R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_____

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 688/A

Ședința publică din data de 10 iunie 2015

Completul compus din:

Președinte: A_______ B_________

Judecător: N_______ F____

Grefier: I____ C_____

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului civil formulat de apelanta-reclamantă M______ M_______ în contradictoriu cu intimata-pârâtă Z______ R_____ - I____, având ca obiect reziliere contract, împotriva sentinței civile numărul 2403/16.12.2014 pronunțată de Judecătoria F______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 03 iunie 2015, conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 396 C.proc.civ., a amânat pronunțarea pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a pronunțat următoarea hotărâre:

TRIBUNALUL,

Constată că prin sentința civilă nr. 2403/16.12.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX Judecătoria F______ a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta M______ M_______ în contradictoriu cu pârâta Z______ R_____ – I____, având ca obiect reziliere contract; a obligat reclamanta să achite pârâtei suma de 1.240 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a avut în vedere următoarele considerente:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul judecătoriei sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamanta M______ M_______ a chemat în judecată pe pârâta Z______ R_____ – I____, solicitând să se dispună rezilierea contractului de întreținere, având ca obiect nuda proprietate asupra imobilului situat in Ucea de Sus nr. 51B, jud. B_____, înscris in CF xxxxxx (CF vechi 1503) Ucea nr. top. 581, format din casa, curte si gradina cu pomi, imobil in suprafața totala de 601 m.p., încheiat intre reclamantă, in calitate de “întreținuta" si parata, in calitate de“intretinatoare", contract autentificat sub nr. 655/24.06.2008 de BNP Filipanits Alpar, pentru neîndeplinirea sarcinii întreținerii; să se dispună restabilirea situației anterioare in cartea funciara, in sensul ca reclamanta să redevină proprietară a imobilului. Cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că, la data de 24 iunie 2008, datorita faptului că este o persoană in vârstă a încheiat cu parata, care este nora ei, la BNP Filipanits Alpar, Contractul de întreținere nr. 655/2008. Prin acesta, parata se angaja ca, dobândind nuda proprietate a imobilului situat in Ucea de Sus nr. 51B, jud. B_____, înscris in CF xxxxxx Ucea nr. top. 581, sa îi asigure întreținerea, constând in "toate cele necesare traiului, in caz de boala sa fie tratata medical si, la moarte, sa fie înmormântată conform obiceiului locului". Reclamanta a reținut pentru ea uzufructul viager asupra imobilului. Reclamanta a mai arătat că, a ajuns să încheie acest contract cu parata, având in vedere ca era soția fiului ei, decedat in anul 2006, existând si un copil, nepotul său, de care se atașase.

Parata și-a îndeplinit o perioada de timp obligațiile ce și le asumase prin contract, intelegandu-se bine si chiar cumpărând bunuri împreuna: un televizor, un frigider s.a., se ajutau reciproc in gospodărie, chiar daca au fost perioade in care doar reclamanta achita cheltuielile de întreținere. Reclamanta a arătat că, neînțelegerile au apărut începând cu anul 2013, când parata si-a schimbat complet atitudinea fata de reclamantă, in momentul in care i-a spus ca nu este pentru ea bărbatul pe care îl adusese in casa. De la decesul fiului reclamantei, parata mai avusese si alte relații cu barbati cu care venise acasa, relații despre care reclamanta nu a avut niciodată nimic de obiectat. Reclamanta a mai arătat că pârâta a început să i se adreseze vulgar, fără pic de respect, sa nu mai contribuie la cheltuielile gospodăriei, sa o amenințe ca îi ia toate lucrurile, sa se separe cu totul de reclamantă. Reclamanta a mai arătat că, în data de 01 iulie 2013, pârâta s-a mutat din imobilul in care locuiau împreuna, la imobilul ce face obiectul contractului de întreținere.

După aceasta separare, pe pârâtă nu a mai interesat-o soarta reclamantei. Dimpotrivă, datorita faptului că nu a achitat cheltuielile întreținerii, i-­au fost tăiate utilitățile, astfel ca a fost nevoita sa încheie noi contracte, pe numele său si sa le achite din pensia ei. A mai menționat reclamanta și faptul că, a constatat, de asemenea, ca pârâta luase si o suma de bani - valuta - pe care reclamanta o primise de la o ruda, iar când a întrebat-o de ce a procedat așa, a început din nou să i se adreseze urat.

Reclamanta a arătat faptul că a tot sperat că parata va reveni asupra atitudinii pe care a înțeles sa o adopte fata de ea si își va respecta obligațiile asumate prin contract, însă in momentul in care a văzut ca nici nepotul ei, fiul paratei, nu o mai salută pe ________________ seama ca nu mai are ce să spere. A mai arătat reclamanta faptul că, din luna iulie 2013, pe parata nu a interesat-o ca are greutăți, ca are de achitat lunar rata la bancă pentru ca și-a dorit să schimbe mobila, ca datorita unui accident vascular mai vechi, nu mai este stăpână pe un picior, astfel ca are nevoie de ajutor, ci a lăsat-o să se descurce cum putea.

F___ de cele expuse mai sus, reclamanta s-a văzut nevoită să promoveze prezenta acțiune in vederea rezilierii contractului de întreținere si restabilirea situației anterioare de carte funciara.

În drept s-a invocat disp. art. 2263 din Codul civil, art. 453 Cod procedura civila.

La dosarul cauzei pârâta a depus întâmpinare prin care a arătat următoarele:

În ceea ce privește petitul privitor la rezilierea contractului de întreținere, autentificat sub nr. 655 din 24.06.2008 de către BNP Filipanits Alpar, pârâta a arătat că, rezilierea este sancțiunea de drept civil ce presupune desfacerea, pentru viitor a unui contract sinalagmatic cu executare succesivă în timp, ca urmare a neexecutării obligației uneia dintre părți, din cauze imputabile acesteia. În aceste condiții, reclamanta solicită sistarea întreținerii pentru viitor, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești pronunțată de instanță în cauză.

În ceea ce privește petitul privitor la restabilirea situației anterioare în cartea funciară, pârâta a arătat, că efectele rezilierii nu sunt retroactive, ci se produc numai pentru viitor, din momentul rămânerii definitive a hotărârii pronunțate în cauză. A mai arătat că, contractul reziliat va înceta să mai producă efecte în viitor, dar efectele produse până la data rezilierii rămân neatinse, părțile nu vor trebui să fie repuse în situația anterioară, ci vor păstra fiecare prestațiile ce li s-au efectuat în temeiul contractului, încetând doar pe viitor săvârșirea ori primirea unor asemenea prestații. Concluzia este că reclamanta nu poate obține restabilirea situației anterioare în cartea funciară, neexistând efecte care să conducă la acest obiectiv.

În ceea ce privește temeiul juridic al acțiunii, pârâta a arătat că data încheierii contractului, determină legea aplicabilă, potrivit principiului tempus regit actum.

Fața de această situație, dispozițiile art. 2263 din Codul civil nu au aplicabilitate în prezenta cauză.

Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că, reclamanta este o persoană dificilă, foarte autoritară, cu aptitudini de conducător absolut. In aceste condiții, singura voință care contează este a ei, toți ceilalți trebuind să se supună.

Anterior, în anul 1998, reclamanta a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere cu numiții B___ F_____ și B___ D____ E_____, contract desființat din voința reclamantei și potrivit pretențiilor ei. Ulterior, reclamanta a încheiat un alt contract de întreținere cu pârâta, care este văduva fiului său decedat în anul 2006. Reclamanta are două case în satul Ucea de Sus, ea locuind la momentul încheierii contractului, precum și ulterior în Ucea de Sus, nr. 76. Casa din Ucea de Sus, nr. 51B, constituie imobilul ce face obiectul contractului de întreținere. Pârâta, împreună cu copilul său, nepotul reclamantei, au locuit cu reclamanta la nr. 76. Pârâta a ajutat-o permanent pe reclamantă, toate cheltuielile fiind suportate de către pârâtă. După decesul soțului său, pârâta a avut o relație cu un bărbat din A___ I____, persoană ce a locuit în chirie la reclamantă. Persoana respectivă era agreată de către reclamantă, care și-ar fi dorit ca pârâta să se recăsătorească cu acel bărbat.

Din nefericire, relația s-a sfârșit, spre totala nemulțumire a reclamantei, in momentul în care pârâta s-a angrenat într-o a doua relație, reclamanta nu a fost de acord, deoarece bărbatul respectiv nu-i plăcea, în aceste condiții, reclamanta i-a impus pârâtei să renunțe la acel bărbat.

Din momentul în care pârâta a refuzat a început scandalul între părți. In realitate, reclamanta a produs ruptura pe considerentul că nu i-a fost respectată voința și că pârâta nu a renunțat la bărbatul care ei nu-i place. Din acel moment, reclamanta a refuzat întreținerea, a alungat-o pe pârâtă și pe copilul acesteia, iar în primăvara anului 2014, ajutată de fiica ei, au bătut-o pe pârâtă, sens în care există dosar în fază de urmărire penală. In prezent, reclamanta refuză întreținerea, precum și contactul cu pârâta, motivul real fiind actul de nesupunere la voința ei. Pârâta o respectă pe reclamantă, a fost și este recunoscătoare acesteia în calitate de fostă noră, dar condiția ei de văduvă justifică tentativa sa de a-și reface viața. Modul în care pârâta încearcă să-și refacă viața este opțiunea sa personală și nu poate face obiectul imixtiunii altor persoane.

In concluzie, pârâta a arătat că nu există motive reale pentru desființarea contractului de întreținere, actuala situație fiind imputabilă exclusiv reclamantei, care se face singura vinovată de ea. Față de această situație, pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamantei, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Instanța, examinând actele și lucrările dosarului, a reținut în fapt următoarele:

Părțile au încheiat contractul de întreținere autentificat sub nr. 655 din 24.06.2008 de către BNP Filipanits Alpar. Prin acesta, pârâta se angaja ca, dobândind nuda proprietate a imobilului situat in Ucea de Sus nr. 51B, jud. B_____, înscris in CF xxxxxx Ucea nr. top. 581, sa îi asigure întreținerea reclamantei, constând in "toate cele necesare traiului, in caz de boala sa fie tratata medical si, la moarte, sa fie înmormântată conform obiceiului locului". Reclamanta a reținut pentru ea uzufructul viager asupra imobilului.

Din declarația martorului Ecuboaea G_______ (fil.59), rezultă că reclamanta a încheiat cu parata un contract de întreținere, că de circa un an de zile parata s-a mutat din imobilul in care locuia cu reclamanta și că și-a luat lucrurile care erau ale ei. A mai arătat martorul că, la circa 2- 3 luni după plecarea pârâtei, cu reclamanta s-a mutat fiica acesteia, că și în prezent fiica reclamantei locuiește tot acolo. Aceeași martoră a mai declarat că pârâta a mai trecut prin fața imobilului din litigiu, însă nu a intrat în curte, că reclamanta are nevoie de ajutor si a apelat la el in diverse ocazie, pentru a-i procura lemne și alte bunuri. A mai menționat martorul că fiica reclamantei s-a mutat cu mama sa pe imobil pentru că avea nevoie de ajutor, că fiica reclamantei și-a lăsat apartamentul din F______ pentru a locui cu mama sa, iar după ce s-a mutat parata de pe imobil, reclamanta i s-a plâns martorului că are nevoie de ajutor și întreținere, plângându-se de faptul că este singură și nu are cine să o ajute. Martorul a declarat că nu știe dacă primea mâncare de la parată după mutarea acesteia de pe imobil.

Din depoziția martorei D_____ A__ (fil.60), rezultă că pârâta este nora reclamantei, mai exact pârâta a fost căsătorita cu fiul reclamantei care a decedat, că părțile s-au înțeles foarte bine, că s-au înțeles foarte bine si după decesul fiului reclamantei, în sensul că nu a auzit-o pe reclamantă să se plângă de pârâtă. Insă, in momentul in care pârâta a început o relație cu un alt bărbat lucrurile au apărut neînțelegeri intre părți, in sensul că reclamanta nu era de acord cu acea relație. Martora a declarat că nu știe ce s-a întâmplat mai exact intre cele două, insă la un moment dat a văzut-o pe pârâtă cărând cu un cărucior diverse bunuri, frigider, aragaz, saci plini, ducându-le la un alt imobil din _______________________ că a întrebat-o pe reclamantă ce s-a întâmplat și i-a replicat că se mută pârâta la un alt imobil fără să îi explice care era motivul. Aceeași martoră a declarat că, în prezent reclamanta locuiește cu fiica ei, că pe tot parcursul acestui an a văzut-o pe fiică pe imobil pentru că reclamanta nu se poate îngriji singură, iar de când s-a mutat parata de pe imobil, nu a mai venit să-i aducă reclamantei de mâncare și trece pe lângă ea fără să o salute măcar. A mai arătat martora că, are cunoștință de faptul că, reclamanta a luat un împrumut, iar banii au fost folosiți pentru faianță, mobilier la casa la care s-a mutat ulterior pârâta, și că ratele sunt plătite de reclamantă.

Din depoziția martorului F_____ D____ V_____ (fil.61), rezultă că relațiile dintre părți au fost foarte bune până acum un an de zile când fiica reclamantei s-a întors din F______ la mama sa, respectiv la reclamantă, că de atunci au apărut neînțelegerile. Același martor a mai arătat că el nu i-a văzut pe copiii reclamantei in cei 17 ani să-și viziteze mama cu excepția fiicei D____ care venea o dată sau de 2 ori pe an. A arătat că pârâta a întreținut-o foarte bine pe reclamantă, având o relație bună cu aceasta și o respecta și că pârâta a plecat de pe imobilul in care locuia cu reclamanta fără niciun fel de ceartă. A mai arătat martorul că reclamanta a fost aceea care i-a dat cea de-a doua casă din localitate, din Ucea, pârâtei pentru a locui acolo. Ulterior martorul a aflat că reclamanta vroia să „deschidă un proces” pentru a-i lua casa. A mai declarat martorul faptul că, în vara acestui an, fiica și fiul reclamantei au venit la imobilul în care locuia pârâta, au intrat in curte, in casă, i-au scos lucrurile, le-a dat foc și i-a rupt degetul pârâtei.

Același martor a mai arătat faptul că reclamanta nu acceptă întreținerea de la parată, întrucât a schimbat si încuietorile de la poartă și spune că nu dorește să își vadă nici nepotul care trece in fiecare zi prin fata porții reclamantei spre scoală. A mai menționat că reclamanta este o persoană autoritară și nu acceptă să se facă decât cum vrea ea. Pentru că nu acceptă relația pârâtei cu un alt bărbat și pentru că a revenit și fiica dânsei acasă, nu mai dorește întreținerea.

Din declarația martorului Vlădărău I___ (fil.62), rezultă că părțile s-au gospodărit împreună și s-au îngrijit una de cealaltă până la apariția fiicei reclamantei. A arătat că pârâta a fost bătută, cel puțin așa s-a auzit in ________________________, că pârâta a încercat să o ajute pe reclamantă, însă aceasta din urmă a schimbat încuietorile la poartă. Același martor a mai declarat că pârâta nu avea acces in imobilul reclamantei. Același martor a mai declarat că nu crede că reclamanta are nevoie de întreținere.

Având în vedere probele administrate în cauză, respectiv depozițiile martorilor de mai sus, din care rezultă faptul că reclamanta refuză întreținerea, reține că nu există motive reale pentru desființarea contractului de întreținere, actuala situație fiind imputabilă exclusiv reclamantei, care se face singura vinovată de ea.

Față de considerentele ce preced, instanța a respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.

În baza disp. art.453 cod procedură civilă, reclamanta a fost obligată să achite pârâtei suma de 1.240 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat calea de atac a apelului reclamanta M______ M_______, care a solicitat anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, iar în subsidiar modificarea în tot a hotărârii în sensul admiterii acțiunii în rezilierea contractului de întreținere pentru neîndeplinirea sarcinii întreținerii, restabilirea situației anterioare de carte funciară și obligarea la cheltuieli de judecată.

În motivarea căii de atac exercitată apelanta reclamantă invocă încălcarea prevederilor art. 425 C.pr.civ., întrucât hotărârea nu cuprinde motivele care au format convingerea judecătorului că în cauză se impune respingerea acțiunii, ci motivarea instanței este bazată pe o formulare generală, abstractă.

Pe fondul cauzei, apelanta arată că părțile au încheiat un contract de întreținere prin care intimata s-a obligat să-i asigure întreținerea. La momentul încheierii contractului apelanta era în vârstă de 63 ani și avea probleme de sănătate, întrucât suferise o comoție cerebrală. Copii erau plecați din localitate, având fiecare locuință în F______, iar cu intimata, care fusese căsătorită cu fiul său, locuia împreună și nădăjduia că va fi sprijinită de aceasta. Instanța de fond nu a reținut, deși martorii audiați au relatat acest aspect, că intimata a ales să se mute din locuința în care trăiau împreună încă din anul 2013, luând parte din bunurile pe care le-a achiziționat cu împrumutul pe care apelanta l-a contractat, tocmai în scopul de a mări confortul în casa în care locuiau și pentru a avea o bătrânețe liniștită.

După ce intimata s-a mutat, aceasta a neglijat să asigure întreținerea apelantei, deși i-a solicitat acest lucru, aspect relatat de martorii Ecuboaie G_______ și D_____ A__.

Apelanta mai arată că s-a susținut că după ce fiica sa s-a mutat împreună cu aceasta au intervenit neînțelegerile între părți. Apelanta precizează că fiica sa și-a stabilit reședința în __________________ data de 31.07.2014, după ce fiica sa a terminat școala și când a fost sigură că intimata nu-și respectă obligațiile asumate prin contract, iar apelanta nu reușește să se gospodărească singură.

Martorul Vlădărău I___ a declarat că intimata a dorit să o ajute pe apelantă, însă aceasta a schimbat încuietorile de la poartă. În prezent încuietoarea de la poartă este schimbată, însă nu datorită faptului că apelanta nu dorește să primească îngrijire de la intimată, ci pentru că numita F____ R_____, care o îngrijește pe apelantă și îi face anumite serviciu, a defectat încuietoarea. Pentru a evita lăsarea deschisă a porții, a fost nevoită să schimbe încuietoarea.

Intimata nu a fost interesată nici de cheltuielile cu întreținerea apelantei, aceasta fiind cea care a achitat toate aceste cheltuieli, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar. Și în prezent apelanta este cea care achită aceste cheltuieli, intimata nefăcând nimic pentru a o ajuta.

Apelanta a apreciat că intimata nu și-a executat obligațiile asumate prin contract, nici în plan material, nici în plan psihologic.

În drept s-au invocat prevederile art. 466 și urm. C.pr.civ.

Cererea de apel este timbrată cu 1127,85 lei taxă judiciară de timbru.

Intimata pârâtă Z______ R_____ – I____ a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității declarării apelului, iar pe fond a solicitat respingerea cererii de apel.

În motivarea acestei poziții procesuale, intimata arată că hotărârea este motivată și nu cuprinde motive contradictorii și nici străine de pricină.

Pe fondul cauzei, intimata precizează că reclamanta trebuia să formuleze o cerere de rezoluțiune, iar nu de reziliere a contractului, pentru considerentele invocate și cu ocazia judecării în primă instanță.

Intimata arată că înainte de încheierea contractului de întreținere apelanta a încheiat un prim contract de întreținere cu fiica sa și soțul acesteia. Apelanta a intrat într-un conflict cu cei doi și contractul a fost desfăcut. O perioadă relația dintre părți a decurs firesc, până când nora a făcut nesăbuința de a se îndrăgosti de un bărbat neagreat de soacra sa. Aceasta a făcut tot ce i-a stat în putință să o îndepărteze pe intimată, a schimbat lacătul părții și apoi a acuzat-o că nu-i mai oferă întreținere. Între timp, apelanta s-a împrietenit din nou cu fiica sa și a încercat să o îndepărteze pe intimată. Apelanta deține două imobile diferite și are nepoți din partea ambilor copii.

Apelanta reclamantă a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apărărilor pârâtei ca neîntemeiate.

La termenul de judecată din 3.06.2015 instanța a respins excepția tardivității declarării apelului invocată de intimata pârâtă prin întâmpinare, pentru considerentele reținute în încheierea de ședință întocmită pentru termenul menționat.

În probațiune instanța a admis la cererea apelantei reclamante proba cu înscrisuri, respingând restul cererilor în probațiune.

Analizând sentința atacată în raport de motivele de apel invocate, de apărările formulate prin întâmpinare, de actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale incidente în cauză, instanța constată următoarele:

Cererea de anulare a hotărârii primei instanțe și de trimitere a cauzei în vederea rejudecării primei instanțe este nefondată față de dispozițiile art. 480 alin.3 ,,Soluțiile pe care le pronunță instanța de apel” C.pr.civ., potrivit cărora doar în cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată instanța de control judiciar poate pronunța soluția de anulare a hotărârii atacate cu apel. În cazul dedus judecății, Judecătoria F______ a soluționat pe fond cererea introductivă de instanță, în condiții de procedură de citare legal îndeplinită.

Apelanta reclamantă susține că hotărârea pronunțată nu cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția dată. Or, din considerentele reținute de prima instanță reiese raționamentul juridic avut în vedere pentru pronunțarea sentinței, judecătorul fondului redând declarațiile martorilor audiați și interpretând probele administrate în condițiile legii. Față de considerentele reținute, instanța de control judiciar poate să-și exercite prerogativele acordate de legiuitor și să aprecieze dacă hotărârea este legală și temeinică. Faptul că judecătorul fondului a concluzionat într-un mod care nu-i este favorabil reclamantei nu înseamnă că hotărârea este nemotivată și, în consecință, susceptibilă de a fi schimbată de instanța de apel.

Cu ocazia judecării în primă instanță s-a încuviințat și administrat proba testimonială cu cinci martori, un probatoriu deosebit de amplu, din care martorii F_____ D____ V_____ și Vlădărău I___ au relatat despre faptul că reclamanta este cea care nu acceptă întreținerea de la pârâtă, întrucât a schimbat și încuietorile de la poartă. Martorul Vlădărău I___, care a schimbat încuietorile, a arătat că părțile s-au gospodărit împreună și s-au îngrijit una de cealaltă până la apariția fiicei reclamantei. Martorul Ecuboaea G_______ nu a făcut declarații din care să rezulte că pârâta este cea care nu și-a respectat obligațiile asumate prin contractul de întreținere. Martorul a precizat că nu le-a văzut niciodată pe părțile litigante împreună, astfel că nu le poate descrie comportamentul și a mai arătat că nu are cunoștință dacă după mutarea pârâtei din locuința comună cu cea a reclamantei pârâta i-ar fi procurat mâncare. Martora D_____ A__ a relatat faptul că neînțelegerile dintre părți au debutat în momentul în care pârâta a început o relație cu un alt bărbat decât cel agreat de reclamantă, iar după mutarea pârâtei aceasta nu a mai venit să-i aducă reclamantei mâncare și trece pe lângă ea fără să o salute. Instanța reține că această declarație este combătută de declarațiile martorilor F_____ și Vlădărău, care au relatat despre refuzul reclamantei de a primi întreținere din partea pârâtei.

Mutarea pârâtei din locuința comună nu echivalează cu neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor asumate prin contractul de întreținere. Instanța reține, potrivit declarației martorei D_____ A__, că pârâta s-a mutat din locuința comună luând cu sine diverse bunuri, fără ca reclamanta să formuleze vreo obiecție, de vreme ce, întrebată fiind de martoră, reclamanta i-a comunicat că pârâta se mută la un alt imobil, fără să ofere vreo altă explicație. În cazul în care existau disensiuni majore între părți în legătură cu prestarea întreținerii sau cu însușirea unor bunuri comune, este de presupus că reclamanta ar fi comunicat acest lucru martorei, vecină cu reclamanta de 17 ani.

Niciunul dintre martori nu a relatat despre faptul că, după plecarea pârâtei, reclamanta i-ar fi solicitat acesteia prestarea întreținerii asumate, dimpotrivă, din declarațiile martorilor F_____ D____ V_____ și Vlădărău I___ rezultând refuzul reclamantei de a primi întreținerea.

Dacă reclamanta ar fi dorit ca pârâta să aibă acces în imobilul în care prima dintre acestea locuiește, putea să-i pună la dispoziție debitorului întreținerii cheia de la încuietoarea schimbată, făcând astfel posibilă executarea obligațiilor asumate prin contract.

Față de refuzul reclamantei de a primi întreținerea, nu poate fi imputată pârâtei nici neplata cheltuielilor de întreținere ale reclamantei.

Tribunalul reține că contractul de întreținere, fiind un contract sinalagmatic, pentru neexecutarea obligației de întreținere stabilită prin contract, beneficiarul întreținerii poate cere rezoluțiunea contractului în temeiul art. 1020 C.civ. Potrivit textului menționat, o condiție esențială pentru desființarea contractului este ca neexecutarea să fie imputabilă debitorului.
Astfel cum a precizat și apelanta reclamantă în răspunsul la întâmpinare, noțiunea de întreținere include multiple prestații, iar executarea corespunzătoare a obligației de întreținere, când izvorul ei este un contract, implică pe lângă prestația materială și o componentă psihologică, dată de caracterul „intuitu personae” al contractului de întreținere, care se întemeiază, în realizarea conținutului său economic, pe un raport de încredere și apropiere. Este adevărat că între părți un astfel de raport nu mai există, însă nu poate fi reținută culpa exclusivă a pârâtei, care să conducă la rezoluțiunea contractului.

În mod corect intimata susține că în speță poate interveni doar rezoluțiunea contractului de întreținere și nu rezilierea acestuia. Rezilierea presupune ca obligațiile ambelor părți să aibă caracter succesiv. În contractul de întreținere transferul dreptului de la creditor la debitor se produce uno ictu, nu succesiv, iar în caz de neexecutare, contractul se desființează și bunul se redobândește cu caracter retroactiv (ex tunc). Contractul de întreținere este un contract cu titlu oneros aleatoriu, sinalagmatic, translativ de proprietate, în baza căruia debitorul întreținerii este obligat să acorde întreținerea în natură în condițiile prevăzute în contract.

Ca urmare, sancțiunea care intervine este rezoluțiunea și nu rezilierea contractului.

Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 480 alin. 1 C.pr.civ., instanța urmează să respingă cererea de apel dedusă judecății și să păstreze hotărârea primei instanțe ca fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea de apel formulată de apelanta reclamantă M______ M_______, cu domiciliul ales în F______, _____________________. 24, jud. B_____, la cabinetul av. C______ C_____, care o reprezintă convențional, în contradictoriu cu intimata pârâtă Z______ R_____ – I____, cu domiciliul ales în F______, ___________________, ____________, jud. B_____, la cabinetul av. D_______ C_______ G______, reprezentantul convențional al părții, împotriva sentinței civile nr. 2403/16.12.2014 a Judecătoriei F______ pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 10.06.2015.

Președinte Judecător

A_______ B_________ N_______ F____

Grefier

I____ C_____

Red. A.B./22.10.2015

Tehnored. I.C./23.10.2015; 4 ex.

Jud. fond: Boștean O_____ M____ L____