DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINTA NR.2444

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 02.10.2015

CURTEA COMPUSĂ DIN:

PREȘEDINTE: M_____-C_______ I____

GREFIER: D______ Ș_____

Pe rol fiind acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta F______ DE S____ RÂȘNOV SA în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P_____ AGENDA DIGITALĂ A ROMÂNIEI având ca obiect „ anulare act administrativ”.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pârâta AGENȚIA P_____ AGENDA DIGITALĂ A ROMÂNIEI prin consilier juridic în baza delegației de reprezentare de la dosar, lipsind reclamanta F______ DE S____ RÂȘNOV SA.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că la data de 01.10.2015 s-a depus din partea reclamantei note de ședință, într-un singur exemplar.

Reprezentantul pârâtei învederează că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii de chemare în judecată.

Reprezentantul pârâtei solicită respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect, întrucât reclamanta și-a recunoscut creanța, a achita debitul și nu există formulată o contestație la executare.

Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

C U R T E A,

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalul București - Secția a II a C_________ Administrativ și Fiscal la data de 20.03.2014 reclamanta F______ DE S____ RÂȘNOV SA în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P_____ AGENDA DIGITALĂ A ROMÂNIEI a formulat cerere pentru anularea actului administrativ constând în Decizia nr.TC xxxxx/03.08.2009 emisă la data 03.08.2009 de către Agenția pentru Serviciile Informaționale ( ASSI) prin președinte. B_____ M_________.

În fapt, în esență:

La data de 03.08.2009 Agenția pentru Serviciile Informaționale ( ASSI) prin președinte. B_____ M_________ emite Decizia cu nr. TC xxxxx/03.08.2009 prin care F______ de S____ Râșnov S.A este obligată la plata sumei de 1785 lei reprezentând tarif de acces SEAP, însotiță de factura cu nr. xxxxx/03.08.2009 în cuantum de 1785 lei.

Împotriva acestei decizii F______ de S____ Râșnov SA a formulat la data de 28.08.2009, în termenul legal de 30 de zile, un punct de vedere prin care a solicitat anularea certificatului digital existent și a facturii emise cu nr.xxxxx/03.08.2009 care, din punctul de vedere al reclamantei reprezintă o veritabilă contestație chiar dacă nu a fost intitulată în mod expres în acest fel.

MOTIVELE CERERII

1. F______ de S____ Râșnov S.A nu a deținut calitatea de autoritate contractantă în sensul O.U.G 34/2006 la data emiterii deciziei a cărei anulare se solicită.

Agenția pentru Serviciile Informaționale (ASSI) a emis decizia cu nr. xxxxx/03.08.2009 și factura cu nr. xxxxx/03.08.2009 prin care a obligat subscrisa la plata tarifului de acces în SEAP.

Ceea ce este important de subliniat este faptul că F______ de S____ Râșnov S.A nu are calitatea de autoritate contractantă în sensul OUG nr. 34 din 2006 pentru a i se percepe tarif de acces în SEAP și de a i se emite o decizie și factură în acest sens.

După cum se poate observa din analiza art. 8 care definește autoritatea contractantă se poate desprinde cu ușurință concluzia că F______ de S____ Râșnov S.A nu îndeplinește condițiile necesare pentru a deține calitatea de autoritate contractantă prin urmare nu I se putea percepe tarif de acces în SEAP care, conform prevederilor art. 66 alin 2 din H.G nr.370/2009 se percep numai autorităților contractante.

F______ de S____ Râșnov S.A era în anul 2009, și este și în continuare o societate comercială pe acțiuni cu un acționariat privat și nicidecum autoritate contractantă. în acest sens învederăm instanța că subscrisa societate, în perioada 1948-2001 a fost o întreprindere de stat, în anul 2001, societatea fiind privatizată. începând cu anul 2007, pachetul majoritar al acțiunilor subscrisei este preluat de către SPRINTER 2000 S.A. care și la ora actuală este acționarul majoritar al subscrisei societăți conform actului constitutiv al societății ( anexat în probațiune).

Așadar reclamanta nu poate fi obligată la plata tarifului de acces în SEAP în cuantum de 1785 lei și pe cale de consecință nici la plata accesoriilor calculate la debitul principal cât timp această obligație nu incumbă reclamantei conform dispozițiilor legale.

Prin întâmpinarea depusă în cauză de pârâtă s-a învederat:

Excepția tardivității acțiunii având în vedere faptul ca se contesta Decizia TC nr. xxxxx/03.09.20(19 emisa de Agenția pentru Serviciile Societății Informaționale, decizie de care reclamanta a luat cunoștință la data de 20.08.2009.

Potrivit art. 141 alin 2 din OG nr. 92/2003 "Titlul de creanța devine titlu executoriu la data la care creanța fiscala este scadenta pi in expirarea termenului de plata prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevăzut de lege".

Obligația de plata a fost scadenta la data de 17.09.2009, data la care Decizia TC xxxxx/03.08.2009 devine titlu executoriu.

Apreciază ca reclamanta nu este îndreptățită sa formuleze apărări de fond pe calea unei cereri in anularea actului administrative reprezentat de Deciziei TC nr. xxxxx/03.08.2009, deoarece aceasta avea posibilitatea sa solicite anularea Deciziei TC nr. xxxxx/03.08.2009 pe calea unei plângeri prealabila la organul emitent potrivit art. 7 din Legea contenciosului administrativ in termen de 30 de zile de la data la care a primit acest act administrativ, sau printr-o acțiune in contencios administrative conform art. 11 din Legea 554/2004.

Potrivit art. 11 alin. 1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ "Cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins si repararea pagubei cauzate se pot introduce in termen de 6 luni de la:

a)data comunicării răspunsului la plângerea prealabila;

b)data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii;

c)data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii

La data de 28.08.2009 contestatorul a formulat un "punct de vedere" prin care a solicitat anularea certificatului digital existent si a facturii nr. xxxxx/03.08.2009, fără a solicita anularea titlului de creanța.

Având in vedere ca Decizia TC nr. xxxxx/03.08.2009 nu a fost desființată de organul emitent sau de către instanța de judecată in conformitate cu dispozițiile Legii 554/2004 a contenciosului administrativ (reclamanta nu a formulat aceste acțiuni in termenul legal),consideră tardiv introdusa prezenta cerere pentru anularea actului administrativ reprezentat Deciziei TC nr. xxxxx/03.08.2009.

Pe fondul cauzei solicită respingerea contestației la executare ca neîntemeiata pentru următoarele considerente: -

Potrivit dispozițiilor art. 3 din I I.G. nr. 1660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publica prin mijloace electronice din O.U.G. 34/2004 privind atribuirea contractelor de achiziție publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune servicii, modificata prin H.G. nr. 370/25.03.2009, "or/ce autoritate contractanta, precum si orice operator economic au obligația de a solicita înregistrarea si respectiv reînnoirea înregistrării in SEAP, cu respectarea condițiilor si procedurilor reglementate prin prezentele norme".

In baza acestor prevederi contestatoarea a optat sa se Înregistreze in sistem in calitate de autoritate contractanta la data de 31.01.2007 astfel cum reiese din extrasul de pe site-ul e-licitație.ro.

Potrivit art. 64 alin. 1 din li G. nr. 1660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publica prin mijloace electronice din O.U.G. 34/2004 privind atribuirea contractelor de achiziție publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune servicii, modificata prin H.G. nr. 370/25.03.2009," orice autoritate contractanta înregistrata in SEAP are obligația sa plătească anual operatorului SEAP un tarif de acces in sistem in cuantum de 2500 lei".

Având in vedere ca legea nu aplica retroactiv, legiuitorul a statuat prin art. 66 alin. 1 din H.G. nr. 1660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publica prin mijloace electronice din O.U.G. 34/2004 privind atribuirea contractelor de achiziție publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune servicii, modificată prin H.G. nr. 370/25.03.2009, ca " autoritățile contractante nu datorează tarif pentru accesul in SEAP si utilizarea sistemului in primul semestru al anului 2009" impunând prin art. 66 alin 2 al aceluiași act normativ ca ``"`pentru accesul in sistem in al doilea semestru al anului 200`), autoritățile contractante înregistrate in SEAP vor achita operatorului SEAP un tarif de acces in cuantum de 1.500 lei, la care se adaugă taxa pe valoare adăugată, potrivit legii".

De asemenea, art. 65 alin. 1 din HG nr. 1660/2006 cu modificările si completările ulterioare specifica faptul ca "`plata tarifului de acces in SEAP se efectuează in baza deciziei titlu de creanța emise de operatorul SEAT si a facturii anexate la aceasta".

Operatorul SEAP avea obligația pentru tariful de acces in SEAP pentru al doilea semestru al anului 2009, potrivit art. 66 alin 3 din ll.(i. nr. 1660/2006 cu modificările si completările ulterioare sa emită decizia titlu de creanța si factura pentru tariful de acces pana la data de 15.08.2009.

In baza acestor prevederi legale si având in vedere ca in sistem reclamanta s-a înregistrat ca autoritate contractanta, Agenția pentru Serviciile Societății Informaționale a emis Decizia TC xxxxx/03.08.2009 si factura nr. xxxxx`03.08.2009 pe care le-a expediat contestatorului în termenul legal de 10 zile de la emitere.

Potrivit art. 141 alin 2 din ("G nr. 92/2003 "Titlul de creanța devine titlu executoriu la data la care creanța fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevăzut de lege".

Obligația de plata a fost scadenta Ia dala de 17.09.2009, data Ia care Decizia TC xxxxx/03.08.2009 devine titlu executoriu.

Având in vedere aceste precizări, precum si faptul ca Agenția pentru Agenda Digitala a României, este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridica aflat in subordinea Ministerului pentru Societatea Informaționala (denumit MSI), factura nr. xxxxx/03.08.2009 reprezintă o creanța fiscală care se virează la bugetul general consolidat al statului.

Ținând cont de faptul ca pana la data de 12.03.2014 obligația de plata nu a fost îndeplinita s-au calculate majorările de întârziere in suma de 2652.87 lei.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat în cauză de reclamantă s-a arătat, în esență, că solicită respingerea acestei excepții, pentru următoarele considerente:

La data de 03.08.2009 Agenția pentru Serviciile Informaționale ( ASSI) prin președinte, B_____ M_________ emite Decizia cu nr. TC xxxxx/03.08.2009 prin care F______ de S____ Râșnov S.A este obligată la plata sumei de 1785 lei reprezentând tarif de acces SEAP, însoțiță de factura cu nr. xxxxx/03.08.2009 în cuantum de 1785 lei.

Împotriva acestei decizii F______ de S____ Râșnov S.A a formulat la data de 28.08.2009, în termenul legal de 30 zile, o contestație prin care a solicitat anularea certificatului digital existent și a facturii emise cu nr. xxxxx/03.08.2009

Documentul înaintat de către reclamantă reprezintă o veritabilă contestație chiar daca nu a fost intitulată în mod expres în acest fel, avându-se în vedere cele solicitate în conținutul documentului.

După cum s-a arătat mai sus Agenția pentru Serviciile Informaționale (ASSI) nu a formulat un răspuns privind soluționarea în vreun fel a contestației înaintată de către subscrisă, răspunsul venind după trecerea a aproape 5 ani de zile, respectiv la data de 01.04.2014, din partea instituției succesoare în drepturi a ASSI, respectiv din partea pârâtei care prin adresa cu nr. 816 din data de 01.04.2014 somează subscrisa la plata sumei de 4.437,87 lei reprezentând valoarea pretinsei creanței în cuantum de 1.785 lei în raport cu care pârâta a calculat dobânzi și penalități.

Somația emisă de către pârâtă la data de 01.04.2014 echivalează, din punctul vedere al reclamantei, cu respingerea contestației care a fost înaintată Agenției pentru Serviciile Informaționale (ASSI), astfel că termenul prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea 554/2004, curge de la de 01.04.2014, acțiunea reclamantei fiind introdusă în termenul legal.

Agenția pentru Serviciile Informaționale (ASSI) a emis decizia cu nr. TC xxxxx/03.08.2009 și factura cu nr. xxxxx/03.08.2009 prin care a obligat subscrisa la plata tarifului de acces în SEAP.

Ceea ce este important de subliniat este faptul că ia data intrării în vigoare a modificărilor aduse HG 1660/2006, prin HG 370/2009, respectiv la data de 03.04. 2009 F______ de S____ Râșnov S A nu avea calitatea de autoritate contractantă în sensul definiției amintite la art. 8 din O.U.G. nr. 34 din 2006, pentru a i se percepe tarif de acces în SEAP și pentru a i se emite o decizie și o factură în acest sens.

După cum se poate observa din analiza prevederilor art. 8 care definește autoritatea contractantă se poate desprinde cu ușurință concluzia că F______ de S____ Râșnov S.A nu îndeplinea, la data emiterii deciziei a cărui anulare o solicităm, condițiile necesare pentru a deține calitatea de autoritate contractantă prin urmare nu i se putea percepe tarif de acces în SEAP care, conform prevederilor art. 66 alin 2 din H.G nr.370/2009 se percep numai autorităților contractante.

Concluzionând arată reclamanta că reaua credință a pârâtei este demonstrată încă odată și prin faptul că a procedat la calcularea dobânzilor fără a ține seama de cuantumul dobânzii conform dispozițiilor legale în vigoare, calculând în mod ilegal și nejustificat și penalități de întârziere, deși decizia a cărei anulare se solicită nu prevede acest lucru.

Prin sentința civilă nr. 8456/18.12.2014, Tribunalul București - Secția a II a C_________ Administrativ și Fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București-Secția a VIII a C_________ Administrativ Și Fiscal .

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București-Secția a VIII a C_________ Administrativ Și Fiscal la data de 14.01.2015 sub nr.XXXXXXXXXXXX.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de temeiurile de drept incidente în cauză, Curtea a respins, ca lipsită de interes, acțiunea formulată de reclamantă, pentru următoarele considerente:

Curtea a constatat că petenta a achitat debitul datorat intimatei, recunoscând existența acestuia prin plata cheltuielilor de executare din dosarul aferent somației nr. 1031/06.11.2014, conform extrasului de cont de la fila 15.

De altfel, conform art. 2538 alin.2 teza finală cod civil „Constituie acte de recunoaștere tacită plata parțială a datoriei, achitarea, în tot sau în parte, a dobânzilor sau penalităților, solicitarea unui termen de plată și altele asemenea.” Or, achitarea totală a datoriei și a cheltuielilor de executare reprezintă atât „alte asemenea” moduri de recunoaștere tacită, dar și o recunoaștere tacită prin plata totală. În speță, datoria inițială de 1785 lei (tarif de acces SEAP) exista și a fost recunoscută prin plata sumei de 4437,87 lei în dosarul de executare format.

Interesul este legitim, născut și actual, personal și determinat, potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) NCPC, orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia justifică un interes, dispoziție ce se aplică, în mod corespunzător, și în cazul apărărilor.

Prin interes se înțelege folosul practic, material sau moral, urmărit de cel care a formulat o cerere de chemare în judecată, o cererea recon-ventională, o cerere de interventie voluntară sau fortată, o cale de atac sau orice altă formă de exercitare a acțiunii civile.

Prin impunerea cerinței interesului, care corespunde unei maxime celebre: „pas d’interet, pas d’action”, s-a urmărit să se evite nu numai unele litigii lipsite de orice utilitate pentru reclamant, pur vexatorii, dar în același timp să se menajeze timpul magistraților al căror rol să nu fie încărcat cu astfel de pricini.

Condiția interesului trebuie să se verifice nu numai în legătură cu cererea de chemare în judecată, ci pe tot parcursul procesului, ori de câte ori se apelează la una sau alta dintre formele procedurale care alcătuiesc conținutul acțiunii civile (cereri, excepții, exercitarea căilor de atac, executare silită etc.).

Interesul de a promova cererea trebuie justificat de reclamant doar în persoana sa, el nefiind ținut a proba interesul pârâtului de a participa la judecată; tot astfel, nu i se va cere pârâtului să facă o asemenea dovadă. în consecință, această cerință se apreciază numai în raport cu reclamantul.

P_____ a stabili dacă o parte are interes în exercitarea acțiunii civile, instanța trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obține în ipoteza admiterii formei procedurale exercitate.

Existența interesului se apreciază la momentul formulării cererii sau al invocării apărării. În cazul în care, ulterior acestui moment, interesul nu se mai menține poate să atragă, eventual, rămânerea fără obiect a cererii sau a apărării. În acest sens, se poate exemplifica cu ipoteza promovării unei acțiuni în pretenții, dacă pe parcursul desfășurării procesului pârâtul plătește reclamantului suma solicitată, caz în care cererea se va respinge ca rămasă fără obiect, iar nu ca lipsită de interes, reclamantul justificând un folos practic la momentul inițierii acțiunii; de asemenea, dacă este respinsă cererea de încuviințare a executării silite, iar creditorul a obținut de la un alt complet de judecată al aceleiași instanțe de executare încuviințarea executării silite solicitate, apelul declarat împotriva încheierii respective nu se va respinge ca lipsit de interes, ci se va admite, iar încheierea atacată va fi schimbată în tot în sensul respingerii cererii de încuviințare ca rămasă fără obiect. De asemenea, în cazul unei cereri » având ca obiect obligarea pârâtului la emiterea unui act administrativ (cum ar fi decizia reprezentând titlul de despăgubire conform Titlului VII al Legii nr. 247/2005), emiterea acestui titlu în cursul judecății duce la rămânerea cererii fără obiect.

Interesul poate fi atât material (de exemplu, reclamantul urmărește prin cererea sa revendicarea unui bun, restituirea unui împrumut), cât și moral (de pildă, repararea prejudiciului moral prin constatarea faptei de încălcare a demnității, fără a se cere și acordarea de daune).

P_____ aceste motive, Curtea va respinge cererea ca lipsită de interes actual.

P_____ ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei de interes.

Respinge acțiunea formulată de formulată de reclamanta F______ DE S____ RÂȘNOV SA cu sediul în B_____, _____________________,_________,_________________ în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P_____ AGENDA DIGITALĂ A ROMÂNIEI cu sediul în București, ___________________,sector 2 , ca lipsită de interes.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare, la aceeași instanță.

Pronunțată în ședință publică azi, 02.10.2015.

PREȘEDINTE,GREFIER,

M_____-C_______ I____ D______ Ș_____

Red. M.C.I

Tehdact.D.Ș/4 ex.