Acesta nu este document finalizat

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 16 Aprilie 2015

PREȘEDINTE – D______ C_____

JUDECĂTOR – D________ I____

GREFIER – I_____ G_______

DECIZIA CIVILĂ Nr. 516/2015

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind apelul declarat de către T______ E____ împotriva sentinței civile nr. 7816 din 22.05.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în contradictoriu cu intimații M_________ Iași - Reprezentat De Primarul Municipiului Iași, C________ L____ Al Municipiului Iași, având ca obiect uzucapiune .

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.

Procedura este completă.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 02 aprilie 2015 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi când,

T R I B U N A L U L

Asupra apelului de față:

Prin sentința civilă 7816/22.05.2013 pronunțată de Judecătoria Iași a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive.

A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta T______ în contradictoriu cu pârâții M_________ IAȘI - reprezentat de PRIMARUL MUNICIPIULUI IAȘI și C________ L____ AL MUNICIPIULUI IAȘI.

S-a dispus ca, cheltuielile procesuale avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a constatat că prin cererea înregistrată, reclamanta T______ E____ i-a chemat în judecată pe pârâții M_________ IAȘI - REPREZENTAT DE PRIMARUL MUNICIPIULUI IAȘI și C________ L____ AL MUNICIPIULUI IAȘI ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că a dobândit proprietatea terenului în suprafață totală de 700 m.p., situat în Iași, ___________________, prin uzucapiunea de 30 ani, în conformitate cu dispozițiile art.1890 C.civ, coroborat cu dispozițiile art.1847 și art.1860 C.civ.;

A arătat că în fapt, este legatară testamentară după defuncta P___ A____,decedată la data de 04.06.1984,conform certificatului de moștenitor nr.1051/05.11.1984.

Autoarea sa a deținut în proprietate un imobil compus din casă de locuit și teren aferent în suprafață de 1000 m.p. situat în Iași,___________________ (fostă Adunați nr.22) dobândite de defunctă în baza actului dotal autentificat sub nr.4 din 22 aprilie 1910 la Judecătoria Iași - Ocolul II.

Cu prilejul întocmirii certificatului de moștenitor sus menționat terenul în suprafață de 1000 m.p. a trecut în proprietatea statului, conform art.30 din Legea nr.58/1974.

După apariția Legii nr. 18/1991,a formulat cerere de stabilire a dreptului de proprietate și,în baza art.35 alin.3 din Legea 48/1991,i-a fost eliberat titlul de proprietate nr. xxxxxx/23.12.1995 C.J.F.F. Iași pentru suprafața de 1000 m.p.

Deosebit de terenul menționat în precedent,autoarea sa deținea în posesie și folosință și suprafața de 700 m.p. situat în Iași,___________________,fiind stăpânit terenul sub nume de proprietar, în mod public, neîntrerupt și continuu, fiind o posesie utilă exercitată de autoarea ,iar după decesul acesteia l-a preluat dânsa și defunctul său soț T______ N______ (decedat la data de 18.03.2000) în posesie , rezultând o joncțiune a posesiilor, în conformitate cu dispozițiile art.1860 C.civ.

Terenul dedus judecății este folosit în prezent de dânsa, comportându-se ca un adevărat proprietar, plătind impozit la administrația financiară și, de asemenea, efectuând toate operațiunile ce țin de un bun gospodar și adevărat proprietar.

În drept, a invocat art. 111 C.proc.civ cu referire la dispozițiile .1890,1847 și 1860 C.civ.

M_________ Iași/C________ L____ al Municipiului Iași au formulat întâmpinare.

Au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L____ lași, în temeiul dispozițiilor Legii nr.215/2001, actualizată la zi.

Potrivit art,21 alin.1 din Lege, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice, au capacitate deplină și patrimoniu.

Având în vedere art.36 alin.2 lit.c din Legea nr.215/2001, C________ L____ administrează domeniul public și privat al municipiului,fiind doar titularul unui drept de administrare,nu titularul dreptului de proprietate.

Or, într-o uzucapiune, C________ L____ nu poate avea calitate procesuală și nu poate fi sancționat decât proprietarul neglijent.

Întrucât calitatea de proprietar cu privire la bunurile aflate în domeniul public și privat o poate avea doar unitatea administrativ teritorială, respectiv, __________________________, apreciem că C________ L____ Iași nu are calitatea procesuală pasivă raportat la obiectul cauzei.

Au invocat excepția lipsei calității procesuale a Municipiului Iași, întrucât reclamanta , nu face dovada că imobilul pentru care-l vrea a uzucapa, s-ar afla în patrimoniul Municipiului Iași, pentru ca astfel să se justifice calitatea procesuală pasivă a Municipiului Iași.

A arătat că în cererea de chemare în judecată, reclamanta a arătat că este legatar testamentar după P___ A____, decedată la data de 04.06.1984, conform Certificatului de moștenitor nr.1051 ,84.

Autoarea reclamantei a deținut în proprietate un imobil compus din casa de locuit și teren în suprafață de 1000 mp situat în Iași, ___________________ (fostă Adunați nr.22), dobândită de defunctă în baza actului dotal nr. 4 / 22.04.1910, autentificat la Judecătoria Iași - Ocolul II.

Conform art.30 din L58/1974, terenului suprafață de 1000 mp din ___________________ a trecut în proprietatea Statului, prin Decizia nr. 902 /11.12.1984.

Prin Decizia nr.903 / 11.12.1984 s-a atribuit în folosință suprafața de teren de 100 mp din terenul în suprafață de 1000 mp situat în Iași, ___________________, pe toată durata existenței construcțiilor de pe acesta și cu plata taxei de 1 leu / mp anual.

După _____________________ L. 18/1991, reclamanta, împreună cu soțul ei, a formulat cerere de stabilire a dreptului de proprietate și, în baza art.35 alin.3 din L18/1991, i-a fost eliberat Titlul de proprietate nr. xxxxxx/23.12.1994, pe numele T______ N______ și T______ E____.

Reclamanta, împreună cu soțul ei,T______ N______, în anul 1994, a mai

Obținut de pe urma defunctei P___ A____ , un alt Certificat de moștenitor cu nr.298 / 1994 cu o suprafață de teren de 1367 mp, situată în Iași, _____________________, dobândită de defunctă prin actul dotal de la părinți, autentificat sub nr. 4 din 22 aprilie 1919 la Judecătoria Iași – Ocolul II.

Prin compararea celor 2 certificate de moștenitor, se observă faptul că, la data decesului lui P___ A____, în primul certificat din anul 1984 este trecut 4 iunie 1984 și în cel de al doilea 11 iunie 1984.

Primul certificat a produs efectele arătate mai sus(pct. 1) și, în baza căruia reclamanta, împreună cu soțul ei, a obținut Titlul de proprietate cu nr. xxxxxx/23.12.1994.

Reclamanta, ca urmare al eliberării celui de al doilea certificat de moștenitor, declară la administrația financiară a Municipiului Iași și suprafața de teren de 1367 mp, conform Declarației înregistrate cu nr.xxxxx /14.03.1994.

Tot ca urmare a eliberării celui de al doilea certificat de moștenitor, reclamanta intabulează suprafața de teren de 1367 mp.

Se impun următoarele întrebări:

Care este data reală a decesului lui P___ A____?

Care dintre cele două certificate de moștenitor este cel real?

Certificatul de moștenitor cu nr.298 / 1994 este un supliment al certificatului emis în 1984? Dacă ___________________ certificat suplimentar, de ce nu s-a specificat acest lucru prinsul certificatului emis în anul 1994?

Din cuprinsul Sentinței civile nr.4160 / 1993, reclamanta, împreună cu soțul ei,T______ N______ încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu numiții G____ N______ și G____ O___, privind suprafața de teren de 224 mp și a 2 camere din imobilul situat în __________________ .

Reclamanta, împreună cu soțul ei ,nu a mai recunoscut antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat, iar cei care au cumpărat imobilul și suprafața de teren, i-a acționat în judecată, pentru a obține o hotărâre care să tină loc de act de vânzare-cumpărare, în cadrul Dosarului nr. xxxxx/1992.

Prin sentința amintită mai sus, instanța a admis acțiunea formulată de către reclamanții G____ N______ și O___.

Pârâții, T______ N______ și E____ au formulat apel, dar le-a fost respins prin Decizia nr.80 /1996.

Reclamanta, împreună cu soțul ei, au formulat o acțiune în anulare a actului de vânzare-cumpărare ,prin care instanța s-a pronunțat în Dosarul nr. xxxxx/1992, dar instanța a respins și această acțiune.

În considerentele Sentinței nr. 4160 / 1993, instanța arată că, chiar dacă pârâții (T______ N______ și E____) nu au obținut până în prezent titlul de proprietate nu se justifică nerespectarea obligațiilor asumate printr-o convenție anterior încheiată, iar neridicarea titlului de proprietate fiind datorată dezinteresului lor față de obținerea acestor acte.

După rămânerea definitivă a Sentinței civile nr.4160 / 1993, d-l G____ N______ și d-na G____ O___ au obținut suprafața de teren de 224 mp și cele două camere din imobilul situat în ___________________, camere având suprafața construită de 36 mp, deci, un total de 260 mp din total de 1000 mp deținută de reclamantă și soțul acesteia.

Reclamantei și soțului acesteia , din scăderea suprafeței obținute de către familia G____ ,le-a rămas suprafața de teren de 760 mp.

În urma verificării actelor deținute și pe care le vor anexa la prezentul dosar, în urma decesului soțului reclamantei, T______ N______, la data de 18.03.2000, a fost obținut de către reclamantă, Certificatul de moștenitor nr.50 / 2006, unde la rubrica Bunuri imobile, există specificat cota indiviză de 1/2 din imobilul situat în Iași, ___________________, compus din suprafața de teren de 1000 mp teren din care : 900 mp teren arabil, ____________________________________ mp teren curți construcții: _____________________, _______________________>

La bunurile imobile este trecut suprafața de teren de 1000 mp deși, anterior decesului lui T______ N______, se vânduse suprafața de teren de 260 mp, din care 224 mp arabil și 36 mp construiți către familia G____ N______ și O___ ( Sentința civilă nr.4160/1993 rămasă definitivă și irevocabilă).

Reclamantei și defunctului ei soț le rămăsese suprafața de teren de 760 mp și nu 1000 mp.

Dacă prin Certificatul de moștenitor nr.298/1994 de pe urma defunctei P___ A____ le-a rămas si suprafața de teren de 1367 mp .de ce nu a fost inclusă si aceasta?? De ce nu s-a arătat faptul că 260 mp au fost vânduți către familia G____ N______ si O___?

Din cuprinsul Certificatului de moștenitor nr.50 / 2006 reiese că unicul moștenitor este T______ E____, iar străini de succesiune prin neacceptare conf.art.700 C.civ. G___ G_______ și T______ D_____.

Față de Certificatul de moștenitor nr.50/2006, numiții V______ Gh.I_____ și V______ Gh.L_____ formulează acțiune de anulare a acestui act, Dosar nr.XXXXXXXXXXXXX, întrucât aceștia au fost omiși de la moștenirea de pe urma defunctului T______ N______.

Prin Sentința nr.496 / 2008, rămasă definitivă și irevocabilă, instanța constată că alături de d-naTimofte E____, au calitatea de moștenitori legali și reclamanții V_______ Gh.I_____ și V_______ L_____ cu o cotă de 3/8 din moștenire, în calitate de nepoți de fiică predecedată (V_______ M______ decedată la data de 01.01.1993).

Ulterior rămânerii definitive și irevocabile a Sentinței nr.496/2008, numiții V_______ Gh.I_____ și V_______ au acționat în judecată pe T______ E____ în Dosarul nr.7960/2009 , ce a avut ca obiect: succesiune, partaj, ieșire din indiviziune.

După derularea procesului, atât pe fond ,cât și după formularea căilor de atac, respectiv, apel și recurs, numiților V_______ Gh.I_____ și L_____ li s-a atribuit suprafața de teren de 382,5 mp , reprezentând lotul 2 din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuată de către expert G_______ C., din suprafața de 1000 de mp, deși trebuia din suprafața de 760 mp. ca urmare a faptului că anterior decesului lui T______ N______ se vânduse suprafața de 224 mp si 36 mp construiți familiei G____ N______ si O___.

Se naște o întrebare: Cum de nu a observat expertul desemnat că suprafața de teren era de 760 mp si nu 1000 mp??

Situația juridică a terenului din __________________ este una inedită, avându-se în vedere faptul că, deși se vinde o suprafață de teren de 260 mp, rămâne tot 1000 mp și, ulterior, cu ocazia partajului și a ieșirii din indiviziune, se împarte din suprafața de 1000 mp și nu cea rămasă după vinderea suprafeței de 260 mp.

O astfel de declarație a fost dată de către autoarea reclamantei, P___ A____ ,în anul 1982, în are declară că deține în proprietate suprafața de teren de 1000 mp, din care 104 mp suprafață Construită.

D-na P___ A____ , la data declarației date, era văduvă și pensionară. Anterior declarației date de P___ A____, există două procese verbale încheiate de către inspectorii fiscali din acea vreme, respectiv, un proces verbal încheiat în anul 1962, în care se arată suprafața de teren, deținută de către P___ C_________, soțul d-nei P___ A____, din __________________, respectiv : 1685 mp din care : teren clădit 181 mp și teren neclădit de 1504 mp.

Aceleași suprafețe de teren se regăsesc și în cadrul Procesului verbal din data de 19.01.1966, pentru stabilirea impozitului pe clădiri și terenuri și a primelor de asigurare prin efectul legii pentru clădiri, pe perioada 1966/1970.

In perioada respectivă, înainte de 1989, inspectorii fiscali făceau muncă de teren și consemnau suprafețele de teren reale pe care le constatau.

De la data constatării de către inspectorii fiscali a bunurilor impozabile din anul 1966 și până la declarația dată de d-na P___ A____ în anul 1982, suprafața de teren s-a diminuat, atât cea neconstruită, cât și cea construită.

După decesul d-nei P___ A____ și eliberarea Certificatului de moștenitor nr. 1051/1984, moștenitorii testamentari ai lui P___ A____, T______ N______ și E____ declară la administrația financiară ,suprafața de 1000 mp, din care în folosință, suprafața de teren de 100 mp iar diferența de 900 mp constituie teren închiriat.

Urmare a declarației date ,în anul 1986, în cadrul Procesului verbal-înștiințare de plată se regăsește suprafața de 1000 mp .

Reclamanta invocă joncțiunea posesiei pentru suprafața de teren de 700 mp, dar, acest lucru nu e posibil, întrucât nu face dovada că acest lucru s-a realizat.

Din cele arătate mai sus, respectiv, după înscrisurile citate, autoarea reclamantei nu a avut în posesie suprafața de 700 mp, pentru a se putea invoca joncțiunea posesiei. Din declarația dată în 1982 reiese suprafața de teren deținută de 1000 mp, ca urmare a actului dotal nr.4/1910.

În perioada înainte de 1989, Statul socialist, prin _____________________ L.58/1974, dar și a Lg 59/1974 privind fondul funciar, valorifica fiecare suprafață de teren agricolă privind productivitatea acestora și dădea în folosință terenuri agricole persoanelor care voiau să muncească.

In anul 1982, d-na P___ A____ era văduvă si pensionară având o vârstă înaintată, nemaiputând munci teren în plus, fată de terenul ce-l deținea.

In drept, a invocat prevederile L.58/1974; L.59/1974 ; L. 18/1991 ; u.215/2001 ;art. 115-118, art.242 alin.2 C.pr.civ.

Prin decizia civilă 538/24.04.2011 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a Tribunalului Iași a fost schimbată în parte apelul împotriva sentinței civile nr. xxxxx/29.09.2010 pronunțată de Judecătoria Iași, fiind atribuit în indiviziune către V_______ I și V_______ L. lotul 2 de 382,5 mp, iar lotul 1 către T______ E. (637,5mp).

Prin decizia civilă 65/2012 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Curții de Apel Iași a fost respins recursul Elizei T______ împotriva deciziei civile 558/2011.

La data de 23.12.1994 a fost emis titlul de proprietate pentru 1000 mp în favoarea T______ E____ și T______ V. N______ (teren situat în _____________________).

Din declarația din 9.05.1982 rezultă că P___ A____ deținea suprafața de 1000 mp – proprietate personală în Iași, _____________________.

Din procesul verbal nr. 793/1962 rezultă că P___ C_________ avea teren de 1685 mp.

Din procesul verbal pentru stabilirea impozitului pe clădiri și terenuri și a primelor de asigurare prin efectul legii pentru clădiri, pe perioada 1968/1970, rezultă suprafața de teren de 1685 mp în _____________________.

Prin decizia nr. 902/11.12.1984 emisă de C________ Popular Municipal Iași, Comitetul executiv rezultă că terenul din Iași, _____________________, de 1000 mp aferent imobilului pe care T______ N______ și T______ E____ l-a primit prin moștenire testamentară, după cum rezultă din certificatul de moștenire nr. 1051/1984 trece în proprietatea statului și administrarea operativă a municipiului Iași, fără plată.

Prin decizia nr. 903/11.12.1984 s-a atribuit în folosință lui T______ N______ și T______ E____ din Iași suprafața de 1000 mp din Iași, _____________________.

Declarația lui T______ N______ și E____ face referire la suprafața de 1000 mp teren din Iași, _____________________, iar cea cu nr. 1295/1985 face referire la 900 mp.

Din procesul verbal de înștiințare la plată rezultă că terenul din Iași _____________________ este proprietate de stat pentru 1000 mp.

Martora Țendria A_____ (fila 129) a declarat că reclamanta domicilia cu soțul său și un copil în același imobil cu un cuplu în vârstă care au decedat cu 30-40ani în urmă, că nu are cunoștințe ca vreo persoană să-i fi pus în vedere reclamantei să elibereze imobilul și nici dă fi fost chemată în vreun litigiu pentru casă și teren. Martora nu a precizat cu exactitate ce teren era în jurul casei în care locuiește reclamanta. Gardul din jurul terenului a rămas în același amplasament. Martora a mai precizat că nu a văzut ca reclamanta să aibă vreun act pentru terenul la care a făcut referire. Reclamanta este cunoscută în zonă ca și proprietara imobilului. A apreciat că este o suprafață mare de teren deoarece are două ieșiri una la ___________________ la ____________________________ posesorilor de la fila 138 rezultă că T______ N______ ocupă suprafața de 0,2240 mp.

Anterior în baza certificatul de atestare fiscală nr. xxxxxx/2011 rezultă că T______ E____ și N______ (decedat) figurează cu clădiri de locuit cu o suprafață construită de 49 mp ocupați, 51 neocupați, teren intravilan arabil 681,21 mp neocupați, arabil 461,79 mp vii și 900 mp arabil în ____________________.

S-a menționat că aceștia nu figurează în evidențele compartimentului fiscal cu restanțe bugetare de plată către bugetul local, conform declarațiilor depuse și evidențelor existente la data întocmirii.

Din fișa nr. 2137/1994 rezultă că T______ E____ a declarat pe proprie răspundere că schița de plan corespunde cu terenul pentru care a revendicat dreptul de proprietate.

Din adresa nr. xxxxx/11.02.2013 emisă de DEFPL Iași din cadrul Municipiului Iași rezultă următoarele:

În baza titlului de proprietate nr. xxxxx/23.11.1984 reclamanta a fost înscrisă în proprietate cu 100 mp în Iași, _____________________.

Anterior, în baza certificatului de moștenitor nr. 1051/1984, reclamanta a fost înscrisă cu clădire de 181 mp și anexă în suprafață construită de 49 mp, iar în baza certificatului de moștenitor nr. 284/1994, a planului de situație și a declarațiilor fiscale a fost înregistrată în indiviziune cu teren de 1367 mp situat la adresa de mai sus.

Conform sentinței civile nr. 4160/14.04.1993 și a deciziei civile 80/22.01,1994 din rolul reclamantei a fost scăzută suprafața de 224 mp.

În prezent în baza sentinței civile 496/18.01.2008 Judecătoria Iași și a deciziei nr. 558/24.06.2011 Tribunalul Iași și deciziei civile nr. 65/16.01.2012 reclamanta figurează în evidența compartimentului fiscal în coproprietate cu T______ N______, cu imobil situat în Iași , _____________________ (clădire – 49 mp, teren – 49, construcții, arabil – 681,21 mp, vii 46,78 mp și arabil 517,50 mp.

La 5.11.1984 a fost emis certificatul de moștenitor nr. 1051/1984 de N.S.J Iași pentru P___ A____, decedată la 4.06.1984, pentru imobilul de 1000 mp teren 500 mp construcții și 500 mp arabil și o casă de locuit amplasată pe acest teren, situată în perimetul construibil al municipiul Iași, _____________________ (fostă Adunați nr.22) deținute de defunctă în baza actului dotal autentificat sub nr. 4/1910 la Judecătoria Iași Ocolul II. S-a menționat că suprafața de 1000 mp teren clădit și neclădit trece în proprietatea statului, conform Lg. 58/1974 fiind moștenire conform testamentului, la succesori fiind trecuți legatarii T______ E____ și T______ N______.

În certificatul de moștenitor nr. XXXXXXXXXXXX a fost inclusă suprafața de 1367 mp situată în municipiul Iași, _____________________ jud Iași dobândit de defunctă prin act dotal de la părinți autentificat sub nr. 4/22.04.1910, la Judecătoria Iași Ocolul II.

Nu rezultă că aceste certificate au fost contestate în justiție.

Din extrasul de deces nr. xxxxx/17.04.2013 emis de DEPL Iași rezultă că P___ A____ a decedat la 11.06.1984, rezultă că data de 4.06.1984 înscrisă în primul certificat este rezultatul unei erori materiale.

Din documentația care a stat la baza emiterii primului certificat de moștenitor rezultă că se face referire la suprafața de 1000 mp teren ( 500 mp construcții și 500 mp arabil).

Testamentul Anetei P___ evidențiază că ultima sa dorință a fost de a lăsa la încetarea sa din viață către T______ E____ și T______ N______ întreaga sa avere mobilă și imobilă.

Din documentația care a stat la baza emiterii certificatului de moștenitor nr. 1051/1984 rezultă că suprafața de 1000 mp a trecut în proprietatea statului.

Judecătoria Iași a solicitat documentația pentru dosarul nr. 4996/1991 dar nu s-a depus hotărârea pronunțată în acesta.

Nu rezultă de unde a concluzionat notarul că suprafața de teren este de 1367 mp.

Din adresa nr. xxxxx/xxxxx/24.05.2003 rezultă că la data efectuării măsurătorilor suprafața totală a terenului aflat în folosința lui T______ E____ și N______ este 2240 mp, menționată în referatul de specialitate întocmit în vederea emiterii actului administrativ în baza căruia urma să se emită titlul de proprietate.

După analizarea cererii, Prefectul Iași a emis titlul de proprietate nr. xxxxxx/1995 pentru 1000 mp teren situat în _____________________ pe numele T______ E____ și T______ N______.

Nu au fost înregistrate notificări conform Lg. 10/2001 și nici noi cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.

Din expertiza topometrică realizată în cauză rezultă următoarele:

Obiectivul nr. 1

•Identificarea terenului in litigiu, prin schite si vecinătăți, sa menționeze expertul daca terenul in suprafața de 700mp este diferita de terenul in suprafața de 1000 mp identificat in TP nr. xxxxxx/1994, daca terenul in litigiu este diferit de suprafața de 224mp care a făcut obiectul Sentinței Civile nr.4160/1993 si daca terenul in litigiu face parte din domeniul public sau privat al statului;

Răspuns :

•Terenul in litigiu are suprafața totala de 1126mp (nu 700mp), este amplasat in intravilan Mun. Iasi, sector cadastral 32, este delimitat de punctele1,41,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13,14,15,16,17,18,19,20,1, vecinătățile sunt inscrise pe planșa 1 anexa la prezentul raport, iar loturile cadastrale care formează aceasta suprafața sunt următoarele:

-L__ 1, ____________________/1 cu suprafața de 290mp delimitat de punctele 2,3,4,5,6,7,8,9,42,41,2 (vezi Planșa 1);

-L__ 2, _________________ suprafața de I90mp delimitat de punctele 1,41,42,19,20,1 (vezi Planșa 1);

-L__ 3, ___________________/1 cu suprafața de 646mp delimitat de punctele 9,10,11,12,13,14,15,16,17,18,19,42,9 (vezi Planșa 1);

•Inginer I_______ I____ (reprezentanta Primăriei Mun. Iași) mi-a adus la/ cunoștința ca terenul aflat in litigiu nu este înscris ca făcând parte din domeniul public al statului.

Notă:

În urma măsurătorilor efectuate la imobilul din intravilan Mun. Iași, ____________________, sector cadastral 32, si ea planului rezultat cu TP nr. xxxxxx/1994 cu Sentința Civila nr.4Î60/l993 si cu Documentația Tehnica cu nr. cadastral xxxxx, s-au constat următoarele:

a) terenul în litigiu are suprafața totala de 1126mp (nu 700mp), este delimitat de punctele 1,41,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13, 14, 15, 16, 17, 18, 19,20,1 si este format din următoarele loturi:

- L__ 1, _________________/1 cu suprafața de 290mp delimitat de punctele 2,3,4,5,6,7,8,9,42,41,2;

- L__ 2 _________________ suprafața de 190mp delimitat de punctele 1,41,42,19,20,1;

- L__ 3 ________________/1 cu suprafața de 646mp delimitat de punctele 9,10,11,12,13,14,15,16,17,18,19,42,9;

b) Suprafața de 1000mp (include construcția CI) dobândita conform TP nr.l83375/1994 are numărul xxxxx, este diferită de suprafața de 1126mp si este delimitata de punctele 5, 6, 7, 8, 9, 10, 1l, 12, 40, 39, 38, 37, 36, 35, 34, 33, 32,31,30,29,28 27, 26, 25, 24,23,22,21,5;

c) Suprafața de 224mp ce a fost stabilita ca proprietate G____ conform Sentinței Civile nr. 4160/14.04.1993, este diferita de suprafața de 1 126mp aflata in litigiu si se învecinează cu aceasta pe aliniamentul format de punctele 3,4,5,21,22,23,24.

Din adresa xxxxx/8.05.2013 rezultă că T______ E____ figurează cu datorii de 29 lei. Terenul de 1126 mp nu este înregistrat distinct.

Estimând materialul probator administrat în cauză instanța a reținut următoarele:

Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului este neîntemeiată.

Atâta timp cât alți proprietari ai terenului nu sunt cunoscuți, iar vecinii nu au ridicat pretenții la terenul în litigiu rezultă că pârâtul 1 este cel care are calitate procesuală pasivă (M_________ Iași). Pe de altă parte, C________ L____ Iași este administratorul bunurilor aflate în proprietatea unității administrativ teritoriale, astfel că are calitate procesuală pasivă în cauză.

Acțiunea s-a apreciat a fi este neîntemeiată pentru motivele care vor fi expuse mai jos:

Uzucapiunea de 30 de ani invocată de reclamantă presupune o posesie utilă, publică, pașnică, sub nume de proprietar și continuă atât pentru aceasta cât și pentru autoarea acesteia – P___ A____, deoarece s-a invocat joncțiunea posesiilor. Posesia, ca stare de fapt presupune două elemente: unul material (corpus) și unul intențional (animus).

Astfel, conform art. 1837 Cod civil „Prescripția este un mijloc de a dobândi proprietatea sau de a se libera de o obligație, sub condițiile determinate prin aceasta lege.”

Posesiunea este deținerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înșine sau de altul în numele nostru.”

Ca să se poată prescrie se cere o posesie continuă, neîntreruptă, publică și sub nume de proprietar, după cum se explică în art. 1853, 1854 și 1863.

Reclamanta și autoarea sa au stăpânit terenul prin îngăduința proprietarului, neprobându-se achitarea de către P___ A____ a impozitului, obligație ce revine doar proprietarului. În acest sens trebuie reținute și declarația sa, inițială și cea ulterioară actului de control fiscal cu privire la predarea unei suprafețe de 1000 mp ( a se vedea și ultima declarație din 1982).

Or, din acest punct de vedere se reține și o anumită lipsă de publicitate în ceea ce privește posesia.

Totodată, trebuie reținută și declarația anexată fișei de posesie prin care aceasta a precizat că limitele proprietății sunt cele înscrise în aceste documente la care este anexată și schița atestă că vecin este Primăria Iași.

Față de cele reținute, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.

În baza art. 19 din OUG nr. 51/2008 cheltuielile procesuale avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, recalificat ca apel, reclamanta T______ E____.

Apelanta a arătat că prima instanță a motivat hotărârea fără a menționa concret motivele pentru care a respins acțiunea. Apreciază apelanta că hotărârea este nemotivată și solicită casarea sentinței și trimiterea cauzei în rejudecare.

În subsidiar, apelanta a susținut că autoarea sa a fost înzestrată de părinți cu imobilul din _____________________________ actului dotal din 22.04.1910, imobil identic cu cel din ____________________________ de suprafața de 1000mp teren restituită conform titlului de proprietate xxxxxx/1994, menționează apelanta, autoarea sa a deținut și suprafața de 1126mp teren, în mod public și sub nume de proprietar.

Susține apelanta că după decesul autoarei sale, posesia terenului a fost preluată de ea și soțul său, în prezent decedat. Consideră apelanta că prima instanță nu a luat în considerare probatoriul administrat în totalitate și a pronunțat o hotărâre nelegală.

Apelanta arată că procesul verbal din 25.08.2962 atestă posesia exercitată de soțul autoarei sale asupra suprafeței de 1685mp teren în _____________________________ apelanta că este dovedită posesia asupra terenului iar acțiunea este întemeiată și solicită admiterea apelului.

Legal citați intimații au depus întâmpinare.

Intimații au reiterat excepția lipsei calității lor procesual pasiv, potrivit disp. art. 21 din legea 215/2001. În subsidiar au fost invocate disp. art. 36al.1 din legea 18/1991 menținându-se că suprafața de 46,95mp teren aparține domeniului public, nefiind posibilă dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Se mai susține că, sunt irelevante procesele verbale din 1962 și 1966 atât timp cât în anul 1982, autoarea apelantei a declarat că posedă 1000mp teren iar certificatul de moștenitor din 1984 atestă aceeași suprafață, care a intrat în proprietatea statului, ca efect al legii 58/1974.

Solicită intimații a se avea în vedere declarația din 1985 a familiei T______ cu privire la suprafața de 1000mp teren, nefiin dovedită posesia din 1962. Consideră intimații că posesia apelantei s-a realizat ulterior anului 1986, terenurile fiind atunci proprietate de Stat, conform Constituției din 1965. Intimații au reiterat susținerile de la fondul cauzei, în legătură cu cele două certificate de moștenitor și litigiile anterioare.

Au solicitat respingerea apelului.

În apel a fost administrată proba cu acte și proba cu expertiză de specialitate.

Analizând sentința atacată în raport de motivele invocate și potrivit disp. art. 294 și urm. c.proc.civilă, Tribunalul constată apelul neîntemeiat.

Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a intimatului C________ L____ Iași, se reține că este neîntemeiată în raport de disp. art. 36 al. 2 litc și al. 5 215/200.

Intimații au mai invocat excepția lipsei calității procesual pasive a municipiului Iași cu privire la suprafața de 46,95mp teren, fără a fi individualizată. Prin expertiza efectuată la judecarea cauzei pe fond nua fost individualizată această suprafață de teren iar la data efectuării lucrării, reprezentantul intimaților a declarat expertului că terenul nu face parte din domeniul public al statului( fila 127 și 149 dosar fond). Reținând că în apel nu s-au produs dovezi în acest sens, va fi respinsă excepția invocată.

Tribunalul nu va putea reține susținerea apelantei în legătură cu nemotivarea hotărârii primei instanțe deoarece din analiza considerentelor, rezultă că s-a apreciat că reclamanta și autoarea sa nu au stăpânit terenul în condițiile cerute de disp. art. 1853 și urm. C.civil. Instanța a argumentat motivele pentru care a ajuns la această concluzie, chiar dacă succint.

Asupra fondului cauzei, se constată că prin acțiunea introductivă, reclamanta a susținut că a moștenit terenul de la autoarea P___ A____(decedată în 1984) care l-a primit ca zestre potrivit actului dotal nr.4/22.04.1910. Deosebit de acest teren, pentru care a dobândit titlu de proprietate, reclamanta a susținut că autoarea sa a mai stăpânit o suprafață de 700mp teren aflat la aceeași adresă. Posesia ar fi fost preluată de reclamantă și soțul său și continuată de aceasta până în prezent.

Instanța nu va aprecia asupra considerentelor expuse de intimați cu privire la sentința civilă 4160/1993 și 496/2008 existând autoritate de lucru judecat în privința celor reținute iar pretinsele nereguli referitoare la certificatele de moștenitor invocate de intimați nu vor putea fi luate în seamă deoarece nu fac obiectul cauzei de față.

Dincolo de aceste aspecte, se reține că autoarea P___ A____ a primit cu titlu de zestre, în anul 1922, imobilul din _____________________________ actului dotal de la fila 27 dosar fond. În anul 1926, P___ C_________(soț) a obținut autorizația de construire a unei case pe același teren( act fila 29). Potrivit certificatului de moștenitor 1051/1984, al deces, P___ A____ a lăsat un patrimoniu succesoral compus din 1000mp teren din care 500mp teren construcție și 500mp teren arabil și o casă de locuit, situate în ______________________(fostă Adunaților 22). Ulterior a fost eliberat încă un certificat de moștenitor-298/1994- prin care s-a constatat că aceeași autoare a lăsat și suprafața de 1367mp teren situată la aceeași adresă dobândită prin actul dotal nr.4/22.04.1919. Moștenitori sunt reclamanta și soțul său, decedat în prezent.

De reținut faptul că, potrivit copiei dosarului notarial, depus la fondul cauzei, ambele suprafețe de teren au fost dobândite în baza aceluiași act dotal.

Potrivit actelor depuse în apel, terenul din actul dotal a fost cumpărat în anul 1906(fila 53). Actele depuse la filele 71,72 nu sunt relevante deoarece nu poate fi identificată suprafața de teren și anul în care P___ C_________ plătea impozit .Din actul depus la fila 74-apel, rezultă că P___ C_________ a solicitat, în anul 1923, a se aproba extinderea terenului din spatele grădinii - solicitare respinsă deoarece titularul nu a depus titlul de proprietate. În anul 1925, s-a constatat că P___ C_________ deține în plus o suprafață de teren, fără a se preciza cât(fila 75 verso). Aspectul se confirmă și prin cele înscrise pe documentul de la fila 83 verso dosar apel. S-a constatat că terenul suplimentar ar fi de 340mp. Ulterior a fost cumpărată suprafața de 340,5mp teren(fila 87).

Din procesul verbal încheiat la 25.08.1962(fila 59) rezultă că P___ C_________ stăpânea 1685mp teren construit și neconstruit. În anul 1970, în procesul verbal de stabilire a impozitului apare înscrisă aceeași suprafață(fila 60). Din actele dosarului de fond rezultă și faptul că în anul 1982, autoarea P___ A____ a declarat că stăpânește o suprafață totală de 1000mp teren.

În anul 1984, prin decizia 902, a fost trecut în proprietatea statului terenul în suprafață de 1000mp, primit prin moștenire testamentară de reclamantă și soțul său. În anul 1985, soțul reclamantei declară că stăpânește suprafața de 1000mp teren( fila 64). În anul 1986 se menține aceeași situație(fila 66- proces verbal din care rezultă că s-a perceput impozit pentru 1000mp teren.

La data de 23.12.1994, reclamanta și soțul său au obținut titlu de proprietate pentru suprafața de 1000mp teren.

Din declarația martorului audiat la fond nu rezultă ce suprafață de teren poseda reclamanta, aspect important în aprecierea îndeplinirii condițiilor privind uzucapiunea ținând cont că o parte din teren era posedat în virtutea calității de moștenitor testamentar și ulterior în baza titlului de proprietate. Martorul a declarat că în urmă cu 30-40 ani reclamanta și soțul său locuiau cu două persoane în vârstă care ulterior au decedat( probabil autorii P___) iar terenul stăpânit are aceeași formă și îngrădire ca în prezent.

Apreciind insuficiente datele evidențiate în expertiza efectuată la fondul cauzei, în apel s-a dispus efectuarea unei noi expertize în scopul identificării terenului din titlul de proprietate, al celui vândut, al celui în litigiu. Din raportul de expertiză rezultă că identificarea terenului din actul dotal nu s-a putut realiza precis din cauză că nu există o schiță și nici indicii suplimentare în act. Expertul a identificat o suprafață de 1135mp teren aflată în posesia reclamantei, teren ce ar putea fi cuprins în actul dotal cu rezerva menționată anterior.

Din probatoriul administrat rezultă că, dacă în anul 1962, P___ C_________ stăpânea 1682 mp teren, pentru perioada 1970 -1988 nu există dovezi cu privire la posesia aceleiași suprafețe de teren. Declarația martorului, după cum s-a arătat este irelevantă sub aspectul dimensiunii terenului posedat. Mai mult, documentele fiscale depuse la dosar nu acoperă întreaga perioadă de 30 ani.

Din expertiză nu rezultă clar care a fost terenul din actul dotal, aspect important pentru a fi diferențiat față de cel posedat fără acte.

Cele două certificate de moștenitor evidențiază două suprafețe de teren, una din actul dotal și cealaltă fără acte dar nu se poate stabili distincția clară a terenurilor (filele 215 și urm. dosar fond), notarul reținând în ambele cazuri același act dotal.

Potrivit art. 1890 Cod civil adoptat în anul 1864 :” toate acțiunile atât reale cât și personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile și pentru care nu s-a defipt un termen de prescripție, se vor prescrie prin 30 ani, fără ca cel ce invocă această prescripție să fie obligat a produce vreun titlu și fără să i se poată opune reaua-credință.”

Din analiza textului de lege citat mai sus, instanța reține că pentru a putea dobândi proprietatea bunului prin uzucapiunea prelungită sau de lungă durată, posesorul trebuie să îndeplinească două condiții: 1. să posede bunul în tot timpul prevăzută de lege, respectiv 30 ani și 2. posesia să fie utilă, adică neafectată de vreun viciu.

Conform art. 1860 din Codul civil decretat în anul 1864, „orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescripția, să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului său”.

Perioada de timp care interesează, raportat la data introducerii acțiunii, este 1982-2012. Ținând cont de faptul că încă din anul 1982, P___ A____ și ulterior, T______ N______ declarau că stăpânesc 1000mp teren, pentru care a fost emis titlu de proprietate, se apreciază că reclamanta nu a dovedit că ar fi posedat terenul pentru perioada de timp cerută de textul legal.

Prima instanță a constatat corect că aceste declarații atestă caracterul nepublic al posesiei, ceea ce contravine disp. art. 1847 c.civil („ca să se poată prescrie, se cere o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar..)

În concluzie, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, Tribunalul urmează a respinge apelul și va păstra sentința de fond ca temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de reclamanta T______ E____ împotriva sentinței civile nr. 7816 din 22.05.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o păstrează.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică din 16.04.2015.

Președinte, I____ D________		Judecător, C_____ D______
	Grefier, G_______ I_____

Red.D.C.

Tehnored. D.C.+I.G.

3 ex. – 29.09.2015

Judecător fond: P_____ D____