Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - recurs – plângere contravențională –

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA nr. 686

Ședința publică din 8 octombrie 2014.

Președinte: H_______ L______

Judecător: P_______ I____

Judecător: Z______ C_____ M______

Grefier: Vințilă C______ B_____

Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de petentul T_____ N______, cu domiciliul ales în municipiul Fălticeni, la avocat P_____ M______, ___________________., ____________. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 3068 din 30.04.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ de Poliție Județean Suceava.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 24 septembrie 2014 când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 1 octombrie 2014 și apoi, din același motiv, pentru azi, 8 octombrie 2014.

După deliberare,

T R I B U N A L U L,

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3068 din 30.04.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX a fost respinsă, ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul T_____ N______, cu domiciliul ales la Cabinet de avocat „ P_____ M______” împotriva procesului-verbal ________ nr.xxxxxxx din 17.01.2013, în contradictoriu cu I____________ de Poliție al Județului Suceava.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 04.02.2013 sub nr. XXXXXXXXXXXXX petentul T_____ N______ a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din 17.01.2013 întocmit de către I____________ de Poliție al Județului Suceava, solicitând admiterea plângerii și anularea procesului verbal.

În motivare, a arătat că în data de 17 ianuarie 2013, a fost oprit în municipiul Suceava de un agent de poliție care era singur în mașina poliției ce staționa și i-a solicitat actele la control.

Menționează petentul că după prezentarea actelor și a asigurării R.C.A. agentul de poliție i-a comunicat că nu a acordat prioritate pietonilor, motiv pentru care a fost sancționat cu amendă a cărui cuantum nu o cunoaște întrucât intimata nu i-a comunicat procesul verbal și i s-a reținut permisul de conducere pentru 60 de zile.

În drept au fost invocate disp. art.31 din OUG 2/2001.

În dovedire, a depus în copie cartea de identitate și dovada eliberată la data de 17.01.2013 de I.P.J. Suceava (f.5,6).

În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform dispozițiilor art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, este scutită și de plata timbrului judiciar.

Legal citat, intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată și menținerea procesului verbal, ca fiind legal și temeinic întocmit.

În motivare, intimatul a arătat că la data de 17.01.2013 petentul T_____ N______ a fost sancționat contravențional cu 8 puncte amendă și i s-a reținut permisul de conducere în vederea suspendării pentru o perioadă de 60 de zile, întrucât la în jurul orelor 07:35 a condus autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe ______________________ municipiul Suceava, iar la trecerea de pietoni amplasată în zona Inspectoratului Județean Școlar Suceava nu a acordat prioritate de trecere pietonilor aflați în traversarea regulamentară a străzii pe trecerea de pietoni și nu a oprit la semnalele polițistului rutier, fiind necesară urmărirea și blocarea în trafic.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 115 și 118 din Codul de procedură civilă.

În temeiul art. 242 alin. 2 Cod de procedură civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La întâmpinare s-a atașat raportul agentului constatator (f. 18).

Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri și proba testimonială, în cauză fiind audiat martorul U________ C_______ (f.24).

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a constatat următoarele:

În fapt, prin procesul verbal ________ nr.xxxxxxx încheiat la data de 17.01.2013, petentul T_____ N______ a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 560 lei pentru contravenția prevăzută de art.135, lit. h) din HG 1391/2006 și sancționată de art.100, alin.3, lit.b) din OUG 195/2002, și contravenția prevăzută de art. 31 lit. a) din HG 1391/2006 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. f) din OUG 195/2002, pentru că la data de 17.01.2013, în jurul orelor 07:35 a condus autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe ______________________ municipiul Suceava, iar la trecerea de pietoni amplasată în zona Inspectoratului Județean Școlar Suceava nu a acordat prioritate de trecere pietonilor aflați în traversarea regulamentară a străzii pe trecerea de pietoni și nu a oprit la semnalele polițistului rutier, fiind necesară urmărirea și blocarea în trafic. Totodată, petentului i-a fost reținut permisul de conducere în vederea suspendării pentru o perioadă de 60 de zile.

În drept, verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța de fond a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

Având în vedere aceste principii, instanța de fond a constatat că petentul s-a aflat la momentul încheierii procesului verbal contestat, iar din procesul-verbal atacat rezultă că petentul a condus autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe ______________________ municipiul Suceava, iar la trecerea de pietoni amplasată în zona Inspectoratului Județean Școlar Suceava nu a acordat prioritate de trecere pietonilor aflați în traversarea regulamentară a străzii pe trecerea de pietoni și nu a oprit la semnalele polițistului rutier, fiind necesară urmărirea și blocarea în trafic.

Nu are importanță pentru reținerea contravenției motivația care a stat la baza acțiunii ilicite. Atâta timp cât petentul a condus autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe ______________________ municipiul Suceava, iar la trecerea de pietoni amplasată în zona Inspectoratului Județean Școlar Suceava nu a acordat prioritate de trecere pietonilor aflați în traversarea regulamentară a străzii pe trecerea de pietoni și nu a oprit la semnalele polițistului rutier, fiind necesară urmărirea și blocarea în trafic, aceasta a încălcat dispozițiile legale.

Fiind vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, prima instanță a constatat că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.

Petentul nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora și nici nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.

Declarația martorului U________ C_______ (fila 24) a fost înlăturată de instanță datorită faptului că există contradicții în propria declarație.

Conform psihologiei judiciare, martorul poate greși asupra unor împrejurări, dar poate spune adevărul cu privire la celelalte părți ale depoziției. Concluzia nu trebuie să determine raționamentul că o eroare minimă, cu o importanță redusă, odată făcută, înseamnă că martorul a mai greșit și-n celelalte părți ale mărturiei de o importanță reală pentru cauză, însă dacă eroarea este grosieră, vizibilă, printr-un element intrinsec, de natură a modifica datele în care se circumscrie cauza, aceasta se răsfrânge asupra întregii mărturii, fiind de natură a o discredita.

Din analiza declarației martorului rezultă contradicții în privința unor împrejurări importante, contradicții care nu ar fi trebuit să existe în cazul în care martorul ar fi perceput în mod corespunzător evenimentul. Martorul propus de petent a fost ascultat, cu privire la detalii ale drumului și cu privire la modalitatea în care petentul a fost oprit în trafic, pentru a stabili fidelitatea informațiilor și gradul de credibilitate.

Această declarație părtinitoare și contradictorie nu este așadar în măsură a răsturna prezumția simplă privind temeinicia observațiilor personale ale agentului constatator. Petentul nu a invocat și, cu atât mai puțin, dovedit existența unui motiv de subiectivitate pentru care agentul constatator nu ar putea fi considerat imparțial.

Cu toate că prin plângerea formulată petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, instanța a constatat că acesta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia și nici nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001, astfel că procesul-verbal este legal și temeinic.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța de fond a reținut că amenda contravențională aplicată în sumă de 560 de lei pentru contravențiile săvârșite este proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Instanța a apreciat că aplicarea unei amenzi de 560 de lei, precum și suspendarea permisului pentru o perioadă de 60 de zile, pentru contravenția prevăzută de art.135, lit. h) din HG 1391/2006 și sancționată de art.100, alin.3, lit.b) din OUG 195/2002 și contravenția prevăzută de art. 31 lit. a) din HG 1391/2006 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. f) din OUG 195/2002, este de natură a realiza scopul punitiv al sancțiunii contravenționale.

Având în vedere aceste considerente, prima instanță a respins plângerea petentului, menținând prevederile procesului-verbal contestat.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs petentul T_____ N______, arătând că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică, fiind nemotivată și dată cu aplicarea greșită a legii sub aspectul înlăturării declarației martorului U________ C_______ și sub aspectul reținerii greșite a temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat, în condițiile în care sarcina probei revenea intimatei, care nu a probat prin nici un mijloc de probă.

Deși se face afirmația în considerentele sentinței recurate că martorul audiat a fost părtinitor, nu se precizează motivul acestei concluzii pentru care a respins plângerea petentului.

În consecință, recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței civile recurate cu consecința admiterii plângerii contravenționale.

Intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava a depus întâmpinare la dosar, invocând în primul rând excepția nulității recursului ca nefondat iar pe fond arătând că motivele de recurs sunt nefondate, sentința instanței de fond fiind legală și temeinică, dată în baza probatoriului administrat, inclusiv proba testimonială, instanța stabilind în mod corect că actul de constatare este legal și temeinic, agentul constatator procedând la o individualizare corectă a sancțiunilor. Petentul nu a prezentat probe din care să rezulte altă situație de fapt decât cea reținută.

Pe cale de consecință, s-a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală.

Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, precum și a disp. art. 304 ind. 1 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este întemeiat.

Astfel, examinând sentința atacată sub aspectul criticilor formulate de recurentul-petent referitoare la faptul că instanța de fond a înlăturat declarația martorului audit fără a preciza motivele pentru care a apreciat că declarația acestuia este părtinitoare și contradictorie, tribunalul constată că această susținere este fondată întrucât din argumentația instanței nu rezultă care au fost aspectele contradicorii din declarația martorului ce au dus la concluzia reținută. În cazul în care instanța a avut suspiciuni asupra credibilității martorului audiat, aceasta ar fi trebuit să administreze și alte probe, astfel cum prevede art. 34 din OG nr. 2/2001 modif.,, și anume să asculte petentul, să audieze martorul indicat în procesul-verbal pentru a lămuri situația de fapt și a analiza în mod efectiv apărările petentului.

Ori, potrivit dispozițiilor art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., hotărârea judecătorească se dă în numele legii și trebuie să menționeze, printre altele, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Indiscutabil, orice parte în cadrul unei proceduri are dreptul să prezinte judecătorului observațiile și argumentele sale și de a pretinde organului judiciar să le examineze pe acestea în mod efectiv. Dreptul la un proces echitabil, prin urmare, nu poate fi considerat efectiv decât dacă observațiile părților sunt corect examinate de către instanță, instanță care are în mod necesar obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă, cel puțin pentru a le aprecia pertinența.

Pe de altă parte, nemotivarea unei hotărâri judecătorești echivalează practic cu soluționarea procesului fără a intra în fondul acțiunii, de natură prin urmare să justifice casarea cu trimitere spre rejudecare. Într-adevăr, atâta timp cât în considerente instanța înlătură o probă fără a indica elementele din declarație care au dus la concluzia că este contradictorie, soluția exprimată prin dispozitiv rămâne nesusținută și pur formală.

Prin urmare, apreciind că sentința a fost dată cu aplicarea greșită a legii, fără a motiva în mod real soluția pronunțată și fără a se administra întreg probatoriul necesar pentru a răspunde apărărilor petentului, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului, astfel fiind dat cazul de casare prev. de art. 304 pct. 9C.pr.civ corob. cu art. 304 ind. 1C.pr.civ., motiv pentru care tribunalul va admite recursul, în temeiul art. 312 al.3 și 5 C.pr.civ., urmând să caseze sentința recurată și să trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. În rejudecare, instanța va asculta petentul, va audia martorul asistent U___ C_________ și va reanaliza apărările petentului în funcție de întreg probatoriul administrat.

Pentru aceste motive,

În numele Legii

DECIDE:

Admite recursul declarat de petentul T_____ N______, cu domiciliul ales în municipiul Fălticeni, la avocat P_____ M______, ___________________., ____________. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 3068 din 30.04.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ de Poliție Județean Suceava.

Casează în tot sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 8 octombrie 2014.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier, H_______ L______ P_______ I____ Z______ C_____ M______ Vințilă C______

Red. P.I.

Judecător fond: A_______ A.

Tehnored. V.C. 2 ex. 8.11.2014