R O M Â N I A
TRIBUNALUL G_____
SECTIE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
DECIZIA CIVILĂ NR.582
Ședința publică de la 10.11.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M________ M_____
Judecător L______ A_______ O_____
Grefier L____ O______
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea apelului declarat de apelanta A______ M_____ GALATI SA împotriva sentinței civile nr.xxxxx din 21.11.2014 pronunțată de Judecătoria G_____, în contradictoriu cu intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție _________ NR.xxxxxxx.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 27.10.2015 când instanța a avut nevoie de timp pentru deliberare și a amânat pronunțarea cauzei la data de 10.11.2015.
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G_____ la data de 24.12.2013 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petenta ArcelorMittal G_____ SA a solicitat, în contradictoriu cu intimata CNADNR - Secția Drumuri Naționale B____ și CNADNR – CESTRIN , anularea procesului-verbal _________ nr. xxxxxxx din data de 02.12.2013. În subsidiar, a cerut înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment. A mai solicitat petenta obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, la momentul săvârșirii faptei, înstrăinase autovehiculul în discuție către ________________ B_____, conform contractului de vânzare-cumpărare. Prin urmare, petenta nu mai avea calitatea de utilizator a autovehiculului, astfel că nu putea fi sancționată contravențional pentru fapta dedusă judecății.
Petenta a invocat excepția autorității de lucru judecat având în vedere că în alte dosare având aceleași părți au mai fost invocate situații juridice ca cea din speța de față, instanțele pronunțându-se irevocabil asupra cauzelor respective.
Petenta a mai invocat faptul că procesul-verbal nu a fost semnat corespunzător deoarece, nefiind vorba despre un înscris în format electronic, acesta nu putea fi semnat prin semnătură electronică ci trebuia semnat olograf. Mai mult decât atât, petenta a susținut că procesul-verbal nu este semnat nici măcar electronic.
În drept, petenta a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 15/2002, Ordinul nr. 769/2010 și C.proc.civ.
În dovedirea plângerii, petenta a solicitat proba cu înscrisuri, depunând la dosar, în copie, procesul-verbal contestat, contractul de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit, factura emisă în temeiul contractului, procesul-verbal de predare-primire, certificat de atestare fiscală, fișa de înmatriculare a autovehiculului (filele 12-21).
Pârâta a formulat în termen legal întâmpinare, prin care a arătat că potrivit dispozițiilor art. 7 și 8 coroborate cu cele din art. 1 alin. 1 pct. b din OG nr. 15/2002, reiese cu claritate că responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile revine în exclusivitate utilizatorilor români, persoane fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.
A precizat că procesul-verbal îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG nr. 2/2001 și OG nr. 15/2002, contravenția fiind constatată prin intermediul mijloacelor specifice, contravenientul fiind identificat în baza de date furnizate de MAI, iar procesul-verbal fiind semnat de către agentul constatator cu certificatul calificat emis de CertSIGN SA.
A mai arătat intimata că înscrierea în cartea de identitate a utilizatorului (persoană care este responsabilă de achitarea rovinietei), este o condiție de opozabilitate față de terți, până la modificarea mențiunii cu privire la utilizator, persoana trecută cu această calitate fiind obligată la plata rovinietei și la plata amenzii contravenționale stabilite pentru circulația fără rovinietă.
În apărare, intimata a solicitat proba cu înscrisuri, depunând la dosar în copie, dovezile de comunicare a procesului-verbal, certificatul agentului constatator, autorizație de control și planșe foto prin care a fost constatată fapta (filele 28-31).
La data de 01.08.2014 petenta a depus răspuns la întâmpinare prin care a reiterat apărările formulate prin plângere.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. xxxxx/21.11.2014 Judecătoria G_____ a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petenta ArcelorMittal G_____ SA.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin procesul-verbal _________ nr. xxxxxxx din data de 02.12.2013, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei în temeiul art.8 alin.2 din OG nr.15/2002, reținându-se că, la data de 18.09.2013, ora 1033, pe DN 24 km 26 + 400 m, autoturismul cu nr. XXXXXXXXX, aparținând acesteia, a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
În temeiul art. 248 alin. 1 C. proc. civ. instanța de fond s-a pronunțat asupra excepțiilor invocate. Astfel, față de excepția autorității de lucru judecat invocată de petentă prima instanța a constatat că aceasta nu a făcut dovada identității de părți, obiect și cauză astfel cum prevede art. 431 C. proc. Civ și că nici nu a indicat vreun dosar în care s-ar fi pronunțat o soluție în aceeași speță ca cea de față.
Față de aceste aspecte, instanța de fond a respins excepția autorității de lucru judecat ca neîntemeiată.
În drept, conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța de fond a reținut că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cu privire la motivul invocat de petentă privind lipsa semnăturii valabile potrivit dispozițiilor legale reglementate de Legea 455/2001, prima instanță a constatat că procesul-verbal atacat conține mențiunea expresă că documentul a fost generat și semnat electronic potrivit prevederilor Legii nr. 455/2001 și a HG nr. 1259/2001 de către V____ M____, cu certificatul nr. xxxxxxxxxx VM8 din data de 08.01.2013 (fila 19).
Conform dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, „înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile”, iar art. 7 al aceluiași act normativ statuează că în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Prima instanță a arătat că semnătura electronică reprezintă forma digitală a semnăturii olografe, având aceleași funcționalitate și aplicabilitate ca și semnătura olografă, servind la identificarea semnatarului și atestarea de către agentul constatator învestit cu autoritatea statală, că cele constatate în procesul-verbal corespund întrutotul stării de fapt și de drept reținute, învestind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate și temeinicie.
Întrucât art. 17 din O.G. nr. 2/2001 nu impune ca o condiție de legalitate semnătura manuscrisă a agentului constatator, iar potrivit principiului de drept conform căruia unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să o facem, se reține că procesul-verbal de contravenție este semnat potrivit cerințelor legale imperative, prin aplicarea semnăturii electronice pe un înscris care, emanând de la intimată și recunoscut de către aceasta, dobândește potrivit legii valoarea unui act autentic, în concordanță cu exigențele formale ale oricărui proces-verbal de contravenție.
Reținând natura de act administrativ de drept public a procesului-verbal de contravenție, așadar de înscris autentic definit potrivit Codului civil în vigoare, rezultă că incidența în privința procesului-verbal de contravenție a normelor privind semnătura electronică nu îi răpesc acestuia calitatea de act autentic, emis de un funcționar public competent și cu respectarea solemnităților prevăzute de lege.
Respectarea prevederilor legale enunțate în materia semnăturii electronice, respectiv art. 6 și art. 7 Legea nr. 455/2001, incidente în prezenta cauză, rezultă din probatoriul administrat, constând pe de-o parte în dovada calității de agent constatator a celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție atacat, acesta îndeplinind funcția de agent constatator, în cadrul C.N.A.D.N.R. S.A., pentru sancționarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute de O.G. nr. 15/2002 (fila 29). Conform certificatului calificat emis de CertiSIGN (fila 27), instanța de fond a constatat că sunt respectate exigențele cuprinse în Legea nr. 455/2001, procesul-verbal de contravenție atacat reprezentând un înscris în formă electronică căruia i s-a încorporat sau atașat o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Referitor la îndeplinirea condițiilor de fond, prima instanță a apreciat că fapta a fost corect încadrată. Astfel, potrivit art. 8 alin.1 și 2 din OG nr.15/2002, „fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă; cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la alin. 1 este prevăzut în anexa nr.2.” Amenda contravențională aplicabilă utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei valabile, în cazul autoturismelor, este de la 250 la 500 de lei, în cauză fiind aplicată amenda minimă. Prin urmare, s-a apreciat că sancțiunea aplicată petentei este legală.
Sub aspectul temeiniciei, potrivit art. 1 alin. 11 este valabilă rovinieta matcă-cupon, aplicată în partea stângă jos a parbrizului vehiculului, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea care asigură, prin tarifele plătite, dreptul de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, având înscris numărul de înmatriculare al vehiculului (lit.b), precum și rovinieta electronică ce atestă existența în baza de date a SIEGMCR, denumită în continuare bază de date, a informațiilor privind achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul în cauză, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea (lit. c).
Potrivit art. 7 din OG nr. 15/2002, „Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români” . În conformitate cu art. 1 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002, utilizatorii români sunt „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România”.
Prima instanță a constatat că, la data săvârșirii faptei, respectiv 18.09.2013, petenta era înscrisă în certificatul de înmatriculare al autoturismul cu nr. XXXXXXXXX, fiind surprinsă în planșa foto aflată la dosar. De asemenea, contractul de vânzare-cumpărare intervenit între petentă și ________________ B_____ la data de 28.09.2012, nu este opozabil terților. Petenta avea obligația de a radia de pe rolul său fiscal autovehiculul vândut. Prin certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale în cazul persoanelor juridice, emis de Primăria G_____ (fila 20), nu se face dovada îndeplinirii acestei obligații, acest înscris atestând doar faptul că la momentul vânzării, petenta era proprietară a autovehiculului.
Cum petenta nu și-a îndeplinit obligația de a radia autovehiculul de pe rolul său fiscal prima instanță a constatat că, față de terți, petenta are calitatea de utilizator în sensul art. 1 alin. 1 lit. b din O.G. nr. 15/2002.
Prin urmare, conform art. 7 din O.G. nr. 15/2002 obligația de achitare a rovinietei aparținea petentei, iar fapta de a circula cu autoturismul în cauză, fără a deține o rovinietă valabilă este imputabilă, de asemenea, petentei.
Pentru considerentele expuse, instanța instanța de fond a constatat temeinicia faptei reținute în sarcina petentei. Totodată, în condițiile în care sancțiunea amenzii a fost aplicată în limitele prevăzute de lege, organul constatator orientându-se la minimul instituit prin actul normativ, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, respectând și celelalte criterii prevăzute de art. 21 alin 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța de fond a apreciat că amenda dispusă prin actul sancționator este legală și temeinică.
Prin urmare, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, prima instanță a respins plângerea formulată de petentă împotriva procesului-verbal _________ nr. xxxxxxx din data de 02.12.2013 și a menținut procesul-verbal ca legal și temeinic întocmit.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat apel petenta ArcelorMittal G_____ SA, solicitând admiterea apelului, modificarea în totalitate a sentinței apelate și, în rejudecare, admiterea plângerii contravenționale formulate.
În subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii pecuniare cu avertismentul.
În dezvoltarea motivelor de apel, petenta a reiterat susținerile făcute în fața primei instanțe.
În drept a invocat prevederile OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002, Ordinul nr. 769/2010 emis de Misterul Transporturilor și Infrastructurii privind Normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, precum și NCPC.
Legal citată, intimata nu a fost reprezentată în fața instanței de control însă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului formulat și menținerea soluției pronunțate de prima instanță.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 480 alin. 3 din NCPC, OG nr. 15/2002 și OG nr. 2/2001.
Analizând hotărârea atacată în limitele criticilor formulate prin motivele de apel și în raport de probatoriile administrate, în temeiul dispozițiilor art. 477 și art. 478 din NCPC, Tribunalul constată că apelul este fondat și urmează a fi admis dar pentru următoarele considerente:
Prin procesul-verbal _________ nr. xxxxxxx/ 02.12.2013, apelanta petentă ArcelorMittal G_____ a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 și sancționată de art. 8 alin. 2 din același act normativ.
S-a reținut în procesul-verbal că, în data de 18.09.2013, ora 10:33, pe DN 24 km 26+400 m, Munteni, autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX aparținând apelantei petente, a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Tribunalul, analizând modul de întocmire a procesului-verbal _________ nr. xxxxxxx/02.12.2013, constată că acesta nu respectă dispozițiile imperative ale legii, fiind incidentă una dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001.
Astfel, procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite și data comiterii acesteia, nefiind însă îndeplinite condițiile privind existența valabilă a semnăturii agentului constatator.
Un înscris în formă electronică reprezintă, potrivit definiției legale, o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.
În ceea ce privește regimul juridic, înscrisurile cărora li s-au încorporat, atașat sau asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, sunt asimilate, în ceea ce privește condițiile și efectele, cu înscrisurile sub semnătură privată.
Ca natură juridică, procesul-verbal de contravenție este un act administrativ, poziție argumentată pe prezumția de legalitate de care se bucură aceste acte juridice.
Curtea Constituțională a calificat procesul-verbal de contravenție ca fiind un act administrativ de constatare, o manifestare unilaterală de voință a agentului constatator, săvârșită cu intenția de a produce efecte juridice, ce pot fi înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.
Condiția prevăzută de art. 6 din Legea nr. 455/2001 pentru ca un înscris în formă electronică să dobândească caracter autentic este recunoașterea actului de către cel căruia i se opune, dublată de o subscriere a înscrisului.
În contextul emiterii procesului-verbal de contravenție atacat, tribunalul apreciază că nu au fost respectate cerințele impuse de lege pentru întocmirea actului constatator, al cărui regim juridic impune, cu necesitate, îndeplinirea întocmai a condițiilor privind forma și conținutul actului emis în regim de putere publică, stabilite de lege pentru încheierea valabilă a acestuia, dispozițiile art. 7 din Legea nr. 455/2001 nefiind aplicabile.
În acest sens instanța de control are în vedere și aspectele statuate de ÎCCJ prin decizia nr. 6/16.02.2015, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii.
Potrivit art. 517 alin. 4 din NCPC dezlegarea dată problemelor de drept judecate (în soluționarea recursului în interesul legii) este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României Partea I. Decizia este aplicabilă atât cauzelor pendinte cât și celor care se introduc ulterior pe rolul instanțelor.
Decizia nr. 6/16.02.2015 a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1—4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, stabilind cu putere obligatorie, potrivit art. 517 alin. 4 din NCPC, că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din Romania, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 2 și 3 din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Potrivit art. 518 din NCPC, decizia în interesul legii își încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării.
Cum în cauză, dispozițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1—4 si art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată nu au fost modificate, abrogate sau declarate neconstituționale, potrivit art. 517 – 518 din NCPC, decizia pronunțată de ICCJ nr. 6/16.02.2015, publicată în Monitorul Oficial Partea I , nr. 199/25.03.2015, produce efecte, în privința modalității de interpretare a dispozițiilor legale analizate.
Față de considerentele expuse și de dispozițiile art. 480 alin. 2 din NCPC, apelul declarat de petentă urmează a fi admis, astfel că sentința civilă nr. xxxxx/21.11.2014 a Judecătoriei G_____ va fi schimbată în tot, iar în rejudecare, va fi admisă plângerea formulată și va fi anulat procesul-verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta – petentă ArcelorMittal G_____ SA, cu sediul în G_____, _________________ împotriva sentinței civile nr. xxxxx/21.11.2014 pronunțată de Judecătoria G_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata CNADNR, cu sediul în București, sector 6, _____________________.401A.
Schimbă în tot sentința apelată și în rejudecare:
Admite plângerea contravențională și anulează procesul-verbal contestat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.11.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
M________ M_____ L______ A_______ O_____ L____ O______
Red.M.M.
Tehnored.L.O./4ex/17.11.2015
Fond –S.N__
__________