost aleasă varianta II din raportul de expertiză tehnică, instanța a înscris parcelările și suprafețele rezultate ca urmare a parcelării așa cum erau ele înscrise în varianta I a raportului de expertiză tehnică.

Sub acest aspect s-a apreciat că această sentință este temeinică și legală, eroarea materială fiind vizibilă având în vedere că suprafețele celor două loturi formate din imobilul în litigiu sunt diferite în cele două variante ale lucrării de expertiză tehnică, instanța a ales varianta II, a constatat dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune a reclamantului, dar a înscris eronat suprafețele terenurilor ce formează loturile atribuite părților.

Prin această sentință nu s-a schimbat înțelesul și cuprinsul sentinței civile inițiale ci doar s-a adus o corectură suprafețelor de teren greșit scrise. Instanța de fond a ales, în redactarea dispozitivului sentinței varianta de a dispune parcelarea imobilului înscris în CF xxxxx Zlatna conform variantei II din raportul de expertiză, tocmai pentru a preîntâmpina alte erori materiale sau neînțelegeri ale cuprinsului dispozitivului dacă ar fi procedat doar la corectarea cifrelor atât în ceea ce privește numărul topografic, cât și în ceea ce privește suprafața fiecărui număr topografic, varianta aleasă de instanța de fond fiind practic mai eficientă dar fără a denatura sau a schimba sentința inițială în care tot varianta II a raportului de expertiză tehnică a fost aleasă.

Având în vedere aspectele menționate s-au apreciat ca fiind temeinice și legale cele două sentințe apelate, urmând ca apelurile declarate să fie respinse.

Intimatul nu a justificat cheltuieli de judecată, astfel că acestea nu au fost acordate.

Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs reclamantul Z______ V_____, prin două cereri formulate de avocați diferiți, invocând în drept prevederile art. 304 pct. 6, 9 C. pr. Civ.

În expunerea criticilor se arată în esență următoarele:

1.Instanța de apel a cercetat procesul fără a intra în soluționarea fondului, întrucât deși a fost investită cu apelul motivat împotriva hotărârii de îndreptare a erorii materiale, instanța de apel nu a observat că cererea intimatului nu constituia o cerere de completare și îndreptare a deciziei ci motiv de apel, motiv pentru care se impune casarea cu trimitere spre rejudecare.

2.Nelegal instanța de apel a respins excepția autorității lucrului judecat, față de sentința nr. 5528/2011 a Judecătoriei A___ I____, care are autoritate de lucru judecat, respingându-se acțiunea formulată de reclamant pentru un prim motiv că posesia a fost echivocă.

3.Nelegală este și motivarea instanței de fond privitoare la excepția de litispendență întrucât prin sentința civilă nr. 2990/2012 s-a dispus din nou parcelarea imobilului, deși același judecător a partajat imobilul în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, dosar care în prezent este suspendat.

4.Nelegal instanța de fond a apreciat că nu are importanță modalitățile de partajare, fie conform cotelor, varianta I solicitată de recurent, fie varianta II, având importanță doar măsurătorile terenului pretins a fi uzucapat, însă cu toate acestea, a dispus partajarea prin lotizare fără a ține cont de cote. Din corpul de teren pârâtul deține cota de ½ parte și niciodată nu s-a opus faptului că reclamanții dețin cealaltă cotă de ½. Nimeni nu a pus la îndoială posesia sau folosința terenului în întregul lui, însă în mod eronat instanța a admis acțiunea privitor la lotul nr. 2 în favoarea reclamanților. Prin urmare instanța a dat mai mult decât s-a cerut iar recurentul este păgubit, existând cerere de ieșire de indiviziune în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX ce în prezent este suspendat.

Reținerile instanței de apel potrivit căruia, din probatoriul administrat, instanța a reținut că antecesorul părții litigante a intrat în posesia unei suprafețe de teren de 5000 mp, pe care a folosit-o continuu și netulburat, etc., nu sunt probate de nici un înscris și nici un început de dovadă de măsurătoare. Această afirmație nu este susținută. Până la măsurarea terenului de exp. S_____ M____, acest teren nu a fost măsurat și parcelat. Alegația privind faptul că a existat un gard care putea să însemne o delimitare, nu poate fi acceptată ca producătoare de efecte juridice.

Prin întâmpinare, intimatul G__ T_____ P____ a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În recurs nu s-au depus înscrisuri noi.

Examinând hotărârea atacată, prin prisma criticilor formulate, Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele:

Reclamantul a investit instanța de judecată cu o acțiune având ca obiect principal constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.

În mod corect acțiunea astfel formulată a fost admisă de către instanța de fond, iar decizia instanței de apel întrucât a menținut această soluție este legală.

Prima critică formulată de recurent referitoare la necercetarea fondului de către instanța de apel este cu evidență de neprimit, întrucât Tribunalul A___ a respectat dispozițiile art. 295 C. pr. civ, examinând cauza sub toate aspectele, deși apelantul nu a motivat apelul declarat împotriva sentinței Judecătoriei A___ I____ iar calea de atac nu a fost soluționată în baza unei excepții procesuale.

Cererea intimatului, contrar susținerilor recurentului nu constituia motiv de apel ci a constituit o cerere de completare și îndreptare a sentinței civile nr. 2990/2012, cerere care în mod corect a fost soluționată prin sentința civilă nr. 854/2012, în temeiul disp. art. 281 și 282 C. pr. civ.

Criticile referitoare la excepția autorității lucrului judecat și litispendenței sunt nefondate, în mod corect fiind soluționate de către instanțele de fond.

Cu evidență în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 1200 -1201 C. civ coroborat cu art. 166 C. pr. civ, întrucât cauzele și obiectele celor două procese civile sunt diferite. Prin sentința nr. 5508/2011 s-a respins solicitarea reclamantului de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, asupra unui teren pe cote de proprietate, or în prezentul proces se invocă un temei de drept diferit, respectiv dispozițiile C. civ. român și austriac și se solicită constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune, prin joncțiunea posesiei, asupra unui teren identificat.

Prin urmare, întrucât nu există identitate de obiect, cauză între cele două procese civile, în mod corect instanța de apel a respins excepția autorității lucrului judecat a sentinței civile nr. 5508/2011 pronunțată de Judecătoria A___ I____.

Excepția litispendenței este incidentă în situația în care sunt aplicabile dispozițiile art. 163 alin. 1 C. pr. civ. potrivit căruia nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și aceași parte, înaintea mai multor instanțe. Litispendența implică cu necesitate existența unei triple identități de obiect, cauză și părți între cele două procese aflate pendinte în fața unor instanțe judecătorești diferite, de fond, deopotrivă competente și anticipează asupra autorității de lucru judecat. Or, în dosar mr. XXXXXXXXXXXXX aflat în calea de atac a recursului și suspendat până la soluționarea prezentei cauze, are ca obiect sistarea stării de indiviziune, obiect total diferit față de prezenta cauză care are ca obiect, așa cum s-a constatat mai sus, constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune. Întrucât nu există identitate de obiect și cauză, în mod corect instanța de apel a respins și excepția litispendenței.

Parcelarea terenului în prezentul dosar pentru care s-a dispus constatarea dreptului de proprietate a reclamantului prin uzucapiune și joncțiunea posesiilor nu constituie contrar susținerii recurentului identitate de obiect și cauză cu dosarul ce vizează sistarea stării de indiviziune.

Cu evidență, susținerea recurentului referitoare la parcelarea terenului de către instanța de fond fără a se ține cont de cotele de proprietate și astfel instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut, cu evidență, nu poate fi primită.

Față de obiectul prezentei acțiuni de constatare a dobândirii dreptului de proprietate al reclamantului și joncțiunea posesiilor, în temeiul C. civ. austriac și a C. civ. din 1864, evident parcelarea imobilului uzucapat nu putea fi dispusă conform cotelor de proprietate. În acțiunea de uzucapiune nu prezintă relevanță cotele de proprietate ale coproprietarilor ci doar terenul asupra căruia posesia echivocă s-a transformat în posesie utilă. Susținerile recurentului referitoare la probatoriul administrat, la lipsa înscrisurilor, la existența gardului, exced prezentului cadru procesual întrucât vizează critici de netemeinicie ale deciziei atacate. Mai mult, aceste critici sunt și formulate omissio medio, direct în calea de atac a recursului, întrucât apelul declarat împotriva sentinței Judecătoriei A___ I____ nu a fost motivat ci doar apelul împotriva sentinței de completare.

Reiterăm că toate criticile care vizează soluția pronunțată de Judecătoria A___ I____ privitoare la parcelare, dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune sunt formulate omissio medio, direct în calea de atac a recursului și sunt astfel inadmisibile. Singurele critici care au fost formulate împotriva sentinței de îndreptare și completare au vizat doar excepția autorității de lucru judecat, de litispendență și variantele de parcelare.

Recurentul a invocat în mod formal disp. art. 304 pct. 8 C. pr. civ, care este incident când instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății a schimbat natura ori înțelesul lămurit vădit neîndoielnic al acesteia, întrucât în dezvoltarea motivelor de recurs nu se formulează critici care să susțină acest motiv de nelegalitate.

Pentru considerentele expuse, întrucât în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 6 - 9 C. pr. civ, Curtea în temeiul art. 312 C. pr. civ. va respinge ca nefondat prezentul recurs, decizia atacată fiind legală.

Față de dispozițiile art. 274 C. pr. civ, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, efectuate și justificate de intimat cu înscrisuri la dosar,

(continuarea deciziei civile nr. 245/03.06.2014 pronunțată de Curtea de Apel A___ I____ – Secția I Civilă în dosar civil nr. XXXXXXXXXXXXX)

în sumă de 1240 lei reprezentând onorariu de apărător conform chitanței de la fila 29.

Pentru aceste motive:

În numele legii

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Z______ V_____ împotriva deciziei civile nr. 245/A/2013 pronunțată de Tribunalul A___ în dosar civil nr. XXXXXXXXXXXXX.

Obligă recurentul să plătească intimatului G__ T_____ P____, suma de 1240 lei, cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 03 iunie 2014.

Președinte, C_______ G_________ N______	Judecător, D______ M________	Judecător, M______ F_________ C____
	Grefier, N_______ P______

Redc. C.G.N/04.06.2014

Tehn. N.P.

2 ex/20.06.2014

Jud. fond – L. B_______

Jud. apel – L. P______ P__/F. P_____