Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE APEL

DECIZIA PENALĂ Nr. 252

Ședința publică de la 18 februarie 2016

PREȘEDINTE A__ M____ S_______- judecător

M_____ C______ G______- judecător

Grefier F_________ U________

Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror C_____ N________ din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C______

***

Pe rol, soluționarea apelului formulat de P________ de pe lângă Judecătoria Calafat împotriva sentinței penale nr. 163 din data de 02 noiembrie 2015 pronunțată de Judecătoria Calafat în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, privind pe inculpatul O______ A________.

La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit inculpatul O______ A________.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se că nu au fost depuse alte cereri la dosar, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, precizează că susține motivele de apel formulate de parchet. Inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa cea mai mare, fiind vorba de 4 infracțiuni concurente, respectiv pedeapsa de 1 an la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte trei, adică 10 luni închisoare, deși o treime din totalul celorlalte trei ar fi fost un spor de 9 luni și 10 zile. Pedeapsa stabilită este mult mai mare decât limita legală întrucât sporul a fost calculat greșit.

Cel de-al doilea motiv de apel vizează omisiunea instanței de fond de a indica instituția în cadrul căreia inculpatul trebuie să prestez muncă neremunerată în folosul comunității. Munca poate fi prestată în unitatea administrativ teritorială de la locul de domiciliu, respectiv Primăria sau școala din localitatea de domiciliu.

Constatând dezbaterile încheiate,

Deliberând,

CURTEA,

Asupra apelului de față;

Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 163 din data de 02 noiembrie 2015 pronunțată de Judecătoria Calafat în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în baza art. 335 alin. 1 C.p. Cu aplicare art. 396 alin. 10 C.p.p. a fost condamnat inculpatul O______ A________, fiul lui I____ și J_____, născut la data de 29.12.1989 în C______, jud. D___, cu domiciliul în comuna Poiana M___, _____________________, județul D___, CNP-xxxxxxxxxxxxx, la 8 luni închisoare.

În baza art. 336 alin. 1 C.p. Cu aplicare art. 396 alin. 10 C.p.p. a fost condamnat inculpatul la 8 luni închisoare.

În baza art. 85 C.p. 1969 cu aplicare art.. 15 alin. 2 din Lg. 187/2012 a fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin S.P. 123/13.12.2014 a Judecătoriei Calafat definitivă la 23.12.2014.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor : 1 an închisoare în baza art. 85 alin. 1 OUG 195/2002 și 1 an închisoare în baza art. 86 alin. 1 OUG 195/2002.

În baza art. 38 alin. 1, 39 alin. 1 lit. b C.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare la care se adaugă un spor de 10 luni, în total 1 an și 10 luni închisoare.

În baza art. 91 C.p. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 2 ani stabilită în condițiile art. 92 C.p.

În baza art. 93 C.p. pe durata termenului de supraveghere condamnatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;

În temeiul art. 93 alin. 2 C.p. s-a impus condamnatului să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanței.

În baza art. 93 alin. 3 C.p. pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunități pe o perioadă de 60 de zile.

În baza art. 404 alin. 2 C.p.p. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C.p. a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 274 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că la data de 25.08.2015 a fost înregistrat dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX împreună cu rechizitoriul nr. 1038/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat prin care s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului O______ A________ pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, fapte prevăzute de aer. 335 alin. 1 C.pen., respectiv art. 336 alin. 1 C.pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 2 C.pen.

A mai arătat că, prin încheierea din 19 octombrie 2015 în temeiul art. 346 alin. 2 C.pr.pen. s-a constatat legalitatea sesizării instanței iar judecata s-a desfășurat în procedură simplificată.

Examinând materialul probator, instanța de prim grad a reținut, sub aspectul situației de fapt că, la data de 30.07.2014, în jurul orei 15⁵⁰, inculpatul O______ A________ a condus mopedul marca Kymko cu număr de înregistrare Scăești DJ 024 pe Dj 553 fără a poseda permis de conducere și având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, fiind implicat într-un accident de circulație din care a rezultat vătămarea sa corporală.

Sub aspectul mijloacelor de probă avute în vedere pentru reținerea acestei situații de fapt, a menționat declarația martorului P___ C_________ (fila 23) din care reiese că la data de 30.07.2014 a plecat cu autoutilitara sa cu nr. XXXXXXXXX la târgul săptămânal din corn. Poiana M___ iar la __________________________ nu a acordat prioritate de trecere unui moped care venea din direcția opusă, acesta a intrat în coliziune cu partea din spate a autoutilitarei. Urmare a impactului, conducătorul mopedului, care emana miros de alcool și despre care martorul a aflat ulterior că nu poseda permis de conducere, a căzut la pământ, fiind însă conștient și spunându-i martorului că nu a văzut mașina. Ulterior, la fața locului a sosit un echipaj de poliție care 1-a verificat pe conducătorul mopedului cu aparatul Alcotest, rezultatul fiind de 0,56 mg/L (fila 24), motiv pentru care s-a dispus prin ordonanța organelor de cercetare penală prelevarea de probe biologice.

A reținut totodată că, din Buletinul de analiză toxicologică (fila 30 dosar) rezultă că în urma primei probe (ora recoltării: 17¹⁵), alcoolemia a fost de 0,85 g %o, în timp ce în urma celei de-a doua probe (ora recoltării: 18¹⁵), alcoolemia a fost de 0,70 g %o, din răspunsul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor D___ a reieșit faptul că numitul O______ A________ nu deține permis de conducere iar conform procesului-verbal de vizionare a imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere video, autoutilitara Renault Mașter cu nr. XXXXXXXXX, care se deplasa pe DJ 553 în direcția D___, la efectuarea virajului stânga pentru a intra în târgul din localitatea Poiana M___, nu a acordat prioritate de trecere mopedului Kymko având nr. de înregistrare Scăești DJ 024, care se deplasa din direcția opusă, aceste aspecte fiind ilustrate și prin planșa fotografică întocmită cu ocazia efectuării unei cercetări la fața locului, la locul producerii accidentului fiind găsit mopedul, precum și mai multe bucăți din plastic, alături de urme de frecare la partea din față a mopedului, dar și pe aripa dreaptă spate a autoutilitarei (filele 28-34).

În drept, s-a apreciat că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, fapte prevăzute de aer. 335 alin. 1 C.pen., respectiv art. 336 alin. 1 C.pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 2 C.pen.

La individualizarea pedepsei prima instanță a avut în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului în raport de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, nivelul de educație, vârsta și situația familială și socială, elemente în raport de care instanța a pronunțat o pedeapsă cu închisoare în cuantum corespunzător.

A avut totodată în vedere că, anterior, inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 123/13.12.2014, pronunțată de Judecătoria Calafat, definitivă la 23.12.2014, la pedeapsa de 1 an închisoare, cu suspendarea condiționată a executării, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 85 alin. 1 din OUG 195/2002 și art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002.

Constatând că fapta din cauza de față a fost săvârșită înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare menționată, prima instanță a apreciat în temeiul art. art. 85 C.pen. 1969 cu aplicare art. 15 alin. 2 din Lg. 187/2012, că se impune anularea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei urmând ca pedeapsa stabilită pentru fapta din cauza de față să fie contopită cu pedepsele aplicate anterior potrivit dispozițiilor de la concursul de infracțiuni.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei prima instanță a reținut potrivit dispozițiilor art. 91 C.p. că se poate dispune suspendarea sub supraveghere pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată este închisoarea de cel, mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 C.pen. sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunități, precum și în raport de persoana infractorului și de posibilitățile sale de îndreptare, în raport de care apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și , chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pe o perioadă determinată.

În speță s-a apreciat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile legale, instanța având convingerea că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către inculpat a pedepsei aplicate.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel P________ de pe lângă Judecătoria Calafat.

Prin motivele de apel, formulate în scris de parchet a fost criticată hotărârea de condamnarea pentru un motiv de nelegalitate, favorabil inculpatului, constând în aceea că, sporul de pedeapsă, stabilit în condițiile art. 39 alin. 1 lit. b C.pen., a fost greșit calculat, instanța de prim grad stabilind pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care a adăugat greșit un spor de 10 luni, deși o treime din totalul celorlalte pedepse însemna un spor de 9 luni și 10 zile.

Oral, cu ocazia dezbaterilor procurorul de ședință a formulat un motiv suplimentar de apel, care este de asemenea, în favoarea inculpatului și a fost expus în partea introductivă a prezentei.

Curtea, examinând apelul, prin prisma motivelor de apel dar și din oficiu, sub toate aspectele, conform art. 417 C.pr.pen., constată următoarele:

Prima instanță a soluționat corect cauza în procedura reglementată de art. 374 alin. 4, art. 375 C.pr.pen. cu respectarea dispozițiilor legale în materie.

Se reține în acest sens că intimatul inculpat a recunoscut săvârșirea faptelor, astfel cum au fost expuse în actul de sesizare a instanței, recunoașterea a intervenit înainte de începerea cercetării judecătorești și sunt îndeplinite și condițiile prev.de art. 349 alin. 2 C.pr.pen. deoarece probele administrate în faza urmăririi penale sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.

Sub aspectul individualizării pedepselor aplicate, Curtea apreciază de asemenea că instanța de prim grad a făcut o corectă individualizare.

Astfel, în cauză, în procesul individualizării pedepsei, pornind de la criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod penal, pedepsele de 8 luni închisoare, aplicate inculpatului pentru fiecare dintre infracțiunile comise de acesta (pedepse în cuantumul minimului special, redus cu o treime) sunt just individualizate, în raport de gravitatea relativ redusă a acestora, apreciată în principal în raport de faptul că alcoolemia inculpatului a fost una orientată către valoarea minimă de la care fapta este considerată infracțiune iar evenimentul rutier nu a avut drept urmare produce unei pagube în dauna altei persoane sau vătămarea sănătății sau integrității altei persoane dar și față de circumstanțele personale ale inculpatului, care a adoptat o conduită sinceră și cooperantă pe parcursul derulării procedurilor judiciare.

În ceea ce privește modalitatea de efectuare a contopirii, prima instanță a constatat corect că faptele deduse judecății sunt concurente și cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 123/13.12.2014 a Judecătoriei Calafat, definitivă la 23.12.2014 și a dispus contopirea pedepselor din cauză cu pedepsele aplicate prin această hotărâre. Cu ocazia stabilirii sporului obligatoriu, prev. de art. 39 alin. 1 lit. b C.pen., instanța de prim grad a adăugat însă, nelegal, la pedeapsa cea mai grea de un an închisoare un spor de 10 luni închisoare, 1/3 din totalul celorlalte pedepse reprezentând în realitate 9 luni și 10 zile închisoare.

Analizând în continuare, din oficiu, modalitatea de executare a pedepsei rezultante, Curtea constată că hotărârea este nelegală deoarece inculpatul nu a fost interogat de instanța de prim grad și, pe cale de consecință nu și-a exprimat acordul cu privire la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, condiție impusă de art. 91 alin. 1 lit. c C.pen. coroborat cu art. 93 alin. 3 C.pen., pentru a se putea dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. Nelegalitatea constatată din oficiu nu poate însă în nici un fel remediată deoarece, pe de o parte modalitate de executare neprivativă de libertate nu poate fi înlocuită cu executare în regim de detenție în condițiile în care, așa cum s-a arătat, apelul a fost declarat de parchet în favoarea inculpatului - prin motivele formulate în scris, în termenul de declarare a apelului a fost invocat un singur motiv de apel, în favoarea inculpatului - iar pe de altă parte, inculpatul nu a contestat hotărârea apelată ceea înseamnă că implicit a acceptat să presteze muncă neremunerată în folosul comunității.

În ceea ce privește motivul suplimentar de apel, invocat de reprezentantul parchetului în ședință publică, Curtea constată că este de asemenea întemeiat deoarece prima instanță a omis să indice instituția în cadrul căreia inculpatul trebuie să presteze muncă neremunerată în folosul comunității, dispoziție care, în mod obligatoriu trebuie să se regăsească în dispozitivul hotărârii prin care se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 404 alin. 3 C.pr.pen.

Pentru considerentele de mai sus, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen. va fi admis apelul formulat de parchet, desființată în parte sentința, cu privire la sporul stabilit în urma aplicării art. 39 alin. 1 lit. b C.pen. și omisiunea indicării entităților din comunitate unde inculpatul urmează să efectueze munca neremunerată în folosul comunității și, rejudecând:

În baza art. 39 alin. 1 lit. b C.pen. vor fi contopite cele două pedepse de câte 8 luni închisoare, aplicate prin sentința apelată cu cele două pedepse de câte 1 an închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 123/13.12.2014 a Judecătoriei Calafat, definitivă la 23.12.2014, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare la care se adaugă sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse respectiv 9 luni și 10 zile închisoare, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 1 an, 9 luni și 10 zile închisoare.

În baza art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta muncă neremunerată în folosul comunității, pe o durată de 60 de zile, în cadrul instituțiilor stabilite de Primăria Comunei Poiana M___.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare din apel, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de P________ de pe lângă Judecătoria Calafat împotriva sentinței penale nr. 163 din data de 02 noiembrie 2015 pronunțată de Judecătoria Calafat în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, privind pe inculpatul O______ A________, desființează în parte sentința, cu privire la sporul stabilit în urma aplicării art. 39 alin. 1 lit. b C.pen. și omisiunea indicării entităților din comunitate unde inculpatul urmează să efectueze munca neremunerată în folosul comunității și, rejudecând:

În baza art. 39 alin. 1 lit. b C.pen. contopește cele două pedepse de câte 8 luni închisoare, aplicate prin sentința apelată cu cele două pedepse de câte 1 an închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 123/13.12.2014 a Judecătoriei Calafat, definitivă la 23.12.2014, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare la care se adaugă sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse respectiv 9 luni și 10 zile închisoare, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 1 an, 9 luni și 10 zile închisoare.

În baza art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta muncă neremunerată în folosul comunității, pe o durată de 60 de zile, în cadrul instituțiilor stabilite de Primăria Comunei Poiana M___.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Cheltuielile judiciare din apel, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 18 Februarie 2016

Președinte, Judecător,

A__ M____ S_______ M_____ C______ G______

Grefier,

F_________ U________

Red.jud.A.M.S_______

j.f.M.P______

O.A. 29 Februarie 2016