Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:TBBRL:2016:020.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX Codul operatorului de date personale: 4481

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_____

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 17

Ședința publică din 13.01.2016

Completul constituit din:

Președinte: P______ B___

Judecător: A______ A___ B_______

Grefier: A____ Ș_______ S____

Pe rol soluționarea apelului declarat de apelanta I______ Miluța, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în B_____, ______________________, _____________________________________________, împotriva sentinței civile nr. 8417/23.11.2015 pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata I______ D______, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în B_____, ___________________, ______________, _____________________________, având ca obiect evacuare.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta I______ Miluța, personal și asistată de avocat M____ C_____ și intimata I______ D______, personal și asistată de avocat E________ Graeven M____ A________, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosar (fila 13).

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, apel declarat și motivat în termen, legal timbrat cu suma de 50 (fila 10), prim termen de judecată. Prin încheierea pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX/a1 s-a admis cererea de reexaminare formulată de apelantă și s-a constatat că taxa de timbru pentru soluționarea apelului este în cuantum de 50 lei, iar nu de 500 lei, așa cum a fost stabilită prin rezoluția din data de 22.12.2015. La data de 30.12.2015 intimata a depus întâmpinare în două exemplare, iar un exemplar de pe aceasta a fost comunicată apelantei. Părțile nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat și excepții de invocat instanța acordă cuvântul părților pe probe.

Avocat M____ C_____, pentru apelantă, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și depune la dosar niște puncte de vedere exprimate de vecinii apelantei, având valoare de contraprobă vis a vis de declarațiile depuse de partea adversă.

Avocat E________ Graeven M____ A________, pentru intimată, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri. Arată că odată cu întâmpinarea a fost depus la dosar contractul de închiriere pentru suprafețe de locuit înregistrat sub nr. xxxxxx/23.11.2015, însă solicită să fie avute în vedere și înscrisurile care au fost depuse la instanța de fond după încheierea dezbaterilor, care se regăsesc la filele 69-133 în dosarul de fond. Mai depune la dosar o adeverință, în copie, emisă de Asociația de proprietari nr. 287 B_____, prin care se menționează că imobilul situat în B_____, ___________________. 8, b. 39, ______________________ de la furnizarea centralizată a energiei termice, cât și a apei calde, comunicând un exemplar de pe acest înscris și părții adverse.

Avocat M____ C_____, pentru apelantă, susține că în adeverința care i-a fost comunicată nu se specifică data când imobilul a fost debranșat, motiv pentru care contestă această probă.

Avocat E________ Graeven M____ A________, pentru intimată, arată că nu are relevanță data când imobilul a fost debranșat, însă cu această adeverință a făcut dovada susținerilor făcute.

Instanța înmânează reprezentantului intimatei înscrisurile depuse de apelantă la dosar, pentru a lua cunoștință de acestea, însă întrucât avocat M____ C_____, pentru apelantă, precizează că înțelege să nu se mai folosească în apel de acestea ca probe, le restituie acestuia.

Avocat M____ C_____, pentru apelantă, arată că nu are probe noi în apel.

Având în vedere proba cu înscrisuri, așa cum a fost solicitată de către intimată, constată că această probă este admisibilă potrivit legii și duce la soluționarea procesului și în temeiul dispozițiilor art. 255 Cod procedură civilă, o încuviințează.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, instanța constată cercetarea judecătorească terminată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Avocat M____ C_____, pentru apelantă, solicită admiterea apelului, anularea sentinței civile atacate și admiterea cererii de evacuare a intimatei din imobil. Arată, că însăși partea adversă invocă dispozițiile Noului Cod Civil în care se prevede că fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în măsura în care nu schimbă destinația și nu aduce atingere drepturilor celorlalți coproprietari. Mai susține, că în prezent apelanta și fostul soț se află în codevălmășie, întrucât aceștia au fostă căsătoriți, dar căsătoria s-a desfăcut prin acordul acestora, și întrucât nu este o acțiune de partaj pe rol, proprietatea este comună. Mai arată, că dacă instanța ar respinge acest apel s-ar crea probabil o situație de încălcare a dreptului de proprietate și s-ar permite coproprietarilor să folosească imobilul prin alte persoane (prin interpuși) sau să se încheie un contract fără acordul celuilalt proprietar. Din punctul său de vedere ceea ce s-a dispus la fond cu privire la minoră, arată că aceasta este în întreținerea intimatei, și în prezenta cauză nu se discută alte legi, ci dispozițiile art. 1034 N.C.C., care prevăd că dacă proprietarul nu mai este de acord, chiar dacă există un act sau nu, ca cineva să-i folosească proprietatea ajunge și invocă acest articol în fața instanțelor solicitând evacuarea. Pentru motivele arătate consideră că apelul este fondat. Cu cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat, pe care le depune la dosar.

Avocat E________ Graeven M____ A________, pentru intimată, arată cu privire la aplicabilitatea art. 1033 N.C.C. și apreciază că contractul de închiriere depus nu mai este incident, deoarece intimata a prezentat un titlu locativ. Faptul că este criticat acest titlu locativ, că putea să fie încheiat contract de închiriere, că nu putea, că avea dreptul unu dintre coproprietari, că nu avea, spune că este în afara discuțiilor, întrucât nu este anulat, este valabil și subzistă, fiind înregistrat încă la A.J.F.P. B_____, motiv pentru care solicită respingerea apelului și menținerea soluției pronunțate de instanța de fond. Mai arată, că și fără încheierea acestui contract, cererea de evacuare este nefondată pentru toate argumentele avute în vedere la instanța de fond, arătând că obligația de a asigura locuință minorei incumbă inclusiv bunicilor, cu mijloacele pe care aceștia le au. Susține că minora de când s-a născut a locuit și locuiește și în prezent cu mama sa, care este părinte unic, împreună cu bunicii și arată că întotdeauna s-a avut în vedere că locuința minorei este pusă la dispoziție de bunici, motiv pentru care solicită să se înlăture susținerile apelantei, că bunicii nu au nicio obligație în întreținerea nepoatei. Mai dorește să se aibă în vedere tot contextul probator care a fost administrat la instanța de fond și anume cu privire la lipsa posibilității, cel puțin pentru moment ca mama împreună cu copilul să locuiască în alt imobil, întrucât s-a făcut dovada și s-a susținut cu tărie că ar putea oricând să se mute și arată că mama și minora nu au unde să locuiască, deoarece imobilul moștenit este nelocuibil și trebuie renovat, însă lipsesc mijloacele materiale, iar celălalt imobil, garsoniera a fost pusă în vânzare. Totodată, arată că bunicul, fostul soț al apelantei este o persoană în vârstă, bolnavă, care locuiește împreună cu fiica și nepoata sa, ajutându-se reciproc, ei trei formează o familie, iar în momentul evacuării mamei automat s-ar dispune și evacuarea nepoatei, cât și a bunicului, iar acesta este motivul pentru care este nelesnicios să se mute de pe o zi pe alta, de pe o săptămână pe alta sau de pe o lună pe alta. Cu cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat, pe care le depune la dosar.

Avocat M____ C_____, pentru apelantă, în replică arată că la momentul când s-a pronunțat sentința civilă de către instanța de fond acest titlu locativ nu exista și s-a avut în vedere doar situația minorei. Arată că a fost un ordin de protecție pe rol, care a fost respins, dar de acolo a reieșit starea conflictuală din apartament și spune dacă este în interesul copilului să locuiască într-o stare conflictuală, decât să locuiască într-o proprietate a părții intimate. Garsoniera intimata o are închiriată, dar aceasta fiind profesor face pregătiri cu elevii în apartamentul care spune că nici măcar nu poate fi folosit. Mai arată că familia apelantei a fost despărțită de către fiică, ambele părți locuind împreună 40 și ceva de ani, crescând-o pe aceasta și au ținând-o într-o facultate, cât și după. Odată cu introducerea acestei acțiuni la fond partea care a fost notificată, avea de plătit 100 lei pe zi tocmai pentru a fi determinată să plece din acest apartament, deoarece crează o stare conflictuală și între părinți și în casa respectivă, dar nu a ținut cont de notificare și s-a prezentat în fața instanței de fond și a spus că nu se poate muta de acolo. De ce nu se poate muta? Arată că de la data de 09.11.2015, când s-a introdus prezenta acțiune, până în data de astăzi, intimata avea toate posibilitățile să facă aceste demersuri și să-și ducă copilul acolo, întrucât în prezenta cauză nu se discută situația unui copil, ci a mamei acestui copil, mamă care este puțin iresponsabilă, dar și faptul că nici o instanță nu a stabilit locuința minorei în acest apartament.

Avocat E________ Graeven M____ A________, pentru intimată, în replică crede că situația și binele copilului este în seama mamei să stabilească ce este mai bine pentru acesta, însă cu privire la iresponsabilitatea acesteia solicită să nu se discute acest lucru, pentru că așa cum rezultă din cererea de evacuare, apelanta susține anumite lucruri despre fiica sa.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele;

Prin Încheierea pronunțată în Camera de Consiliu la data de 20.11.2015 de către Judecătoria B_____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX s-a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta I______ Miluța, cu domiciliul în B_____, ______________________, ____________. 3, _____________, Jud. B_____ în contradictoriu cu pârâta I______ D______, cu domiciliul în B_____, ______________________, ____________. 3, _____________, Jud. B_____, având ca obiect evacuare. Reclamanta a fost obligată să plătească pârâtei suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată..

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanta este proprietara imobilului situat în B_____, ______________________, __________________________________________ deținut în devălmășie cu I______ M____ conform contractului de vânzare cumpărare depus la dosarul cauzei la fila 11.

Pârâta este fiica reclamantei fapt necontestat de către părți și mama minorei I______ B_____ A______ în vârstă de 6 ani, fapt necontestat de către părți și susținut de declarația dată de I______ M____ (fila 38).

Părțile locuiesc în imobilul din B_____, ______________________, ______________, _____________, jud. B_____, de la data achiziționării acestuia, fapt necontestat de către părți.

Pârâta a fost notificată în vederea eliberării spațiului prin somația din data de 30.10.2015 (filele 20-21).

În drept, potrivit art. 1039 C.pr.civ., atunci când proprietarul unui imobil dorește să îl evacueze pe ocupantul acestuia, după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat, proprietarul va notifica în scris ocupantul, punându-i în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupa fără niciun drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării.

Totodată, conform art. 1041 C.pr.civ., dacă locatarul sau ocupantul notificat în condițiile prezentului titlu refuză să evacueze imobilul, ori dacă locatarul a renunțat la dreptul său de a fi notificat și a pierdut, din orice motive, dreptul de a folosi imobilul, locatorul sau proprietarul va solicita instanței să dispună, prin hotărâre executorie, evacuarea imediată a locatarului sau ocupantului din imobil, pentru lipsa de titlu.

Procedura specială reglementată de Titlul XI din Noul Cod de procedură civilă acoperă ipoteza în care imobilul este ocupat fără drept de către o persoană, cu sau fără permisiunea ori îngăduința proprietarului, domeniul de aplicare fiind prevăzut de art. 1034 C.proc.civ.

Din definiția termenului de „ocupant” oferită de art. 1034 lit. e) C.proc.civ., precum și din întreaga reglementare decurge concluzia că procedura specială de evacuare poate fi uzitată în ipoteza în care pârâtul (ocupantul) ocupă imobilul în fapt, fără a putea opune reclamantului un titlu care să justifice folosința bunului, astfel cum este cazul și în speță. Întrucât pârâta nu se prevalează de un titlu asupra bunului ocupat, reclamanta are la îndemână procedura specială a evacuării pentru apărarea dreptului său.

Procedura specială a evacuării prevede condiția notificării scrise a ocupantului potrivit dispozițiilor art. 1039 C.proc.civ., pârâta fiind notificată în mod corespunzător în vederea eliberării imobilului astfel cum rezultă din înscrisul depus la dosarul cauzei.

Față de aspectele menționate anterior, instanța constată că reclamanta are calitatea de proprietară, în sensul dispozițiilor art. 1034 alin. 2 lit. f din Noul Cod de procedură civilă, în privința imobilului situat în B_____, ______________________, ______________, __________________________ în care pârâta locuiește în prezent fără a justifica vreun titlu pentru această folosință.

Prin urmare, reclamanta este titulara unui drept exclusiv și absolut asupra imobilului situat în B_____, ______________________, ______________, _____________, jud. B_____, respectiv dreptul real de proprietate reglementat de art. 555 din noul Cod civil, drept opozabil erga omnes, deci inclusiv pârâtei. Stăpânirea imobilului de către pârâtă, fără titlu, aduce atingere prerogativelor posesiei și folosinței pe care dreptul de proprietate avut îl conferă reclamantei.

Potrivit art. 555 C.civ., reclamanta are dreptul de a se bucura nestingherită de bunul ce face obiectul dreptului ei de proprietate. Dreptul de proprietate al reclamantei asupra imobilului ocupat de pârâtă fără titlu, conferă acesteia, printre altele, și atributul folosinței.

Instanța nu a reținut susținerile pârâtei privind acordul părinților pentru folosirea imobilului pentru o durată de 30 ani, întrucât este atributul exclusiv al proprietarului de a permite folosința bunului de către altă persoană, precum și dreptul absolut de a nu mai permite acest lucru la un moment dat, fără a fi necesară justificarea ori condiționarea exercitării acestui drept de poziția adoptată anterior.

Instanța a reținut că nici faptul că pârâta achită utilitățile și parte din cheltuielile cu întreținerea nu conferă acesteia un drept de folosință asupra imobilului.

De asemenea, instanța a respins și apărările privind acordul celuilalt coproprietar al imobilului, textul de lege invocat - 634 alin. 1 C.civ. - reglementând atributul dispoziției iar nu al folosinței imobilului.

Instanța a analizat cererea raportându-se la prevederile legale și probatoriul administrat prin prisma stabilirii justului echilibru între dreptul proprietarului de a folosi bunul și interesul superior al minorului.

Instanța a avut în vedere înscrisurile depuse la dosar până la data închiderii dezbaterilor, făcând aplicarea disp. art. 394 alin. 3 C.pr.civ. potrivit cu care după închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă, motiv pentru care nu a avut în vedere documentele prezentate de pârâtă în data de 23.11.2015, după închiderea dezbaterilor (fila 70 și urm).

Din înscrisurile prezentate în ședința din 20.11.2015, a rezultat că pârâta nu deține la acest moment un imobil corespunzător pentru a fi locuit.

În ce privește apartamentul cu o cameră situat în B_____, Calea G_____ nr. 67, __________________, ____________________, proprietatea pârâtei conform extrasului de carte funciară depus la dosar la fila 9, a fost învederat de către părți instanței că acesta este în prezent locuit, fapt care nu a fost contestat de către părți.

În ce privește imobilul situat în B_____, Cartier V_____ I, ___________________.8, _____________, parter, ____________________, proprietatea pârâtei conform extrasului de carte funciară depus la dosar la fila 10, pârâta a depus la dosarul cauzei înscrisuri (fotografii), din care a rezultat că acesta nu poate fi locuit (filele 33-37).

Instanța a constatat că potrivit prevederilor art. 516 alin. 1 C.civ., obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege.

Potrivit prevederilor art. 519 C.civ. întreținerea se datorează în ordinea următoare: a) soții și foștii soți își datorează întreținere înaintea celorlalți obligați; b) descendentul este obligat la întreținere înaintea ascendentului, iar dacă sunt mai mulți descendenți sau mai mulți ascendenți, cel în grad mai apropiat înaintea celui mai îndepărtat; c) frații și surorile își datorează întreținere după părinți, însă înaintea bunicilor.

Potrivit prevederilor art. 44 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială iar părinților sau, după caz, altor reprezentanți legali le revine responsabilitatea de a asigura copiilor locuință, precum și condițiile necesare pentru creștere, educare, învățătură și pregătirea profesională.

In speță, pârâta nu are locuință proprie corespunzătoare a fi locuită la acest moment și prin urmare nu poate asigura o locuință minorei, situație în care, obligația de a asigura locuință revine bunicilor.

B_____ maternă care a asigurat până în prezent locuință minorei, a solicitat însă evacuarea.

Din toate probele administrate în cauză și potrivit susținerilor în fața instanței, rezultă că în realitate bunica ar dori să evacueze numai pe mama minorei.

Potrivit art. 30 alin. 1 din Legea nr. 272/2004 republicată, copilul are dreptul să crească alături de părinții săi iar potrivit art. 31 alin.1 și 2 din același act normativ ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor. Exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie sa aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale, precum și prin reprezentarea sa legală și administrarea patrimoniului sau.

Din cele expuse mai sus, rezultă că în speță reclamanta are un drept necontestat de proprietate asupra imobilului, iar minora are și ea dreptul la domiciliu și dreptul de a locui împreună cu părinții.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Ćosić c. Croației (cererea nr. xxxxx/06, hotărârea din 15 ianuarie 2009) analizând o situație în care, cu respectarea dreptului intern, s-a dispus evacuarea unei persoane, a reținut că hotărârile instanțelor naționale au fost întemeiate exclusiv pe constatarea că persoana a cărei evacuare s-a dispus nu avea niciun drept pentru a ocupa apartamentul potrivit legislației interne în vigoare.

Curtea, făcând trimitere la jurisprudența sa anterioară (McCann c. Regatului Unit, nr. xxxxx/04, par. 50, 13 mai 2008) a arătat că pierderea locuinței de către o persoană este o formă extremă a ingerinței în dreptul la respectarea domiciliului. Oricărei persoane care riscă o restrângere atât de gravă, arată Curtea, trebuie să i se dea posibilitatea ca o instanța de judecată să analizeze și să stabilească proporționalitatea și rezonabilitatea măsurii prin prisma art. 8 din Convenție, chiar dacă, potrivit dreptului intern, dreptul său de a ocupa un imobil s-a stins (paragr. 21-23).

In speță, așa cum s-a arătat, reclamanta este proprietara apartamentului și este îndreptățită să exercite toate prerogativele dreptului de proprietate, respectiv posesia, folosința și dispoziția dar în același timp are si obligația de a asigura o locuință minorei, căreia mama nu-i poate asigura locuință și care are dreptul de a crește alături de părintele care s-a ocupat de creșterea și educarea ei.

Potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.

În concluzie, față de cele expuse mai sus, instanța a analizat interesele aflate în conflict, prin prisma interesului superior al minorei, a constatat că admiterea acțiunii ar aduce atingere dreptului la domiciliu al acesteia și al mamei ei, iar o astfel de ingerință nu ar putea fi justificată în speță, ținând cont de faptul că persoana care cere evacuarea și care este proprietara apartamentului este bunica minorei.

În același timp, a constatat că între părți există o stare conflictuală, tensionată, a recunoscut dreptul minorei la o dezvoltare normală, a pus în vedere pârâtei să urgenteze concretizarea variantei adusă la cunoștința instanței, aceea privind renovarea apartamentului din B_____, Cartier V_____ I, ___________________.8, _____________, parter, ____________________, și schimbarea locuinței pârâtei și a minorei.

Așadar, prin prisma dispozițiilor legale amintite și a probatoriului administrat, a apreciat ca nefondată cererea dedusă judecății, instanța a respins cererea având ca obiect evacuarea pârâtei din imobilul situat în B_____, ______________________, _____________________________, jud. B_____, cu obligarea pârâtei la plata a 100 lei pe zi de întârziere până la evacuarea efectivă.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel reclamanta.

În motivarea apelului reclamanta critică sentința pentru netemeinice și argumentează că prima instanță a apreciat corect dreptul său de proprietate, dar a considerat incorect că se impune, în continuare ca pârâta să ocupe parte din imobilul în discuție. Instanța de fond a motivat respingerea acțiunii prin referire la o persoană - copilul pârâtei - care nu a fost parte în proces, iar reclamanta nu a solicitat evacuarea minorei ci evacuarea pârâtei I______ B_____ A______. Cu privire la minoră, apelanta precizează că aceasta se află în grija și întreținerea pârâtei și nu a sa, și că aceasta - pârâta - trebuie să-i asigure condițiile de trai, creștere și educare, pregătire profesională și nu reclamanta. După cum a arătat și în fața primei instanțe, precizează apelanta, pârâta deține în proprietate două imobile - o garsonieră și un apartament. Intimata însăși a arătat că primul imobil este locuit, adică închiriat, iar dacă celălalt a ajuns să fie degradat, culpa aparține proprietarului, adică intimatei-pârâte.

Consideră apelanta că prima instanța a motivat hotărârea prin referire la o instituție juridică ce nu este aplicabilă în cauză. Adică, în cauză este vorba de raportul juridic dintre proprietarul - sau coproprietarul apartamentului și pârâtă și nu de raporturile de familie și obligațiile aferente în raport cu minorul - copilul intimatei. Instanța de fond constată că între părți, în general între ocupanții apartamentului, există o situație conflictuală, recunoscând dreptul minorei la o dezvoltare normală, dar nu are în vedre că tocmai acest trai al minorei în acel mediu conflictual îi afectează dezvoltarea normală și pe care mama sa, pârâta, îl generează și îl întreține.

Apelanta nu are o obligație legală de ocrotire a minorei, ci această grijă trebuie să o preocupe pe intimată. Însă, arată apelanta, instanța de fond nu a avut în vedre și faptul că intimata care este fiica sa îi face viața imposibilă și că este principala sursă de conflict în acel apartament, de faptul că este în vârstă și că nu poate să-și folosească imobilul dobândit după o viață de muncă, intimata locuind acolo fără să posede vreun drept. Dar, prin mutarea apelantei în una din cele două proprietăți nu i se lezează vreun drept al minorei, în sensul că aceasta ar rămâne fără adăpost, ci dimpotrivă ar avea o locație corespunzătoare.

Prin întâmpinarea formulată, intimata a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

În cuprinsul întâmpinării se arată că tatăl său I______ M____, în calitatea sa de coproprietar, a încheiat un contractul de închiriere înregistrat sub nr. xxxxxx/23.11.2015 și în baza căruia a dobândit un drept legal de a folosi suprafața de 15 mp din totalul de 67, 53 mp aferentă apartamentului din ____________________________ titlu locativ nu mai pot fi aplicabile dispozițiile art. 1033 Cod procedură civilă. Părinții săi, fiind divorțați din data de 5.11.2015, tatăl său, în baza art. 322 C.civ. poate încheia un astfel de contract.

Însă, chiar dacă nu ar fi fost încheiat un astfel de contract, cererea de evacuare formulată de reclamanta apelantă este nefondată.

În mod temeinic, prima instanță a reținut incidența dispozițiilor art. 521 C.civ. și art. 2 alin. 3 din Legea nr. 272/2004 și că deține în proprietate alte două imobile nu prezintă relevanță în cauză. Este dreptul său de a decide unde să locuiască și cum să-și administreze bunurile și că nici unul din cele două imobile nu corespunde nevoilor familiei sale. Astfel, garsoniera intenționează să o vândă pentru a renova apartamentul unde să locuiască cu minora în vârstă de 6 ani și cu tatăl său și că nu își poate explica aversiunea mamei sale, dorința acesteia de a o evacua din acel apartament.

În apel a fost administrată proba cu înscrisuri.

Examinând sentința apelată prin prisma motivului de apel invocat, dar și potrivit dispozițiilor art. 479 Cod procedură civilă, tribunalul, pentru cele ce urmează, va considera apelul fondat.

La data de 9.11.2015, reclamanta-apelantă a formulat împotriva pârâtei, fiica sa, acțiune în evacuare din apartamentul ce-l deține în coproprietate cu fostul său soț, pentru lipsa unui titlu valabil precum și obligarea acesteia la plata unei daune de 100 lei/zi de întârziere, având în vedre că i-a solicitat acest lucru printr-o notificare, precum și plata cheltuielilor de judecată.

Motivele formulării acțiunii întemeiate pe dispozițiile art. 1034 Cod procedură civilă sunt cele legate de lipsa unui titlu valabil al pârâtei, dar și comportamentul acesteia manifestat prin lipsă de respect, jicniri, stare conflictuală, precum și pe faptul că aceasta, deși deține în proprietate alte două imobile continuă să ocupe nelegal spațiul său. În considerentele hotărârii pronunțate, prima instanță analizează în detaliu titlurile părților cu privire la apartamentul situat în B_____, ______________________, ____________. 13, drepturile acestora, concluzionează că intimata pârâtă nu are titlul legal, dar reține drept motiv al respingerii acțiunii, existența unei obligații legale a reclamantei față de copilul pârâtei minor, nepoata sa.

Este adevărat că pârâta are în întreținere un copil minor și care în prezent locuiește împreună cu aceasta în apartamentul bunicilor materni. Însă, nu există, nu s-a probat că bunicilor, inclusiv reclamantei apelante i s-a(au) impus, sau stabilit vreo obligație în acest sens. Trebuie precizat că existența dispozițiilor din Codul civil privind ordinea în care se datorează întreținerea, a dispozițiilor Legii nr. 272/2004, nu înseamnă, în primul rând, o aplicare automată a acestora, fără să existe o analiză efectuată de o instanță de judecată și o atare obligație impusă printr-o hotărâre a unei instanțe, iar în al doilea rând obiectul cauzei este altul și privește doar raporturile dintre cele două părți și care nu pot fi extinse, extrapolate la alte persoane ce nu au calitate.

Pe de altă parte, s-a probat că intimata pârâtă are în proprietate alte două imobile, pe care ar fi putut, din luna octombrie, de când a primit notificarea, să le reabiliteze, amenajeze după cum dorea, dar nu a demonstrat că a inițiat un astfel de demers, ci dimpotrivă s-a preocupat să, încheie, evident, pro causa, cu tatăl său în ziua pronunțării hotărârii fondului, un contract de închiriere.

Pentru că reclamanta este coproprietară a apartamentului ce a constituit domiciliul comun al său și a fostului său soț și că din cauza prezenței pârâtei, care constituie o sursă de conflict în acel spațiu, nu își poate exercita prerogativele depline, dar și faptul că nu există vreo obligație legală care să-i fi fost stabilită sau impusă față de nepoata sa, tribunalul, va constata că acțiunea sa este fondată.

În contextul situației de fapt reținute de prima instanță cu privire la titlul legal al pârâtei, întemeiat pe probe, data la care a fost încheiat contractul de închiriere invocat de aceasta în apel, tribunalul, potrivit dispozițiilor art. 480 Cod procedură civilă, va admite apelul și schimbând în tot hotărârea primei instanțe, va admite acest capăt de cerere.

În ceea ce privește solicitarea reclamantei privind sancțiunea ce trebuie impusă pârâtei sau mai concret despăgubirile la care această să fie obligată în caz de neexecutare a obligație de a evacua imobilul, tribunalul constată că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 892 Cod procedură civilă. Astfel, alin. 1 al acestui articol, permite stabilirea în titlul executoriu a unei sume ce urmează a fi plătită de debitor în cazul neexecutării obligației de a face ce implică faptul personal al debitorului. În cauză chiar dacă este vorba de o hotărâre de evacuare și care poate fi pusă în executare prin intermediul executorului judecătoresc, totuși părăsirea imobilului are o importantă componentă personală. De aceea, tribunalul va stabili în sarcina pârâtei o sumă de plată, către reclamantă până la executarea integrală a obligației impuse.

Potrivit dispozițiilor art. 453 Cod procedură civilă, intimata va fi obligată la plata către apelantă a cheltuielilor de judecată efectuate și dovedite.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELEL LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de apelanta I______ Miluța, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în B_____, ___________________, _____________________________________________, împotriva sentinței civile nr. 8417/23.11.2015 pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata I______ D______, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în B_____, ___________________, ______________, _____________, județul B_____.

Schimbă în tot sentința și în rejudecare:

Admite în parte acțiunea.

Dispune evacuarea pârâtei din imobilul situat în B_____, ______________________, _____________, _____________.

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 50 lei/zi, începând cu data de 14.01.2016 și până la executarea integrală a obligației.

Executorie.

Obligă intimata la plata sumei de 750 lei cheltuieli de judecată către apelantă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 13.01.2016.

Președinte, Judecător, Grefier,

P______ B___ A______ A___ B_______ A____ Ș_______ S____

Tehnored. B.P./19.01.2016

S.A.S./4 ex.

Jud. fond T________ A.M.