R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ Nr. 90/A/2014

Ședința publică din data de 25 iunie 2014

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE: R______ - I____ B_____, judecător

JUDECĂTOR : G_______ C_______ F______, președinte secție

GREFIER : N_____ G____

S-a luat în examinare apelul civil formulat de reclamanții D_____ A_______ și D_____ I___ Împotriva încheierii ședinței camerei de consiliu din data de 15.04.2014 dată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Bistrița, având ca obiect sechestru asigurator.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul-apelant D_____ A_______; pentru pârâții-intimați, se prezintă avocat Kocsis T____ Jeno, lipsă fiind reclamantul-apelant D_____ I___, pârâții-intimați P__ T_____ și P__ V_______.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Se reține că, la data de 25.06.2014, s-a depus la dosar, prin fax, o cerere din partea avocatului M____ Letiția M______, mandatarul reclamanților-apelanți, prin care solicită soluționarea cauzei în lipsa sa, motivat de faptul că la această dată nu se poate prezenta în instanță întrucât susține cauze aflate pe rolul Judecătoriei Cluj-N_____.

Se constată atașat dosarul nr. XXXXXXXXXXX14 al Judecătoriei Bistrița, dosar în care, la fila 36, este depusă chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru și, la fila 46, există chitanța privind plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 lei, din data de 28.05.2014, emisă pe numele apelantului D_____ A_______, chitanță depusă cu adresă manuscrisă a apelantului D_____ A_______, datată de acesta în 27.05.2014 și depusă în 28.05.2014, prin care se atestă că reprezintă ,,chitanța cu taxă de timbru judiciar în valoare de 50 RON sub sancțiunea anulării apelului”.

Instanța având în vedere data la care s-a comunicat apelantului citația pentru primul termen de judecată în apel, respectiv 26.05.2014, potrivit dovezii aflată la fila 9 dosar apel, constată că taxa judiciară de timbru pentru apel s-a atașat, din eroare, la fila 46 dosar fond, motiv pentru care tribunalul dispune efectuarea unei fotocopii ale filelor 46 și 47 din dosarul de fond și atașarea la prezentul dosar.

Față de constatările de mai sus, tribunalul reține că apelul a fost legal timbrat înaintea primului termen de judecată.

Reprezentantul pârâților-intimați, avocat Kocsis T____ Jeno, depune la dosar extras de carte funciară eliberat de OCPI pe baza cererii din data de 04.06.2014, înregistrată sub nr. xxxxx, în care proprietar asupra imobilului figurează numitul P__ M_____. Prezintă spre vedere instanței copia cărții evolutive cu privire la extrasul depus.

De asemenea, depune extras de carte funciară privind terenul de sub construcție, eliberat în baza cererii xxxxx/04.06.2014 în care proprietar asupra terenului aferent apartamentului 27 este P__ M_____ întabulat în baza actului notarial 1362/03.06.2014.

Tribunalul, încuviințează ca înscrisurile depuse la dosar să fie probe în soluționarea apelului.

Reclamantul-apelant D_____ A_______ arată că nu formulează cereri prealabile dezbaterii apelului. Solicită ca dezbaterea fondului apelului să aibă loc la acest termen de judecată.

Reprezentantul pârâților-intimați, avocat Kocsis T____ Jeno, arată că nu formulează cereri prealabile dezbaterii apelului și solicită ca dezbaterea fondului apelului să aibă loc la acest termen de judecată.

Instanța, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive și lipsa calității de debitor a pârâtei P__ V_______, se va pronunța odată cu soluționarea apelului.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat instanța în temeiul disp.art. 244 NCPC constată încheiată cercetare a procesului în apel și fixează termen pentru dezbaterea fondului apelului la acest termen de judecată.

Constatând că nu s-au formulat cereri, în temeiul dispozițiilor art. 392 NCPC tribunalul închide dezbaterile asupra fondului și dă cuvântul părților în susținere.

Reclamantul-apelant D_____ A_______ solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței atacată în sensul încuviințării cererii de sechestru asigurător, cu cheltuieli de judecată efectuate în apel, reprezentând onorariu de avocat.

Reprezentantul pârâților-intimați, avocat Kocsis T____ Jeno, solicită respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat. Admiterea excepției invocată prin întâmpinarea depusă la dosar.

T R I B U N A L U L,

deliberând constată:

Prin încheierea dată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. XXXXXXXXXXX14, în ședința camerei de consiliu din data de 15 aprilie 2014 a fost respinsă cererea formulată de petenții D_____ A_______, cu domiciliul în Bistrița, ______________________________. 3, _____________, jud. Bistrița-Năsăud și D_____ I___ cu domiciliul în Bistrița, ________________________. 30, ____________________________-Năsăud, în contradictoriu cu intimatul P__ T_____ și P__ V_______, ambii cu domiciliul în Bistrița, ________________________, _____________, jud. Bistrița-Năsăud, privind instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorilor până la concurența sumei de xxxxx,4lei (echivalentul în lei a sumei de xxxxx euro).

Pentru a pronunța această încheiere instanța a reținut că, prin cererea înregistrată la Judecătoria Bistrița la data de 31.03.2014, petenții D_____ A_______ și D_____ I___ au solicitat să se dispună instituirea sechestrului asigurator prin indisponibilizarea bunurilor mobile și/sau imobile ale debitorilor P__ T_____ și P__ V_______, precum și să dispună înscrierea sechestrului asigurător în CF 5567/27, nr. top. 8024/b/27 Bistrița.

În motivarea cererii, petenții au arătat că au acordat intimaților un împrumut în cuantum de 20.000 Euro (84.600 lei la cursul oficial BNR din data de 31.03.2009), iar intimații se obligau să returneze suma împrumutată până la data de 31.03.2012, într-o singură tranșă, contractul fiind autentificat de Notarul Public B___ E______ F______, având încheierea de autentificare nr. 1115/31.03.2009.

Până la data de 31.03.2012, când intimații aveau obligația să restituie în întregime împrumutul, petenții au arătat că intimații au achitat suma de 8.500 euro.

Totodată, petenții au menționat că, deși împrumutul a fost acordat scriptic doar unuia dintre soți, respectiv intimatului P__ T_____, în concordanță cu prevederile art. 351 din Codul civil, „soții răspund cu bunurile comune pentru obligațiile născute în legătură cu conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune; obligațiile pe care le-au contractat împreună; obligațiile asumate de oricare dintre soți pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei, precum și repararea prejudiciului cauzat prin însușirea, de către unul dintre soți, a bunurilor aparținând unui terț, în măsura în care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale soților. Petenții consideră că în cazul de față, contractul de împrumut poate fi încadrat în cadrul cazurilor în care soții răspund cu bunurile comune.

Petenții au mai precizat faptul că un contrat de împrumut, încheiat în formă autentică, notarială, constituie titlu executoriu doar față de debitor. Prin urmare, având în vedere că debitoarea P__ V_______ nu este semnatară a contractului de împrumut, față de aceasta contractul nu are un caracter executoriu, sens în care au formulat prezenta cerere, aceasta coroborat cu faptul că există pericolul iminent ca până la finalizarea litigiului civil debitorii să-și înstrăineze bunurile.

Deși, în conformitate cu prevederile art. 953 alin. 1 lit. a) Cod procedură civilă, nu este necesar a individualiza bunurile aparținând debitorilor, petenții au învederat că sunt în posesia unui CF care indică un drept de proprietate asupra unui imobil apartament situat în Bistrița, _______________________, _____________, nr. 27 – CF 5567/27, nr. top. 8024/b/27, în opinia petenților, acest bun constituind o garanție certă de recuperare a creanței.

În drept, s-au invocat disp. art.951 și următoarele Cod procedură civilă.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că:

În fapt, prin cererea înregistrată pe rolul judecătoriei la data de 31.03.2014 sub nr.XXXXXXXXXXX14, reclamanții D_____ A_______ și D_____ I___ au solicitat obligarea pârâților P__ T_____ și P__ V_______ la plata sumei de xxxxx,4lei reprezentând sumă nerestituită conform contractului de împrumut autentificat cu nr.115/31.martie 2009 de BNP Asociați B___ cu data scadenței 31 martie 2012 .

Reclamanții si-au întemeiat cererea de instituire a unui sechestru asigurator față de pârâți P__ T_____ și P__ V_______ pe acțiunea principală menționată, respectiv pe contractului de împrumut autentificat cu nr.115/31.martie 2009 de BNP Asociați B___ .

Măsurile asiguratorii reprezintă mijloacele procesuale al căror scop este indisponibilizarea bunurilor urmăribile ale debitorului pentru a se evita dispariția ,degradarea sau diminuarea activului patrimonial al debitorului .

Creditorul poate solicita înființarea sechestrului asigurator dacă face dovada că a declanșat procesul împotriva debitorului, prin intentarea cererii de chemare în judecată,creanța trebuie să fie certă lichidă și exigibilă ,în sensul dispozițiilor de la art.662 alin.(2)-(4) NCPC ,constatată printr-un înscris care ,potrivit legii,nu constituie titlu executoriu art.662 și urm NCPC.

În drept, instanța a constatat incidența în cauza a prevederilor art.951 și art.952 C.proc.civ. prin care se reglementează condițiile necesare instituirii sechestrului asigurator.

Analizând actele și lucrările dosarului,instanța constată că cererea de sechestru asigurator formulată față de pârâtul P__ T_____ este neîntemeiată nefiind îndeplinită condiția legală impusă de art.952 al. 1 Cod procedură civilă respectiv, ca reclamanții să nu aibă titlu executoriu.

În cauză, dimpotrivă reclamanții aveau titlu executoriu la data formulării cererii de instituire a sechestrului asigurător reprezentat de contractului de împrumut autentificat cu nr.115/31.martie 2009 de BNP Asociați B___ .

Potrivit art 639 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă ,,Actul autentificat de notarul public care constată o creanță certă lichidă și exigibilă constituie titlu executoriu.

Astfel spus, reclamanții puteau trece la executarea silită împotriva pârâtului P__ T_____.

În ceea ce privește cererea de sechestru formulată față de pârâta P__ V_______ instanța apreciază că, în speță sunt aplicabile disp. art.952 alin.2 ,respectiv ,,Același drept îl are și creditorul a cărui creanță nu este constatată în scris, dacă dovedește că a intentat acțiunea și depune odată cu cererea de sechestru, o cauțiune de jumătate din valoarea reclamată. Fără a analiza celelalte condiții necesare a fi îndeplinite, instanța constată că reclamanții nu au depus odată cu cererea de sechestru ,o cauțiune de jumătate din valoarea reclamată .

Față de considerentele mai sus arătate instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reclamanților de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile ale pârâților.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.

Împotriva acestei încheieri, în termen, au declarat apel, 5reclamanții D_____ augustin și D_____ I___, care au solicitat anularea încheierii, evocarea fondului și admiterea cererii formulate.

Se susține că temeiurile de drept reținute de prima instanță sunt străine de natura cererii formulate de ei, acele dispoziții reglementând dispozițiile speciale din materia navelor civile.

Apelanții arată că ei și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art.940 alin.1 C.pr.civ., că față de intimata P__ V_______, creanța lor este constatată indirect în scris și este exigibilă, la rândul său, aceasta fiind o datorie comună a soților, urmând ca cei doi soți să răspundă cu bunurile comune., în sensul art.352 din codul civil. Chiar dacă apelantul are un titlu executoriu față de intimatul P__ T_____ , el nu poate proceda la vânzarea unui bun codevălmaș, conform art.807 C.pr.civ., fiind obligat să solicite partajul acestor bunuri.

Pe de altă parte creanța lor este lipsită de caracter cert în ceea ce privește debitorii, aceasta fiind, în privința debitorilor, o datorie comună, aspect ce trebuie soluționat de instanța învestită cu soluționarea fondului cererii și nu de instanța învestită cu cererea de instituire a sechestrului asigurător.

Prin urmare instanța avea obligația să pună în vedere cuantumul garanției ce trebuie achitată, în conformitate cu art.940 alin.2 din C.pr.civ, ceea ce nu s-a realizat în speță.

Nedepunerea cauțiunii nu poate împiedica soluționarea cererii, deoarece conform art.943 C.pr.civ., nedepunerea cauțiunii în termenul fixat de instanță are ca efect doar desființarea de drept a sechestrului asigurător .

Intimații P__ T_____ și P__ V_______, prin avocat, au formulat întâmpinare(f.16) prin care au solicitat , respingerea apelului va fiind tardiv declarat(excepția tardivității nemaifiind susținută la primul termen de judecată în apel, f.28).

Apoi, s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei pârâte P__ V_______, având în vedere că aceasta nu are calitatea de debitoare a reclamanților apelanți, nefiind parte în contractul ed împrumut.

Apelul declarat nu este fondat și va fi respins, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:

Criticile privind nemotivarea în drept a soluției pronunțate de prima instanță nu sunt întemeiate, dispozițiile indicate de instanță, în considerentele încheierii, respectiv art.951 -952 din noul Cod de procedură civilă reglementând sechestrul asigurător de drept comun și nu sechestrul asigurător al navelor civile. Dimpotrivă apelanții sunt cei care sunt în eroare asupra dispozițiilor din Codul de procedură civilă ce reglementează sechestrul asigurător, cât timp aceștia indică dispozițiile art.940 alin.1 și 2, care se referă la comunicarea hotărârii în cazul punerii sub interdicție.

În mod corect prima instanță a reținut că, față de pârâtul P__ T_____, reclamanții apelanți au un titlu executoriu, contractul autentic de împrumut și astfel, nu este îndeplinită cerința prevăzută de art.952 alin.1 care prevede expres că măsura poate fi solicitată doar de „creditorul care nu are titlu executoriu”.

Sub aspectul instituirii măsurii sechestrului asigurător nu are relevanță faptul că reclamanții creditori ai pârâtului P__ T_____ nu pot obține vânzarea la licitația publică a imobilului ce constituie bun comun al soților, cât timp sechestrul asigurător este prevăzut de lege doar pentru creditorul care nu are titlu executoriu.

Creditorul care deține un titlu executoriu față de debitor poate solicita executarea silită față de debitor și executorul judecătoresc poate institui sechestrului asupra bunurilor mobile, conform art.731 din C.pr.civ., precum și începerea urmăririi silite asupra bunurilor imobile aflate în proprietate comună devălmașă, urmând ca urmărirea silită a imobilului să se suspende, până la partajul bunurilor comune potrivit art.817 C.pr.civ.

Soluția primei instanțe este legală și temeinică în ceea ce o privește pe pârâta P__ V_______.

Susținerile apelanților în sensul că creanța lor este constatată în scris(indirect) și față de această pârâtă nu sunt întemeiate.

Conținutul contractului de împrumut(f.5-6 dosar fond) este clar, parte în acest contract fiind doar pârâtul P__ T_____.

Până la obținerea unei hotărâri judecătorești în care să se statueze că împrumutul luat de pârâtul P__ T_____, este o datorie comună a ambilor soți, reclamanții nu au față de pârâta P__ V_______ o creanță constatată printr-un înscris.

Prin urmare, în mod corect s-a statuat că aceasta trebuia să depună odată cu cererea de sechestru, o cauțiune de jumătate din valoarea reclamată.

Potrivit art.952 alin.2 din noul Cod de procedură civilă, intrat în vigoare la 15 februarie 2013(NCPC), creditorul care nu are titlu executoriu și a cărui creanță nu este constatată în scris, poate solicita instituirea unui sechestru asigurător, dacă dovedește că a intentat acțiune și depune, odată cu cererea de sechestru, o cauțiune de jumătate din valoarea reclamată.

Apelanții au dovedit că au intentat acțiune însă, odată cu cererea prin care au solicitat instituirea sechestrului asigurător, nu au depus dovada plății cauțiunii, în cuantum egal cu jumătate din valoarea reclamată.

Tribunalul reține că, în privința obligativității plății cauțiunii, situația creditorului care nu are creanță constatată în scris, este diferită de cea a creditorului a cărui creanță este constată în scris, creditorul a cărui creanță nu este constatată în scris, având obligația să depună odată cu cererea de sechestru dovada plății cauțiunii, echivalentă cu jumătate din suma solicitată de la pârât, în timp ce, creditorul a cărui creanță este constatată în scris și este exigibilă, nu trebuie să depună anticipat cauțiune ci, rămâne la aprecierea instanței dacă îl va obliga sau nu la plata de cauțiune, în funcție de circumstanțele cauzei și, o astfel de obligație, se stabilește de instanță ulterior soluționării cererii și numai dacă cererea de sechestru a fost admisă, cauțiunea urmând să fie fixată de instanță, prin încheierea de admitere a cererii.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 952 alin.1 din noul Cod de procedură civilă creditorul care are o creanță exigibilă constatată în scris, poate fi obligat la plata unei cauțiuni în cuantumul fixat de către instanță iar potrivit dispozițiilor art. 953 alin.2, din același cod, instanța va decide de urgență în camera de consiliu, fără citarea părților, prin încheiere executorie, stabilind suma până la care se încuviințează sechestrul, fixând totodată, dacă este cazul, cuantumul cauțiunii și termenul înăuntrul căruia urmează să fie depusă aceasta.

Prin urmare, creditorul a cărui creanță nu este constatată în scris, trebuie să depună dovada plății cauțiunii, anticipat, odată cu cererea de sechestru , în timp ce creditorul a cărui creanță este constatată în scris va depune dovada cauțiunii , ulterior soluționării cererii, în termenul fixat de instanță și numai dacă cererea a fost admisă și doar dacă instanța a apreciat că se impune plata de cauțiune.

În niciuna din cele două situații, instanța nu are obligația de a stabili anticipat soluționării cererii, cuantumul cauțiunii ci, în situația creditorului a cărui creanță nu este constatată în scris cauțiunea este stabilită de dispoziția legală, în cuantum fix, de jumătate, din valoarea solicitată și, în cealaltă situație, instanța fixează cuantumul cauțiunii în funcție de circumstanțele cauzei și doar dacă admite cererea.

Instanța are obligația de a stabili cuantumul cauțiunii, anticipat doar în situațiile pentru care legiuitorul a prevăzut expres aceasta, de ex. în cazul cererilor de suspendare a executării provizorii de către instanța de apel(art.450 elen.4 NCPC), în cazul cererii de suspendare a executării silite, întrucât cuantumul cauțiunii prevăzut de art.718 alin.2 NCPC, trebuie să fie determinat în concret de către instanță , în limitele prevăzute de dispoziția legală.

În aceste condiții deși reale susținerile apelanților în sensul că nedepunerea cauțiunii în termenul și cuantumul fixat de instanță are consecință desființarea de drept a sechestrului potrivit art.955 C.pr.civ., în speță, aceste dispoziții nu sunt incidente, cât timp apelanții nu dețin față de pârâta P__ V_______ o creanță constatată în scris.

În consecință, în mod corect, prima instanță a respins cererea față de ambii pârâți.

Cum examinarea excepției lipsei calității procesuale pasive și a lipsei calității de debitoare a pârâtei P__ V_______ se poate realiza numai dacă, anticipat, a fost achitată cauțiunea prevăzută de dispoziția legală, adică jumătate din suma pretinsă, tribunalul nu va analiza aceste excepții, invocate prin întâmpinarea depusă în apel.

Față de aceste considerente, în temeiul art.480 alin.1 raportat la art.952 alin.2 și 953 alin.3 din noul Cod de procedură civilă, tribunalul va respinge apelul, ca nefiind fondat.

În temeiul art.482 raportat la art.453 C.pr.civ., apelanții vor fi obligați să plătească intimaților P__ T_____ și P__ V_______ suma de 800 lei, cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocațial(f.20 dosar apel).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefiind fondat, apelul declarat de reclamanții D_____ A_______ și D_____ I___ împotriva încheierii de ședință din camera de consiliu dată de Judecătoria Bistrița la data de 15 aprilie 2014, în dosarul nr. XXXXXXXXXXX14.

Obligă apelanții să plătească intimaților suma de 800 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Decizia este definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 iunie 2014

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

R______-I____ B_____ G_______-C_______ F______ N_____ G____

Redactat BRI/tehnoredactat BRI/07.07.2014/2 ex.

Judecător fond TLM