R______

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ nr. 3375
Ședința publică din data de 07 decembrie 2015
Președinte -	G_______ M____
Asistenți judiciari -	C_______ G______
	M_____ F______
Grefier -	E____ M_______

Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile, având ca obiect „acțiune în constatare”, formulată de reclamantul S_____ N______, CNP -xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în com. Valea Călugăreasca, ___________________. 182 , județul Prahova, în contradictoriu cu pârâta ____________________ PLOIEȘTI, J XXXXXXXXXX, CUI xxxxxxx, cu sediul în Ploiești, _____________________, nr. 25, județul Prahova.

Acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul S_____ N______ reprezentat de avocat E_____ M_______ M______ și pârâta ____________________ Ploiești reprezentată de avocat G________ D____.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosar, prin serviciu registratură, o cerere formulată de expert A____ C_____ prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea întocmirii raportului de expertiză, motivat de faptul că nu s-a făcut dovada achitării onorariului de expert, după care,

Apărătorul reclamantului având cuvântul învederează instanței că reclamantul i-a adus la cunoștință că nu înțelege să achite onorariul de expert stabilit în sarcina sa.

Tribunalul, în temeiul dispozițiilor prevăzute de art. 262 alin. 3 c.pr.civ., decade reclamantul din proba cu expertiza specialitatea organizarea muncii - salarizare, față de susținerile apărătorului acestuia, în sensul că reclamantul refuză să achite onorariu de expert și având în vedere faptul că i s-a pus în vedere prin încheierea de ședință din data 05 octombrie 2015 să facă dovada achitării onorariului de expert în termen de 5 zile de la pronunțarea încheierii.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de solicitat, în baza art. 244 c.pr.civ., tribunalul constată încheiată cercetarea judecătorească a procesului și acordă cuvântul în dezbaterea fondului.

Apărătorul reclamantului, având cuvântul pe fond, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și în subsidiar, în cazul respingerii acțiunii solicită reducerea onorariului de avocat având în vedere că este mult prea mare față de obiectul acțiunii.

Apărătorul pârâtei, având cuvântul în dezbaterii, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, conform concluziilor din întâmpinare, cu cheltuieli de judecată, care sunt rezonabile.

Tribunalul, constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, în baza art. 394 c.pr.civ., declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.

T R I B U N A L U L:

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. XXXXXXXXXXXX, reclamantul S_____ N______ a chemat în judecată ____________________, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța să constate că în perioada 01.04.xxxxxxxxxxxxx10, a fost angajat în funcție și a lucrat efectiv în condiții speciale respectiv condiții deosebite și, pe cale de consecință, obligarea pârâtei să-i elibereze o adeverință în acest sens.

În motivarea cererii, reclamantul a învederat faptul că în perioada menționată mai sus a avut calitatea de salariat în cadrul societății pârâte, îndeplinind funcția rectificator, lucrând efectiv din program în Secția de producție cuprinsă în condiții speciale/deosebite de muncă din cadrul S.C. Rulmenții Grei S.A. Ploiești, actuala ____________________ Ploiești.

Reclamantul a precizat și faptul că, ____________________ Ploiești a fost înființată în anul 1977, sub forma unor ateliere în număr de șapte care aveau ca obiect de activitate confecționarea rulmenților grei.

A susținut reclamantul că, întreprinderea avea ca obiect de activitate procesarea rulmenților industriali, modificarea rulmenților mici, medii, mari transformarea rulmenților cilindrici în conici confecționarea de piese pentru mașini unelte si auto, rectificarea de batiuri, reprocesarea rulmenților prin lustruire, spălare, conservare și ambalare, confecționarea de elice, grătare și alte piese pentru cuptoare și reparații.

În anul 1998, întreprinderea a fost transformată în ____________________ Ploiești.

Menționează reclamantul faptul că, în cadrul acestei societăți, până în anul 1998, nu s-a adus nicio îmbunătățire a condițiilor și mediului unde și-au desfășurat activitatea, iar după acest an, îmbunătățirile care au fost făcute s-au simțit într-o mică măsură.

Activitatea pe care a desfășurat-o a fost, efectiv și permanent, în secții unde s-au constatat condiții grele, periculoase, spatiile de izolare care separau atelierele fiind de un metru înălțime și, deasupra lor, circulau cu ușurință praful, fumul și vaporii de apă de la strung, freză și mașinile de rectificat.

De asemenea, în atelierul de rectificare existau în tavan aeroterme care produceau în permanență foarte mult zgomot.

Prin urmare, această secție prezenta un grad de poluare ridicat, zgomot și depășiri ale nivelului admisibil al noxelor profesionale.

A menționat reclamantul și faptul că mașinile - unelte pe care le-a utilizat pentru desfășurarea unor activități, cum ar fi: frezat, rabotat, rectificat, strunjit nu au fost dotate cu instalații de aspirație a pulberilor, particulelor de fontă, rezultate în urma procesului de prelucrări mecanice, secția nefiind dotată cu ventilator de aspirație și nici cu sisteme de răcire cu apă.

În cazul rectificărilor pe care le executa, în cadrul procesului tehnologic de prelucrare a pieselor, rezultau vapori compuși din micropulberi metalici care ajungeau în plămâni și, de aici, gradul de îmbolnăvire era foarte ridicat în rândul lor.

De asemenea, acest spațiu de lucru a fost supus unor variații mari de temperatură între iarnă și vară, datorită problemelor de încălzire iarnă și condiționarea aerului vara, iar pe perioada arătata în acțiune s-a lucrat atât schimbul unu, cât și schimbul trei, în aceleași condiții arătate și, deși, în perioada menționată reclamanta a fost angajat în funcții și în locuri de muncă care se încadrează în condiții speciale/deosebite, pârâta nu a făcut cuvenitele mențiuni în carnetul de munca .

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr.19/2000, ale Legii nr.226/2006, ale Ordinului nr.50/1990, ale Codului muncii și art. 111 C.pr.civ., art.1 și 13 din HG nr. 559/1990, art. 1 pct. 21 din HG nr. 456/1990, Ordinul nr. 125/ 1990, Anexa 2 și 12 din Legea nr.263/2010.

În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.

În raport de susținerile reclamantului din cererea de chemare în judecată, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii în constatare, solicitând admiterea excepției și respingerea acțiunii ca inadmisibilă și, de asemenea, obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, arătând că, în fapt, reclamantul și-a desfășurat activitatea la T_____ Romania SA, conform fișei de activitate atașate, fiind încadrat ca rectificator.

A susținut pârâta că, prin sentința civilă nr. 3411/07.12.2011 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, s-a admis acțiunea reclamantului și s-a constatat că acesta beneficiază de grupa a II a de muncă până la data de 01.04.2001, în baza dispozițiilor Ordinului 50/1990.

A precizat pârâta că, spre deosebire de Ordinul nr.50/1990 care cuprindea dispoziții flexibile pentru încadrarea salariaților în grupe superioare de muncă, ambele proceduri de încadrare în condiții de muncă deosebite/speciale sunt mult mai riguroase și presupun îndeplinirea, în mod cumulativ, a mai multor condiții (atât HG nr.261/ 2001, cât și HG nr.1025/2003, precum și reglementările care au intervenit ulterior).

A menționat pârâta și faptul că HG nr.261/2001 a fost abrogată prin HG nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, iar la art.1 din acest act normativ s-au prevăzut următoarele: „(1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, avizele de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, valabile până la data de 6 martie 2007 inclusiv, acordate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.261/2001 privind criteriile si metodologia de încadrare a locurilor de munca în condiții deosebite, cu modificările si completările ulterioare, pot fi reînnoite potrivit metodologiei stabilite în cuprinsul prezentei hotărâri.

(2) Perioada de valabilitate a avizelor reînnoite potrivit prezentei hotărâri nu poate depăși data de 31 decembrie 2008”.

A mai învederat pârâta că, HG nr.246/2007, la rândul său, a fost modificată, succesiv, prin HG nr. 1622/2008 cu privire la procedura de reînnoire a avizelor până la data de 31.12 2009, iar ulterior prin H.G. nr.1627 / 2009, cu privire la procedura de reînnoire a avizelor până la data de 31.12.2010, ultima modificare fiind prin HG nr.1173/ 2014, în fiecare an reglementându-se procedura de reînnoire a avizelor deja existente.

În consecință, după _____________________ HG nr.246/2007, nici nu se mai poate discuta despre acordarea unor noi avize de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, ci numai de reînnoire a avizelor deja existente.

Pe de altă parte, nu se poate imputa vreo culpă pârâtei ____________________ Ploiești în desfășurarea acestei proceduri, cât timp celelalte subiecte cărora legea le-a conferit legitimare, respectiv sindicatele reprezentative potrivit legii și reprezentanții salariaților din cadrul Comitetului de securitate și sănătate în munca, nu au considerat oportun, la nivelul anului 2001, să propună nominalizarea și altor locuri de muncă pentru condiții deosebite.

Ceea ce se solicită, de fapt, este ca instanța, cu încălcarea competenței sale, să treacă peste obligativitatea avizului și să încadreze locurile de muncă în condiții deosebite, fără parcurgerea a procedurii speciale prevăzute expres de lege pentru obținerea acestui act, fără să existe o bază legală în prezent pentru a se dispune astfel (în același sens a stabilit și Curtea de Apel Ploiești - decizia nr. 282/06.02. xxxxx pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX).

Referitor la acordare a condițiilor speciale, cererea este, de asemenea, inadmisibilă pentru aceleași considerente care au fost expuse și, dincolo de acest aspect, HG nr.1025/2003 reglementează, la rândul său, metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale.

Cum prezenta cerere de chemare în judecată este o veritabilă acțiune în constatare, întemeiată pe art.111 c.pr.civ. (în prezent art.35 c.pr.civ.), subsidiară acțiunii în realizare, aceasta apare ca inadmisibilă în considerarea dispozițiilor art. 35 Teza a – II - a c.pr.civ. care prevăd că „Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.

Față de considerentele expuse, pârâta ____________________ Ploiești a solicitat admiterea excepției inadmisibilității acțiunii în constatare și, în consecință, respingerea acțiunii formulată de reclamant ca inadmisibilă și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată

În dovedirea și, respectiv în combaterea acțiunii, părțile au solicitat probe cu înscrisuri și expertiză tehnică specialitatea organizarea muncii – salarizare, probe încuviințate de instanță la termenul de judecată din data de 05.10.2015, în baza art .254, art. 255 și art.258 c.pr.civ., fixându-se un onorariu provizoriu pentru expert în cuantum de 400 lei în sarcina de plată a reclamantului.

Prin nota de ședință depusă de expert A____ C_____ la data de 04.11.2015, s-a solicitat acordarea unui nou termen de judecată în vederea depunerii raportului de expertiză dispus în cauză, întrucât, reclamantul nu a făcut dovada achitării onorariului stabilit de instanță, context în care, având în vedere că, pentru termenul de astăzi, reclamantului i s-a pus în vedere prin apărător să facă dovada achitării onorariului de expert, neconformându-se acestei dispoziții, s-a dispus decăderea acestuia din proba cu expertiză, astfel cum rezultă din cuprinsul practicalei prezentei sentințe.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

Cu privire la reclamantul S_____ N______, tribunalul reține, potrivit înscrierilor din carnetul de muncă ________ nr. xxxxxx, că reclamantul și-a desfășurat activitatea în cadrul pârâtei ____________________, având meseria de rectificator, în cadrul Secției Rectificare, în perioadele 23.11.xxxxxxxxxxxxx94, pentru care i-a fost recunoscută grupa a II-a de muncă prin sentința civilă nr. 3411/07.12.2011 a Tribunalului Prahova, respectiv perioadele 01.08.xxxxxxxxxxxxx03, 01.11.xxxxxxxxxxxxx03, 01.01.xxxxxxxxxxxxx04, 01.07.xxxxxxxxxxxxx10 și nu 01.04.xxxxxxxxxxxxx10 cum eronat pretinde reclamantul prin acțiune, cu privire la care a solicitat recunoașterea condițiilor speciale sau deosebite de muncă.

Referitor la încadrarea în condiții speciale a activității reclamantului, tribunalul observă că, după _____________________ Legii nr. 19/2000, care a înlocuit grupele de muncă prin locuri de muncă în condiții speciale și, respectiv, în condiții deosebite, prin H.G. nr. 1025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, s-a statuat că pentru încadrarea persoanelor în locurile de muncă în condiții speciale este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele criterii: încadrarea locurilor de munca în grupa I de muncă, anterior datei de 1 aprilie 2001; desfășurarea activității în condiții speciale pe durata programului normal de lucru din luna respectivă numai în locurile de muncă definite la art. 1 lit. a); existența la locurile de muncă în condiții speciale a unor factori de risc care nu pot fi înlăturați, în condițiile în care s-au luat măsurile tehnice și organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea acestora, în conformitate cu legislația de protecție a muncii în vigoare; efecte asupra persoanelor din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, datorate în exclusivitate unor cauze profesionale și înregistrate pe perioada ultimilor 15 ani; efecte asupra capacității de muncă și stării de sănătate, evaluate în baza datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, de structurile medicale de medicina muncii sau la comisiile de expertizare a capacității de muncă, pe perioada ultimilor 15 ani.

Metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale includea mai multe etape, care trebuie parcurse în ordinea cronologică indicată în art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1025/2003, aceste etape fiind: nominalizarea locurilor de muncă care se solicită a fi încadrate în condiții speciale, efectuată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii; solicitarea de verificare a activităților cuprinse în lista locurilor de muncă în condiții speciale, inițiată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, adresată inspectoratului Teritorial de munca pe raza căruia se află locul de muncă respectiv sau Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților; verificarea de către inspectoratele teritoriale de muncă sau Comisia Națională pentru Controlul Activităților a locurilor de muncă nominalizate, din punct de vedere al îndeplinirii măsurilor tehnico-organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor profesionale prevăzute de legislația privind protecția muncii ori în normele fundamentale de securitate radiologica, după caz, confirmată prin procesul-verbal întocmit conform anexei nr. 2.1, respectiv anexei nr. 2.2 la hotărâre; efectuarea expertizei tehnice, la solicitarea angajatorului împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, în vederea identificării factorilor de risc care nu pot fi înlăturați, conform criteriului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c), precum și a efectelor asupra persoanelor, definite conform criteriului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. d); efectuarea expertizei medicale, la solicitarea angajatorului împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii,în vederea identificării și interpretării datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, al structurilor medicale de medicina muncii și al comisiilor de expertizare a capacității de munca, pentru confirmarea criteriului stabilit la art. 2 alin.1 lit. e.

Tribunalul reține și că prin HG. 261/2001 au fost stabilite criteriile si metodologia de încadrare a locurilor de munca în condiții deosebite (abrogată ulterior prin HG 246/2007), care impuneau o succesiune de operațiuni specifice.

Angajatorul avea obligația depunerii următoarelor documente: lista angajaților care in luna precedenta si-au desfășurat activitatea in locuri de munca in condiții deosebite-lunar la Casa de Pensii; avizul inspectoratului teritorial de munca prin care se dovedește încadrarea locurilor de munca in condiții deosebite si lista cuprinzând categoriile profesionale care lucrează in aceste locuri de munca; procesul verbal întocmit de ITM Prahova cu specificația in clar ca au fost sau nu luate masurile tehnice si organizatorice pentru eliminarea si diminuarea riscurilor prevăzute in legislația de protecție a muncii; rezultatul expertizei tehnice prin care se confirma existenta unor factori de risc care nu pot fi înlăturați; procesul verbal întocmit pentru expertiza medicala.

Așa cum rezultă din cuprinsul întâmpinării depuse la dosar de către pârâtă, acest angajator a inițiat și parcurs procedura pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, obținând avizul nr.8/21.12.2001 doar pentru Secțiile Forjă și Tratament Termic, valabil până la data de 31.12.2003, ce nu a mai fost ulterior prelungit, așa cum rezultă din cuprinsul adresei nr.1621/08.04.2004 a ITM Prahova.

Practic, la momentul intrării în vigoare a HG nr.261/2001, la nivelul societății pârâte s-a efectuat un audit pentru determinarea locurilor de muncă ce puteau fi încadrate în condiții deosebite, formulându-se propunerea în acest sens, care vizează, așa cum s-a arătat anterior, doar locuri de muncă din cadrul Secțiilor Forjă și Tratament Termic (procedură finalizată prin emiterea avizului indicat) unde reclamantul din prezenta cauză nu și-a desfășurat activitatea.

Sub aspectul încadrării în condiții speciale, este lesne de observat că niciuna dintre etapele arătate mai sus nu a fost parcursă, simpla susținere a reclamantului neputând atrage încadrarea locului său de muncă în condiții speciale, în absența îndeplinirii cumulative a criteriilor menționate și în condițiile în care nu a fost respectată metodologia prevăzută de H.G. nr.1025/2003.

Tribunalul observă faptul că salariații pârâtei aveau posibilitatea ca, în contextul atitudinii de pasivitate a angajatorului, să sesizeze sindicatul reprezentativ pentru demararea procedurii de avizare de către Inspectoratul Teritorial de Muncă, demers pe care aceștia nu l-au realizat.

În aceste circumstanțe, contestarea făcută de reclamant referitoare la greșita încadrare a activității sale din perioadele de după 01.04.2001 și până la data de 01.07.2010 ca fiind desfășurată în condiții normale de muncă, este lipsită de temeinicie și nu este de natură să conducă la admiterea acțiunii.

Prin urmare, în baza art. 266 și următoarele din Codul Muncii, instanța va respinge acțiunea formulată de reclamant, în contradictoriu cu pârâta, ca fiind neîntemeiată.

În baza art.453 Cod procedură civilă, cum partea care pierde procesul poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată numai la cererea părții adverse, tribunalul va dispune obligarea reclamantului să plătească pârâtei, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 600 lei, prin reducerea onorariului avocatului ales de la suma de 1240 lei.

Instanța a dat eficiență prevederilor art. 451 alin. 2 Cod procedură civilă, reducând, din oficiu, partea din cheltuielile de judecata ce a constat în onorariul avocatului ales care a reprezentat pârâta în prezentul proces, întrucât a considerat că suma pretinsă - 1240 lei este vădit disproporționată in raport cu valoarea și complexitatea cauzei, precum și cu activitatea desfășurata de avocat, care s-a limitat la depunerea întâmpinării și prezența la două termene de judecată, unul la care a propus proba cu înscrisuri și nu s-a opus probelor propuse de reclamant, iar al doilea când au avut loc dezbaterile și s-a limitat la a solicita “respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea formulată de reclamantul S_____ N______, CNP -xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în com. Valea Călugăreasca, ___________________. 182 , județul Prahova, în contradictoriu cu pârâta ____________________ PLOIEȘTI, J XXXXXXXXXX, CUI xxxxxxx, cu sediul în Ploiești, _____________________, nr. 25, județul Prahova, ca neîntemeiată.

Obligă reclamantul să plătească pârâtei 600 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat redus de instanță conform art.451 alin.2 c.pr.civ.

Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțata in ședința publica, azi 07.12.2015.

Președinte,	Asistenți judiciari,
G_______ M____	C_______ G______	M_____ F______
Grefier,
E____ M_______
Red G.M./ Tehnored.EM
4 ex./ 15 .12.2015
Operator de date cu caracter personal nr. 5595