Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - apel – anulare proces verbal de contravenție –

R O M Â N I A

TRIBUNALUL S______

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D E C I Z I A NR. 488

Ședința publică din 01 aprilie 2015

Instanța constituită din:

Președinte: O_________ G_______

Judecător: N______ D_____ C_______

Grefier: J____ I____

Pe rol, judecarea apelului declarat de AGENȚIA NAȚIONALĂ A___ DOPING București, cu sediul în _______________________ – 39, sector 2, împotriva sentinței civile nr. 1416 din 28.03.2014, pronunțată de Judecătoria S______ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, petentă intimată fiind S.C. „N_______” S.R.L. D S______, cu sediul în ______________________. 2, ____________, _____________, jud. S______.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind alte cereri de soluționat, instanța constată cercetarea judecătorească încheiată și reține apelul spre soluționare.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 1416 din 28.03.2014, pronunțată de Judecătoria S______ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de către petenta ___________________. D – S______, cu privire la procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției _______.N.A.D. nr. 214 din data de 18.07.2013 și înlocuită sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 5000 lei aplicată petentului prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției _______.N.A.D nr. 214 din data de 18.07.2013, pentru săvârșirea contravenției prev. și sancționată de art. 15 alin. 1 din Legea nr. 104/2008, cu modificările și completările ulterioare, cu sancțiunea avertisment.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției _______.N.A.D. nr. 214 din data de 18.07.2013, petenta ___________________. D – S______ a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 5000 lei. În procesul contravențional s-a reținut că petenta desfășoară activități de culturism și fitness, în S______, ____________________ nr. 8, ____________________, județul S______, fără certificat de funcționare emis de Agenția Națională A___ - Doping, conform Legii nr. 104/2008, cu modificările și completările. De asemenea s-a reținut că la punctual de lucru există un număr de aproximativ 7 de aparate de fitness. Fapta constituie contravenție și se sancționează conform art. 15 alin. 1 din Legii nr. 104/2008. (f. 7-8)

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției _______.N.A.D. nr. 214 din data de 18.07.2013 a fost semnat de contravenientă.

Verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _________/20 nr. xxxxxxx din data de 06.06.2013 instanța de fond a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. De asemenea, instanța a apreciat că faptele reținute în sarcina petentei au fost descrise suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța trebuie să analizeze, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o ”acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative, respectiv natura faptei, caracterul penal al textului ce definește contravenția, conform legislației interne, și natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.

Calificarea faptei ca ”acuzație în materie penală” are drept consecințe incidența în respectiva cauză a prezumției de nevinovăție de care se bucură petentul și a obligației autorităților statului de a proba faptele reținute în sarcina acestuia. Însă, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragraf 113).

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Având în vedere aceste principii, instanța a reținut că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală, efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența CEDO nu este încălcată.

În prezenta cauză, instanța a apreciat că sancțiunea principală a amenzii contravenționale în cuantum de 5000 lei aplicată unei persoane juridice este suficient de gravă pentru a determina instanța să concluzioneze că față de petentă a fost formulată o „acuzație în materie penală” în sensul dat acestei sintagme de jurisprudența CEDO. Pe cale de consecință, prezumția de nevinovăție a petentei se impune cu forță superioară.

S-a constatat că petenta ___________________. D – S______ nu a făcut dovada unei situații contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție, mai mult petenta a recunoscut faptul că la data când a fost sancționată nu avea certificatul de funcționare din punct de vedere al reglementărilor antidoping.

Astfel petenta, deși recunoaște faptul că nu deținea certificatul de funcționare anterior menționat se apără arătând că la data înființării societății, cât și a pucntului de lucru, nu era necesară obținerea certificatului de funcționare.

Raportat la susținerea petentei instanța a reținut că este lipsit de relevanță dacă reglementările legale care impun obligația ca sălile de cultursim sau de fitness să aibă certificat de funcționare din punct de vedere al reglementărilor anti doping existau la data înființării societății sau a punctului de lucru, fiind suficient că acestea existau la data la care petenta a fost sancționată contravențional, lucru pe care petenta nu-l neagă. Mai mult, instanța arată că este reală susținerea intimatei că obligația petentei de a deține certificat de de funcționare din punct de vedere al reglementărilor anti doping exista la data înregistrării acesteia la Oficiul Național al Registrului Comerțului (certificat de înregisrtarea f. 12), respectiv 21.09.2011, precum și la data deschiderii punctului de lucru din S______, ____________________, nr. 3, ____________, respectiv 13.12.2011 (conform rezoluției nr. xxxxx din 13.12.2011 -f. 13). Astfel potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 104/2008, republicată, pentru desfășurarea activităților în sălile de culturism sau de fitness este obligatorie autorizarea de către Agenția Națională A___-Doping prin eliberarea certificatului de funcționare din punctul de ere al reglementărilor anti-doping. În plus, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 104/2008, aprobate prin H.G. nr. 956/2011 au fost publicate în Monitorul Oficial al României la data de 05.10.2011 și au intrat în vigoare la data de 04.12.2011, deci anterior înființării punctului de lucru al petentei pentru desfășurarea obiectului principal de activitate.

De asemenea, s-a reținut că de la _____________________ Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 108/2008, petenta a avut la dispoziție un termen de 6 luni de zile pentru a obține certificatul de funcționare din punct de vedere al respectării reglementărilor anti-doping, ca urmare a formulării unei cereri în temeiul art. 9 alin. (1) din Legea nr. 104/2008 și a art. 6-9 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 104/2008 lucru pe care petenta nu l-a făcut.

Având în vedere că petenta nu a făcut nicio dovadă care să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a procesului-verbal contestat, deși îi revenea această obligație potrivit dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă, instanța a considerat că petenta se face vinovată de contravenția reținută în sarcina sa.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța a apreciat că se impune o reindividualizare a sancțiunii aplicate petentei.

S-a avut în vedere, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Așa fiind, s-a apreciat că în cauza se justifică aplicarea unui avertisment, având în vedere îmrejurarea că petenta în data de 20.11.2012 înainte de a fi sancționată contravențional a plătit suma de 500 lei (f. 10-11) pentru ca angajata Manzila Kiwa A_____ să efectueze cursul de instruire anti- doping necesar obținerii certificatul de funcționare, dar angajata a renunțat la curs pentru că urma să intre în concediu de maternitate astfel cum reiese din înscrisurile de la filele 21-23 dosar. De asemenea, instanța a avut în vedere că după ce petenta a fost sancționată contravențional aceasta a ieșit din pasivitate, iar numita Baranai O___ M______, reprezentantul legal al petentei, a obținut atestatul de instruire _______ nr. xxxxxxx eliberat de Agenția Națională A___ Doping. Totodată, instanța a reținut că petenta s-a adresat Agenției Naționale A___ Doping în vederea eliberării certificatului de funcționare din punct de vedere al respectării reglementărilor anti-doping, astfel cum reiese din înscrisurile aflate la filele 61-64 dosar.

Instanța a avut în vedere și atitudinea procesuală corectă a petentei care a recunoscut fapta săvârșită. Reținând gradul de pericol social ridicat al faptei săvârșite de petentă, față de restul aspectelor arătate, apreciindu-se că sancțiunea avertismentului este suficientă și aptă sa prevină, în viitor, săvârșirea unor noi fapte contravenționale de către petentă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Agenția Națională A___ – Doping București, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că procesul verbal contestat a fost legal încheiat, cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 iar fapta reținută în sarcina petentei, prevăzută de art. 15 al. 1 din Legea nr. 104/2008 a fost reținută legal și temeinic de către agenții constatatori.

În ceea ce privește sancțiunea contravențională a amenzii, instanța a considerat că se impune o reindividualizare a acesteia arătând că la data de 20.11.2012, înainte de a fi sancționată contravențional, petenta a plătit suma de 500 lei pentru ca angajata Manzila Kiwa A_____ să efectueze cursul de instruire anti – doping necesar obținerii certificatului de funcționare din punct de vedere anti – doping, iar angajata a renunțat la curs pentru că urma să intre în concediu de maternitate.

De asemenea, instanța a reținut că, ulterior sancționării, petenta a ieșit din pasivitate iar reprezentantul legal al acesteia a obținut atestatul de instruire anti – doping și că s-a adresat instituției în vederea eliberării certificatului de funcționare din punct de vedere al respectării reglementărilor anti – doping, reținând și atitudinea procesuală corectă a petentei, care a recunoscut fapta săvârșită.

Așa fiind, consideră că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică în ceea ce privește aplicarea sancțiunii contravenționale a avertismentului întrucât instanța a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 5 al. 5 și art. 21 al. 3 din O.G. nr. 2/2001 atunci când a apreciat, în raport de criteriile prevăzute de lege, că gradul de pericol social al faptei reținute în sarcina petentei este redus, astfel încât să conducă la o reindividualizare a sancțiunii contravenționale aplicate de agentul constatator.

A arătat că la data de 18.07.2013 ca urmare a controlului efectuat la punctul de lucru al petentei din municipiul S______, ____________________ nr. 8, ____________, etj. 1, județul S______, agenții constatatori din cadrul Agenției Naționale A___-Doping, au constatat că S.C. N_______ -D S.R.L. desfășoră activitatea de culturism și fitness fără certificat de funcționare emis de Agenția Națională A___ - Doping, conform Legii nr. 104/2008, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, se constată că în spațiul amenajat, există un număr de aproximativ 7 de aparate de fitness.

Fapta contravențională reținută de agenții constatatori în sarcina contravenientei este o contravenție continuă care se epuizează la data obținerii certificatului de funcționare din punct de vedere al respectării reglementărilor anti-doping.

Intimata a formulat cerere de autorizare abia la data de 10.12.2013, care a fost soluționată în termenul legal prevăzut de art. 29 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 104/2008, prin emiterea certificatului de funcționate anti – doping ________ nr. xxxxxx/16.04.2014, astfel încât cererea de funcționare a fost formulată după 5 luni de la data comunicării procesului verbal.

A precizat că amenda aplicată este minimul prevăzut de lege iar potrivit art. 15 al. 2 din Legea nr. 104/2008 agenții constatatori aveau posibilitatea să aplice, pe lângă sancțiunea contravențională a amenzii și sancțiunea complementară a suspendării activității de fitness pe o perioadă de până la 6 luni, pe baza criteriilor prevăzute de art. 21 al. 3 din O.G. nr. 2/2001.

Astfel, agenții constatatori au individualizat corect sancțiunea contravențională aplicată, în raport de împrejurările comiterii faptei constatate.

Examinând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, în conformitate cu prevederile art. 479 din Codul de proc.civilă, Tribunalul reține următoarele:

În ceea ce privește legalitatea procesului verbal de contravenție contestat, instanța de fond a reținut în mod corect că procesul verbal este încheiat cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de art. 16, 17 din OG nr. 2/2001, neexistând cauze de nulitate absolută.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, în mod legal s-a reținut că intimata se face vinovată de săvârșirea contravenției prevăzută de art. 15 al. 1 din Legea nr. 104/2008.

Cu privire la individualizarea sancțiunii instanța de judecată în baza art.5 alin.5 din OG nr.2/2001 trebuie să se raporteze,în aprecierea legalității sancțiunii contravenționale aplicate,la gradul de pericol social al faptei săvârșite. Articolul 21 al.3 din actul mai sus menționat prevede că ”sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”

În cauză, având în vedere că petenta intimată se află la prima abatere contravențională cît și faptul că reprezentantul legal al petentei, a obținut atestatul de instruire _______ nr. xxxxxxx eliberat de Agenția Națională A___ Doping. Totodată, instanța de fond a reținut că petenta s-a adresat Agenției Naționale A___ Doping în vederea eliberării certificatului de funcționare din punct de vedere al respectării reglementărilor anti-doping, astfel cum reiese din înscrisurile aflate la filele 61-64 dosar fond se apreciază că îndreptarea conduitei petentei se va realiza și prin înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.

În consecință, cum nici din oficiu nu au fost identificate motive care să atragă anularea hotărârii de primă instanță, Tribunalul va respinge apelul ca nefondat, în conformitate cu prevederile art. 480 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de AGENȚIA NAȚIONALĂ A___ DOPING București, cu sediul în _______________________ – 39, sector 2, împotriva sentinței civile nr. 1416 din 28.03.2014, pronunțată de Judecătoria S______ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, petentă intimată fiind S.C. „N_______” S.R.L. D S______, cu sediul în ______________________. 2, ____________, _____________, jud. S______.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 01aprilie 2015

Președinte, Judecător, Grefier,

O_________ G_______ N______ D_____ C_______ J____ I____

Red. O.G.

Jud. T____ R_____

Tehnored. J.I.

4 ex. – 12.05.2015