Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL P______

SECTIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 923/2015

Ședința publică de la 01 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE - A____ M_____

JUDECĂTOR - S_____ A___ D____

GREFIER - M____ I_____

Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de G_______ M_____, cu domiciliul în municipiul București,________________________.120,_____________, ________________________ sentintei civile nr.xxxxx/18.12.2014 pronuntată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE P______ cu sediul în Municipiul Ploiești, ___________________.60-62, județul P______.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care ;

Tribunalul constată că nu s-au solicitat alte probe în afara celor administrate la instanța de fond , constată cercetarea judecătorească terminată și rămâne în pronunțare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului , a constatat următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 27.11.2013 sub nr. de dosar XXXXXXXXXXXXXX, petentul G_______ M_____ a solicitat instanței în contradictoriu cu IPJ P______ anularea procesului verbal de constare a contravenției ________, nr. xxxxxxx/21.11.2013.

În motivarea în fapt, în fapt, petentul a învederat că la data de 21.11.2013, se deplasa cu autoturismul marca Mercedes, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX, pe Pasarela Gara Sud din Ploiești, pe sensul București-Ploiești. Acesta a mai susținut că imediat după trecerea de pietoni ce se află pe pasarela susmenționată, a fost oprit de către un echipaj al IPJ P______, echipaj care supraveghea traficul, fiindu-i solicitate documentele și aducându-i-se la cunoștință faptul că nu a acordat prioritate pietonului aflat in traversarea străzii prin loc marcat și semnalizat prin indicator "Trecere pentru pietoni".

Petentul arată că ulterior a fost sancționat pentru neacordare de prioritate pietonului angajat în traversarea străzii - patru puncte amendă și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.

Cu privire la sancțiunea aplicată, petentul a susținut că aceasta i-a fost aplicată sancțiune a fost aplicată în mod gratuit, deoarece fapta descrisă de reprezentantul IPJ P______ nu există, pe trecerea de pietoni în cauză nu exista nici un pieton angajat in traversare, nici măcar pe sensul de mers opus.

De asemenea, petentul a arătat că din moment ce observase echipajul de politie ce supraveghea circulația pe acel sector de drum, ar fi fost absurd sa sfideze autoritatea publica în acest mod, prin încălcarea vădită a unei reguli de circulație.

Pentru considerentele evocate, petentul a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost cum a fost formulată, și pe cale de consecință anularea Procesului Verbal de Contravenție ________, nr. xxxxxxx din 21.11.2013, emis de IPJ P______.

În drept, petentul și-a întemeiat susținerile pe prevederile Ordonanței Guvernului nr.2/2001 - privind regimul juridic al contravențiilor, cât și cele ale ordonanței de Urgență nr. 195/2002 actualizată, privind circulația pe drumurile publice.

În probațiune, petentul a solicitat administrarea oricărui mijloace de probă utile soluționării cauzei, depunând în acest sens înscrisurile aflate la filele 9-10 din dosar.

La data de 22.04.2014, intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.

În motivarea în fapt, intimatul a învederat instanței că la data de 21.11.2013, în mod temeinic și legal, petentul a fost sancționat contravențional conform O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată cu modificările și completările ulterioare, întrucât, la data mai sus menționată, în jurul orei 08.55, a condus auto marca Mercedes cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX pe Pasarela Gara de Sud și nu a acordat prioritate de trecere pietonului aflat în traversarea străzii prin loc marcat și semnalizat cu trecere pentru pietoni pe sensul său de deplasare de la dreapta către stânga.

Intimatul a arătat că fapta pentru care petentul a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator și nu cu ajutorul unui mijloc tehnic, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.

învederăm și faptul că abaterea contravențională a fost constatată în condițiile art. 109 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, în mod direct de către polițistul rutier.

Totodată, acesta a susținut că din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16, alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.

Astfel, intimatul a conchis prin a arăta că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatoarei, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Având în vedere cele arătate, apreciem că sunt întrunite elementele constitutive ale faptei de natură contravențională reținute în sarcina contravenientului, sancțiunea aplicată fiind legală și temeinică, contravenientul neaducând nicio dovadă concludentă în sprijinul afirmațiilor sale.

În susținerea celor arătate mai sus, intimatul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, sens în care a fost anexat raportul agentului constatator T____ V_______ și fișa de evidență auto, în dublu exemplar.

În cauză s-a solicitat judecarea în lipsă.

Instanța de fond a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul Sarvian Ș_____, a cărui declarație se află la dosarul cauzei.

Prin sentința civilă nr.xxxxx/18.12.2014 Judecătoria Ploiești a respins plângerea contravențională formulată de petentul G_______ M_____ împotriva procesului verbal de constare a contravenției ________, nr. xxxxxxx/21.11.2013, în contradictoriu cu INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE P______ cu sediul în Municipiul Ploiești, ___________________.60-62, județul P______, ca neîntemeiată.

S-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut și constatat următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 21.11.2013 de IPJ P______ – Poliția Mun. Ploiești, Biroul Rutier, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 320 lei pentru săvârșirea contravenției prev de art. 100 al. 3 lit.b din OUG nr. 195/2002, cu modificările ulterioare, reținându-se că, la data de 21.11.2013, jurul orei 08.55, a condus auto marca Mercedes cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX pe Pasarela Gara de Sud și nu a acordat prioritate de trecere pietonului aflat în traversarea străzii prin loc marcat și semnalizat cu trecere pentru pietoni pe sensul său de deplasare de la dreapta către stânga.

Referitor la legalitatea procesului – verbal de contravenție, instanța constată că acesta conține toate mențiunile ale căror lipsă este sancționată cu nulitatea absolută conform dispozițiilor art.17din O.G. nr. 2/2001. Astfel, agentul constatator a făcut mențiunile corespunzătoare cu privire la numele, prenumele și calitatea sa, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal atacat, cercetând probele administrate în cauză, instanța consideră că petentul nu a răsturnat prezumția de valabilitate a procesului verbal contestat, nefăcând dovada contrară a celor reținute de către organul constatator.

Instanța de fond observând că procesul verbal contestat a fost încheiat în urma constatărilor efectuate cu propriile simțuri (ex propriis sensibus) de către agenții din cadrul intimatei a apreciat că actul administrativ în discuție se bucură de prezumția de legalitate (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege) asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).

Motivul pentru care actele administrative sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea că autoritatea (agentul în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată fără a adăuga alte denaturări ale realității (cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau chiar neglijentă a unor împrejurări nereale agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau penală).

În cauza A_____ contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că nu este interzis sistemelor interne să prevadă și să opereze cu ajutorul prezumțiilor, însă în materie penală statele sunt obligate să nu depășească o limită proporțională și rezonabilă a modalității în care funcționează respectiva prezumție raportată la gravitatea sancțiunii la care este expus acuzatul/petentul. Iar, în exercitarea atribuțiilor pe care le au, judecătorii trebuie să facă aplicarea prezumției de nevinovăție a petentului și nu trebuie să pornească de la ideea preconcepută că acesta a săvârșit fapta de care este acuzat, sarcina probei incumbând intimatei, orice îndoială trebuind să profite contestatorului.

Considerând că legislația contravențională română este calificată,, penală,, în înțelesul european autonom al CEDO și recunoscând prezumția de nevinovăție a petentului, prima instanță a constatat însă că aceasta a fost răsturnată prin prezumția de legalitate (asociată cu cele de autenticitate și veridicitate), a cărei aplicare nu este interzisă de Curte decât în ipoteza aplicării acesteia în mod nerezonabil.

În cazul de față, având în vedere faptul că din procesul verbal rezultă că agenții de poliție au constatat prin propriile simțuri săvârșirea faptei, văzând și natura sancțiunilor aplicate petentului, instanța de fond a apreciat că prezumția poate fi aplicată fără a se încălca prin aceasta prezumția de nevinovăție a contestatorului. A considera că inclusiv în ipoteza în care fapta contravențională este constatată prin propriile simțuri de către reprezentanți ai intimatei, prezumția de legalitate nu este suficientă pentru a dovedi vinovăția contestatorului - bineînțeles în ipoteza în care acesta nu face dovada contrară respectivei prezumții - ar însemna a crea practic situații de impunitate, ca urmare a imposibilității obiective a administrării altor mijloace de probă de către intimată, aspect ce nu poate fi conceput. Instanța a apreciat că sarcina probei revine intimatei exclusiv în ipoteza în care fapta reținută în sarcina contravenientului nu a fost percepută prin propriile simțuri de către agentul constatator, ci pe baza altor elemente cum ar fi de exemplu declarațiile unor martori, precum în cauza A_____ sus amintită.

Recunoscând prezumția de legalitate de care se bucură prezentul proces verbal, instanța de fond a apreciat că sarcina probei (prin care să se tindă la combaterea efectelor generate de aplicarea acestei prezumții) incumbă petentului.

În aceste condiții, petentul nu a dovedit nici o împrejurare care să ducă la exonerarea acestuia de răspunderea contravențională.

În acest sens, prima instanța nu poate valorifica declarația martorului ascultat în prezenta cauză, având în vedere pe de o parte distanța mare de timp de la momentul la care acesta se presupune că a asistat la momentul la care petentul a fost oprit de către agenții constatatori (aproximativ un an de zile), iar pe de altă parte subiectivismul martorului având în vedere relația de prietenie dintre acesta și petent.

Prin urmare, cu toate că petentul a contestat prin prezenta plângere sancționarea sa de către agentul constatator, se constată că nu a făcut nici o dovadă, care să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a procesului verbal contestat, deși îi revenea această obligație potrivit art.129 al.1 teza finală C.pr.civ.

Mai mult, din fișa de evidență auto emisă de IPJ P______, Serviciul Rutier, reiese că petentul a mai comis și alte fapte contravenționale sau infracționale, neaflându-se la prima abatere la regimul circulației.

Văzând aceste aspecte și întrucât sancțiunea contraventională a fost corect individualizată, instanța de fond a constatat că plângerea formulată de către petent este neîntemeiată, motiv pentru care, conform art. 34 din OG nr. 2/2001, aceasta a respins-o ca neîntemeiată, ca atare menținând procesul - verbal ca fiind legal și temeinic.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel petentul G_______ M_____ criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie .

Examinând sentința apelata prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale incidente în materie, tribunalul a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de constatare a contraventieie ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 21.11.2013 de IPJ P______ – Poliția Mun. Ploiești, Biroul Rutier, apelantul petent a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 320 lei pentru săvârșirea contravenției prev de art. 100 al. 3 lit.b din OUG nr. 195/2002, cu modificările ulterioare, reținându-se că, la data de 21.11.2013, jurul orei 08.55, a condus auto marca Mercedes cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX pe Pasarela Gara de Sud și nu a acordat prioritate de trecere pietonului aflat în traversarea străzii prin loc marcat și semnalizat cu trecere pentru pietoni pe sensul său de deplasare de la dreapta către stânga.Impotriva actului constatator s-a formulat plangere in cadrul careia petentul a criticat actul sub aspectul nelegalitatii si netemeiniciei.

In plangerea contraventionala, apelantul arata ca in mod gresit a fost sanctionat de organele de politie deoarece, nu a trecut prin loc semnalizat cu indicator,, trecere petoni,, fara a acorda prioritate persoanelor angajate in traversare.

Prin sentința civilă nr.xxxxx/18.12.2014 Judecătoria Ploiești a respins plângerea contravențională formulată de petentul G_______ M_____ împotriva procesului verbal de constare a contravenției ________, nr. xxxxxxx/21.11.2013, în contradictoriu cu INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE P______ cu sediul în Municipiul Ploiești, ___________________.60-62, județul P______, ca neîntemeiată si s-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată de judecată.

Prin cererea de apel, apelantul a criticat solutia instantei de fond sub aspectul legalitatii si temeinicieie, in esenta, criticandu-se modalitatea de inlaturare a probei testimoniale ca subiectiva.

Sub aspectul legalitatii hotararii atacate nu exista motive de nelegalitate astfel ca, Tribunalul va analiza situatia descrisa de apelant prin prisma mijloacelor de proba administrate la fond si in lumina principiului devolutiv al apelului.

Din lecturarea motivelor, se constata ca singurul argument vizeaza netemeinicia intocmirii actului constatator, intrucat apelantul sustine ca fapta contraventionala nu s-a produs.Cu toate acestea, pentru ca dispozitiile art. 17 din OG 2/2001 impun o analiza din oficiu, Tribunalul constat ca, procesul-verbal cuprinde toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității, respectiv, anume numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator, asa incat procesul verbal de contraventie este legal intocmit, neexistand motive de nulitate absoluta, care sa fie invocata din oficiu.

Sub aspectul temeiniciei, potrivit dreptului intern, procesul-verbal de contravenție întocmit de agentul constatator învestit cu autoritatea statului pe baza constatărilor efectuate „ex propriis sensibus” constituie un act administrativ și beneficiază de prezumția relativă de legalitate și veridicitate, sarcina de a proba o altă situație de fapt, decât cea constatată personal de către un agent al puterii publice, revenind, într-o atare împrejurare, petentului.

Referitor la temeinicie, Tribunalul, urmare a intrepretarii mijloacelor de proba administrate la fond, retine ca apelantul nu face dovada inexistentei faptei contraventionale, intrucat sustinerea potrivit careia proba testimoniala administrata era suficienta pentru a rasturna prezumtia de legalitate de care se bucura procesul verbal, nu este suficienta pentru a il exonera de raspundere contraventionala.Cum procesul verbal este un act administrativ, Tribunalul constata ca in mod corect instanta de fond a retinut ca actele administrative înzestrate cu această caracteristică confera încrederea că autoritatea (agentul în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată fără a adăuga alte denaturări ale realității (cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau chiar neglijentă a unor împrejurări nereale agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau penală).

Astfel, in mod corect a retinut instanta de fond, ca declaratia martorului audiat a fost una subiectiva si a inlaturat-o, intucat nu se coroboreaza cu alte mijloace de proba, dimpotriva, aceasta infirma sustinerile petentului si vine sa intareasca convingerea ca procesul verbal beneficiază de prezumția de temeinicie.

Mai mult decat atat, Tribunalul retine ca, mentiunea facuta in actul constatator (in sensul ca ,, politistul nu a vrut sa cheme nici un martor,,) nu inlatura obligatia apelantului de a dovedi cu mijloace de proba pertinente contrariul celor inserate, intrucat organul constatator nu avea acesta obligatie, cata vreme procesul-verbal a fost intocmit in prezenta apelantului petent si semnat chiar de acesta.

Tribunalul mai retine si ca sanctiunea este corect individualizata, conform criteriilor prev. de art.21 al.3 din OG2/2001, fiind proportionala cu gradul de pericol social concret al faptei comise, avandu-se in vedere, in special, atitudinea petentului fata de normele legale nesocotite si de organele de politie.

In raport de aceste considerente, in baza art. 480 cod de procedura civila, tribunalul va respinge apelul declarat împotriva sentinței civile nr. xxxxx/18.12.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelantul-petent G_______ M_____, cu domiciliul în municipiul București,________________________.120,_____________, ______________, împotriva sentinței civile nr. xxxxx/18.12.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE P______, cu sediul în Municipiul Ploiești, ___________________.60-62, județul P______, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 01.09.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

M_____ A____ D____ S_____ A___

GREFIER,

I_____ M____

Tehnored.D.S.A./IM

4 ex./2015

Operator de date cu caracter personal nr.5595