Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică


Date speţă
Instanţă:
Judecătoria DEVA
Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual:
Fond
Obiect dosar:
Anulare proces verbal de contravenţie
Număr hotarâre:
1653/2013 din 26 martie 2013
Sursa:
Rolii.ro

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA D___, JUDEȚUL HUNEDOARA

D___, _____________________. 35


Tel:0254 xxxxxx/ Fax: 0254 xxxxxx / e-mail judecătoriaxxxxxxxxxxxxx

operator de date cu caracter personal nr. 4259

prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

DOSAR nr.XXXXXXXXXXXXXX

Sentința civilă nr.1653/2013

Ședința publică din data de 26.03.2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C____ A_____ – judecător

GREFIER: B_____ L____

Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulată de petentul ______________________________ SRL în contradictoriu cu intimatul Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

S-a constatat că, prin serviciul registratură, intimatul a depus la dosar înscrisuri într-un exemplar și o planșă foto.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând constată:

Asupra plângerii de față:

P___ plângerea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei D___ sub nr. XXXXXXXXX/16.11.2012, petentul ______________________________ SRL, cu sediul în Bascov, ___________________, jud. Argeș, a solicitat în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN, cu sediul în București, ____________________. 401A, sector 6, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/24.10.2012 și exonerarea sa de la executarea sancțiunilor aplicate, respectiv înlocuirea cu avertisment.

În motivarea plângerii, în esență, petentul a arătat că a fost sancționat contravențional pe motiv că a circulat cu autoturismul fără a deține rovinietă valabilă; până la începutul anului 2009 societatea achita în avans, pentru un an de zile, taxa pentru toate autovehiculele utilizate, însă urmare a crizei economice și a restrângerii activității firmei, s-a decis achitarea tarifului în funcție de comenzile primite; este adevărat că la momentul menționat în procesul verbal nu era achitată rovinieta pentru auto XXXXXXX, însă această taxă a fost achitată atât anterior cât și ulterior datei neacoperite; sancțiunea avertismentului reprezintă o măsură suficientă raportat la pericolul social concret al faptei contravenționale.

În drept sunt aplicabile prevederile OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002.

Petentul a anexat plângerii copia procesului-verbal de contravenție contestat (f. 4), fotocopii roviniete achitate (f. 6-17).

Intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosar planșa foto menționată în cuprinsul actului sancționator precum și actele care au stat la baza încheierii procesului-verbal de contravenție.

Plângerea a fost formulată în termenul legal, potrivit art. 31 alin.1 din OG 2/2001, modificată și este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, conform art. 36 din același act normativ.

În cauză au fost încuviințate și s-au administrat probe cu înscrisuri și planșa foto.

S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă de la dezbateri, conform prevederilor art. 242 alin.2 C.pr.civ.

Analizând plângerea de față prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a apărărilor formulate, instanța reține următoarele:

P___ procesul-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/24.10.2012, petentul ______________________________ SRL a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 2750,00 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG 15/2002 și sancționată de art. 8 alin. 2 din același act normativ – reținându-se în sarcina acestuia că în data de 18.10.2012, ora 03,14, autovehiculul înmatriculat sub nr. XXXXXXX, proprietatea sa, a circulat pe DN 7 km 411+865m Săcămaș, fără a deține rovinietă valabilă.

Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenție contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Potrivit dispozițiilor art. 17 : „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”

Se va avea în vedere că, potrivit Deciziei nr. XXII din 19.03.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizie dată în recursul în interesul legii cu privire la sfera cauzelor de nulitate absolută a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța supremă a făcut o interpretare restrictivă a situațiilor în care actul constatator este lovit de nulitate absolută, acestea fiind strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din ordonanță.

În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului verbal încheiat de agentul constatator se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului.

Din analiza conținutului actului atacat, raportat la susținerile petentului precum și din oficiu, reiese că fapta contravențională a fost descrisă clar de către agentul constatator, de asemenea locația și data comiterii acesteia. Totodată, contravenientul este individualizat corespunzător, cu toate mențiunile prevăzute de lege.

În ce privește calitatea emitentului de a aplica sancțiunea contravențională, se reține că potrivit disp. art. 9 din OG nr. 15/2002 – „(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 8 se fac de catre:

a) personalul imputernicit din cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania - S.A.;

b) personalul imputernicit de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, in numele Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania - S.A.;

c) politia rutiera, in situatia cand efectueaza controlul existentei rovinietei valabile, fara personalul mentionat la lit. a) si b);

d) personalul politiei de frontiera care isi desfasoara activitatea in punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a Romaniei, impreuna cu personalul prevazut la lit. a).

(2) Incepand cu data de 1 august 2010, constatarea contraventiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe reteaua de drumuri nationale din Romania, consemnandu-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contraventiei.

(3) In cazurile prevazute la alin. (2) procesul-verbal de constatare a contraventiei se poate incheia si in lipsa contravenientului, dupa identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administratiei si Internelor - Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor sau a conducatorului auto, in cazul utilizatorilor straini.”

Raportat la textul de lege antemenționat, se reține că procesul verbal a fost întocmit și emis în mod legal, de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN.

Cu privire la motivul de nulitate a procesului verbal constând în lipsa semnăturii agentului constatator, instanța are în vedere dispozițiile art. 4 din Legea nr. 455/2001 potrivit cărora în înțelesul legii „2. înscris în forma electronica reprezintă o colectie de date în forma electronica între care exista relații logice și functionale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar;

3. semnatura electronica reprezintă date în forma electronica, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în forma electronica și care servesc ca metoda de identificare;”

Totodată, în art. 5 din același act normativ se dispune că “Înscrisul în forma electronica, căruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnatura privată”., iar în art. 7 se arată că “În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de proba sau de validitate a unui act juridic, un înscris în forma electronica îndeplinește aceasta cerinta dacă i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsă, bazată pe un certificat calificat și generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.”

Din interpretarea acestor dispoziții legale, rezultă că un înscris care are asociată o semnătură electronică extinsă, cum este și procesul verbal contestat, nu-și pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie, deoarece întotdeauna un asemenea act va fi disponibil și accesibil să fie citit în format electronic, unde se va putea vizualiza și semnătura electronică. P___ urmare, nu este necesar ca pe forma scrisă a procesului verbal de constatare a contravenție, care în formă electronică are atașată semnătura electronică a agentului constatator, să existe și semnătura olografă a acestuia.

P___ urmare, procesul verbal a fost întocmit și semnat de către agentul constatator calificat în acest sens în baza certificatului atașat dosarului, cu o valabilitate de 1 an. Faptul că la momentul surprinderii în trafic a autovehiculului petentului, de camerele foto cu ANPR (sistem de recunoaștere automată a numărului de înmatriculare), agentul constatator nu ar fi avut calificarea necesară constatării contravenției nu prezintă relevanță întrucât consultarea bazei de date unde s-a înregistrat și stocat informația cu privire la săvârșirea contravenției s-a făcut la o dată când era calificat pentru această activitate. În procesul verbal s-a menționat, de asemenea, funcția persoanei care a întocmit actul sancționator, aceea de „agent constatator”, nefiind obligatoriu ca acesta să dețină și o altă funcție în organigrama intimatei.

Critica referitoare la nerespectarea dispozițiilor art. 19 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind semnarea procesului verbal de către contravenient sau martor asistent sau privarea acestuia de dreptul de a face obiecțiuni ori lipsa consemnării datelor de identificare ale persoanei contraveniente, este de asemenea, neîntemeiată.

Potrivit art. 9 alin. 2 și 3 din O.G. nr. 15/2002 „Începând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției. (3) În cazurile prevăzute la alin. (2) procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor”.

Având caracter special, aceste dispoziții legale derogă de la cele de drept comun, respectiv OG nr. 2/2001, și înlătură obligativitatea consemnării prezenței unui martor asistent la încheierea procesului verbal în cazul întocmirii acestuia în lipsa contravenientului, astfel că nu se pune problema nulității procesului verbal sub acest aspect. Această concluzie este dată de interpretarea sistematică a acestor dispoziții cu cele ale art. 19 din OG nr. 2/2001, care impun prezența unui martor pentru a confirma încheierea procesului verbal în lipsa contravenientului sau refuzul ori imposibilitatea acestuia de a semna procesul verbal. Ori, dacă art. 9 alin. 3 din OG nr. 15/2002 prevede posibilitatea încheierii procesului verbal în lipsa contravenientului, este logic că prezența unui martor nu mai este necesară, acesta putând doar constata modalitatea de încheiere a actului sancționator în lipsa contravenientului, ceea ce este prevăzut oricum de lege. Este adevărat că prin oprirea în trafic, petentul ar fi avut posibilitatea să prezinte agentului constatator rovinieta valabilă, dacă a deținut-o; însă nimic nu l-a împiedicat să prezinte și în fața instanței documentul de plată al tarifului de utilizare al drumurilor, pentru a demonstra că susținerile sale privind deficiența sistemului SIEGMCR sunt reale și că sancționarea sa s-a făcut în mod netemeinic.

Pentru privarea petentului de dreptul de a face obiecțiuni, art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 prevede sancțiunea nulității exprese relative, cu consecința anulării procesului verbal numai în cazul în care vătămarea prezumată nu poate fi înlăturată în altă modalitate. Or, în condițiile în care petentul are posibilitatea de a arăta, în mod direct, în fața instanței, obiecțiunile pe care ar fi dorit să le formuleze în fața agentului constatator, vătămarea prezumată de lege este înlăturată în această modalitate și nu este necesară anularea actului sancționator

Pe fondul cauzei, în prealabil, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

P___ urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Potrivit art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare ,,fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă”, iar conform prevederilor art. 1 alin. 2 coroborat cu art. 1 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, respectiv persoanelor fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România. Din aceste dispoziții legale reiese cu evidență faptul că obligația de a achita taxa de utilizare a drumurilor naționale revine persoanelor fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, fie ca proprietari ai autovehiculului, fie ca utilizatori legali ai acestuia, sub sancțiunea angajării răspunderii contravenționale a acestora.

În ce privește temeinicia actului sancționator, din probatoriul administrat în cauză, instanța constată că atâta timp cât petentul nu a probat împrejurarea că la data săvârșirii faptei deținea rovinietă valabilă, procesul-verbal de contravenție constituie o dovadă suficientă a vinovăției acesteia. Astfel, din înscrisurile prezentate de intimată, respectiv planșa foto, rezultă că autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXX a circulat pe drumurile publice la data de 18.10.2012, fiind surprins în trafic de camera video amplasată pe DN 7 km 411+865 m Săcămaș, județul Hunedoara. Din verificările efectuate de agentul constatator, s-a constatat că autovehiculul nu figura în baza de date în care erau înregistrate toate rovinietele valide în ziua respectivă, rezultând că acesta a fost pus în circulație fără a fi achitată, în prealabil, taxa de utilizare a drumului.

În speță, petentul nu a înțeles să facă proba contrară celor reținute în procesul verbal sau să susțină existența unei alte situații de fapt decât cea descrisă în acesta, astfel că prezumția de temeinicie a actului sancționator nu a fost răsturnată. Pentru săvârșirea contravenției reținute, agentul constatator a aplicat petentului o amendă contravențională în cuantum de 2750,00 lei, fiind vorba de minimul prevăzut în Anexa 2 a OG nr. 15/2002 pentru această contravenție, cuantum pe care instanța îl apreciază ca fiind proporțional cu gravitatea faptei săvârșite.

În ce privește individualizarea sancțiunii, este adevărat că potrivit art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001 instanța poate înlocui sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertismentului, chiar dacă actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune, însă această măsură poate fi dispusă numai dacă anumite circumstanțe de ordin personal sau real demonstrează că fapta concretă este de gravitate redusă.

Cum în cauză nu au fost dovedite asemenea circumstanțe, petentul aflându-se într-o situație identică cu a oricărui alt contravenient care nu respectă dispozițiile art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, nu este oportună înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment întrucât s-ar încălca principiul legalității sancțiunii și nu s-ar mai realiza scopul urmărit de legiuitor prin incriminarea acestei contravenții. O soluție contrară ar genera o situație de inegalitate între petent, care ar ajunge astfel ca autovehiculul său să circule fără a avea achitat tariful de utilizare a drumurilor, și alți utilizatori care și-au achiziționat rovinietă.

Totodată, nu trebuie omis faptul că obiectul de activitate al societății petente îi impune o diligență maximă în obținerea tuturor documentelor necesare desfășurării activității sale. Achitarea rovinietei pentru data punerii în circulație a autovehiculului este prevăzută expres de lege. Achitarea unor taxe pentru perioade ulterioare ori anterioare datei constatate în procesul verbal nu poate fi luată în considerare ca o circumstanță favorabilă înlocuirii sancțiunii, întrucât ar duce la ideea posibilității achitării tarifului „pe sărite”, cu consecința nerespectării dispozițiilor legale.

În aceste condiții, instanța apreciază că pentru corectarea conduitei petentului este necesară menținerea sancțiunii amenzii aplicate prin procesul-verbal contestat.

P___ urmare, pentru cele ce preced, instanța, în temeiul prevederilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, va respinge plângerea formulată, ca fiind nefondată.

Văzând că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată,

Pentru aceste motive,

În numele legii,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea contravențională formulată de petentul ______________________________ SRL, cu sediul în Bascov, ___________________, jud. Argeș, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN, cu sediul în București, ____________________. 401A, sector 6, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/24.10.2012.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 26.03.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

A_____ C____ L____ B_____

Red. CA/______________________> 4 ex. – 20.04.2013.

Publicitate

Alte spețe similare

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

office@avocatura.com

Formular de contact

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de AVOCATURA COM S.R.L.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Consultanță juridică online Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025