ROMANIA

JUDECĂTORIA INEU,JUDEȚUL A___ OPERATOR 2826

DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR.1253/2013

Ședința publică din 15 noiembrie 2013

Instanța constituită din:

Judecător: L____ M______

Grefier: B______ M______

S-a luat în examinare cauza civilă privind plângerea formulată de petenta I____ F______-M_______ împotriva intimatei Inspectoratul de Poliție Județean A___ ,pentru anularea procesului verbal de contravenție ________, nr. xxxxxxx emis de intimată la data de 13.07.2013.

La apelul nominal lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei,după care se constată că a fost comunicat exemplarul doi al întâmpinării și al înscrisurilor depuse de intimată cu petenta pentru studiere, și că aceasta nu a depus răspuns la întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a formula alte cereri sau apărări.

Nemaifiind alte cereri, instanța încuviințează petentei proba cu înscrisuri , după care văzând că petenta a solicitat judecata și în lipsă, instanța declară încheiată faza probatorie și pe marginea probelor de la dosar trece la soluționarea plângerii.

Plângerea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei, potrivit art.19 din OUG nr.80/2013.

J U D E C A T A,

Constată că prin plângerea contravențională, înregistrată la această instanță la data de 16 august 2013, legal timbrată, petenta I____ F______ M_______, domiciliată în Germania, Lictestain, F______ Strasse, 24/1, CNP.xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul procesual ales în România, la Cabinet de Avocat S______ R_____, din A___, ______________________.310, jud.A___ a solicitat în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean A___, cu sediul în A___, ___________________.17-19, jud.A___, anularea procesului verbal de contravenție ________, nr.xxxxxxx, întocmit de intimată la data de 13.07.2013 ca nelegal și netemeinic.

Nu a solicitat cheltuieli de judecată.

În fapt, petenta arată că, la data reținută în procesul verbal, în timp ce se deplasa cu autoturismul din direcția Chișineu Criș spre Buteni, a fost oprită de un echipaj de la poliție rutieră, ocazie cu care a fost amendată cu 720 lei amendă contravențională deoarece a circulat cu 96 Km/h, fără a se indica exact în cuprinsul acestuia ,,locul” unde a fost surprinsă cu această viteză, existând simpla mențiune pe DN 79 A, acest drum avînd o întindere de mai mulți km., atât înaintea localității Șicula cât și la ieșirea din această localitate și că nu s-a indicat nici locul amplasării radarului.

Prin urmare, față de neidentificarea exactă a locului susține că nu se cunoaște nici care era limita de viteză pentru acel sector și care este viteza cu care s-a depășit această viteză pentru o corectă stabilire a sancțiunii.

De asemenea, susține că viteza de deplasare era mai mică decât cea reținută în procesul verbal, și că nu se afla în localitate ci în afara localității la momentul înregistrării vitezei, motiv pentru care a solicitat admiterea plângerii și anularea procesului verbal contestat.

Plângerea nu a fost motivată în drept, fiind aplicabile prevederile art. 31 din OG 2/2001, prevederile OUG nr.195/2002 republicată.

Intimata Inspectoratul de Poliție Județean A___, nu s-a prezentat în instanță, dar prin întâmpinarea depusă la filele 16-17 dosar, a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, având în vedere că fapta petentei a existat și este încadrată juridic corespunzător, procesul verbal fiind atât temeinic cât și legal întocmit, care cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute la art. 16 și 17 din OG 2/2001.

Totodată, a arătat că petenta prin fapta sa, a încălcat normele rutiere prevăzute în legislația în vigoare, depășind viteza maximă cu 46 Km/h în localitatea Șicula, așa cum rezultă din planșele foto depuse în probațiune, fapta fiind încadrată juridic corespunzător, petentei nefiindu-i pricinuită vreo vătămare care potrivit art.175 alin.1 din Legea nr.134/2010 să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului.

Pentru soluționarea cauzei a fost încuviințată proba cu înscrisuri, sens în care s-au depus la dosar următoarele: chitanța de plată a taxei judiciare de timbru fila 4, copie proces-verbal de contravenție fila 5, împuternicire avocațială pentru redactare plângere, fila 6-7, întâmpinare intimată filele 16-17, referat întocmit la 25.09.2013, fila 8, planșe foto fila 19, raport întocmit la 05.09.2013, filele 20-21, buletin de verificare metrologică, fila 22 dosar.

Examinând legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, din probele administrate în cauză, instanța reține în fapt următoarele:

Prin procesul verbal ________, nr.xxxxxxx, întocmit de intimată la data de 13.07.2013, fila 5 dosar, petenta I____ F______ M_______ a fost sancționată cu amendă contravențională în sumă de 720 lei și 6 puncte de penalizare, pentru săvîrșirea contravenție prevăzut de art.121 alin.1 din HG nr.1391/2006, și sancționată de art.108 alin.1,lit.d, pct.3, din OUG nr.195/2002 republicată.

Prin procesul verbal de mai sus, s-a reținut în fapt că la data de 31.07.2013, petenta a fost depistată în trafic conducând autoturismul marca Audi, cu număr de înmatriculare RT-MR.812, pe DN 79/A, din direcția Chișineu Criș spre Buteni, mai precis pe DN 79 A pe raza localității Șicula cu viteza maximă de 96 km/h, într-o zonă cu limita de viteză de 50 Km/h, viteză înregistrată cu aparatul de tip R____, montat pe auto MAI xxxxx.

În termen legal, petenta a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție, apreciind că procesul verbal de contravenție este nelegal și netemeinic deoarece viteza cu care a circulat a fost mai mică iar pe de altă parte nu s-a indicat exact locul unde a circulat cu viteza reținută și nici locul în care a fost montat aparatul radar, pentru a se stabili corect viteza legală admisă în zonă.

Din mențiunile procesului - verbal de contravenție, precum și referatul de verificare a plângerii întocmit la data de 25.09.2013 filele 20-21 dosar, respectiv planșele foto atașate la fila 19 dosar, raportul de serviciu al agentului constatator din data de 05.09.2013, fila 20 dosar, instanța reține că în data de 31.07.2013, orele 18:46, petenta a fost depistată în trafic pe DN 79 A, pe raza localității Șicula, conducând autoturismul marca Audi, cu număr de înmatriculare RT-MR-812, cu viteza de 96 Km/h.

Viteza de circulație a autoturismului condus de petentă a fost înregistrată de agenții intimatei cu aparatul radar montat pe autoturismul de serviciu marca Dacia L____ cu număr de înmatriculare MAI xxxxx, dotat cu sistemul Vision Compact, sistemul fiind omologat și certificat de către Institutul național de Metrologie, așa cum rezultă din planșa foto depusă la fila 19 dosar, respectiv buletinul de verificare metrologică, la fila 22 dosar.

Potrivit art. 121 din HG nr.1391/2006,, Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare. Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.,,

Potrivit art. 49 din OUG nr.195/2002 republicată,,Limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.,,

La art.108 alin.1, lit.d, pct.3 din același act normativ, se arată că : ,,Săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de 6 puncte de penalizare pentru depășirea cu 41 - 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.,,

Ori, după cum rezultă din probele de la dosar, susținerile petentei cu privire la nelegalitatea procesului verbal de contravenție, mai precis că viteza cu care a circulat este mult mai mică și respectiv că nu s-a preciza locul în care a fost depistată în trafic pentru a se verifica limita de viteză maximă admisă nu sunt întemeiate, în condițiile în care viteza cu care aceasta a circulat a fost înregistrată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, în procesul verbal de contravenție fiind menționat la locul comiterii contravenției ,, localitatea Șicula,, limita maximă de viteză în localități fiind de 50 km/h, petenta depășind cu 46 Km/h limita maximă de viteză admisă în localitate.

Aspectele ridicate de petentă cu referire la inexistența contravenției nu au fost dovedite cu nici o probă, astfel că în mod corect intimata a reținut în sarcina petentei existența contravenției, petenta semnând de altfel procesul verbal fără obiecțiuni.

Cu privire la forța probantă a constatărilor procesului verbal și a sarcinii probei, în cauza P__ c/a României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat faptul că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu, impunând însă din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare ( citate fiind cauzele Salabiaku c. Franței, 7 octombrie 1988, par. 28; A_____, par. 60).

Curtea subliniază în speța citată importanța ca în cadrul unui proces, având ca obiect plângere contravențională, instanța națională să ofere petentului cadrul necesar pentru a-si expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale. Curtea a constatat că singurele probe pe baza cărora instanțele naționale puteau pronunța o hotărâre erau cele depuse de agentul constatator iar, în condițiile în care reclamantului i s-a dat posibilitatea pe tot parcursul procesului să-și dovedească afirmațiile, acesta nu a fost plasat într-o situație dezavantajoasă, astfel încât nu a fost încălcat art. 6 CEDO.

În jurisprudența recentă, respectiv cauza ,,N_______ G_______ împotriva României,, (hotărâre pronunțată în 03.04.2012) în care Curtea a analizat echitatea unei proceduri contravenționale în materia tulburării ordinii publice, după modificarea legislației și practicii naționale pe care anterior le considerase contrare art. 6 CEDO, și a constatat respectarea art.6 din Convenție, reclamanta având posibilitatea în cadrul procedurii interne să prezinte probe pentru a răsturna prezumția relativă de care „beneficia” procesul-verbal contestat, potrivit legislației naționale. În opinia Curții, nici un element din dosarul cauzei nu dovedea faptul că instanțele naționale ar fi avut idei dinainte formate cu privire la vinovăția reclamantei. Prin această hotărâre, Curtea a constatat că statul român a respectat exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, în special sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție, specifică materiei penale, dar aplicabilă și în domeniul contravențional, în anumite condiții.

Prezumția de legalitate de care se bucură în sistemul de drept procesul verbal de constatare a contravențiilor, nu este deci contrară dispozițiilor art.6 par.2, fiind necesar a se face de către instanță o analiză de la caz la caz, respectiv dacă această prezumție aduce sau nu atingere principiului proporționalității între scopul urmărit și mijloacele utilizate, mai ales în ceea ce privește dreptul la apărare al petentei care i-a fost acordat pe toată perioada controlului și la încheierea actului sancționator, unde avea posibilitatea legală de a-și formula obiecțiunile.

Nu se poate nega forța probatorie a procesului verbal de constatare a unei contravenții, acesta fiind un act întocmit de către un agent al statului, dovada contrară revenind deci petentei, care în speță nu a dovedit în mod indubitabil absența oricărei răspunderi, cu consecința anulării procesului verbal de contravenție.

Prin urmare, văzând în drept prevederile art.121 alin.1 din HG nr.1391/2006, art.108, alin.1, lit.d, pct.3, din OUG nr.195/2002, republicată, precum și prevederile OG nr.2/2001 cu modificări, urmează a se respinge plângerea formulată de petentă ca neîntemeiată, cu consecința menținerii dispozițiilor procesului verbal de contravenție ________, nr.xxxxxxx, întocmit de intimată la data de 13.07.2013 ca legale și temeinice.

În conformitate cu prevederile art.36 alin.2 din OG nr.2/2001 cu modificări, urmează a fi obligată petenta la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli la stat, justificate prin cheltuieli cu procedura și purtarea procesului.

Văzând că nu s-au solicitat și justificat cheltuieli de judecată de către intimată, conform disp.art.453 c.pr.civilă, nu se vor acorda.

Pentru aceste motive, în numele legii,

H O T Ă R Ă Ș T E,

Respinge plângerea formulată de petenta I____ F______ M_______, domiciliată în Germania,Lictestain, F______ Strasse, 24/1, CNP.xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul procesual ales în România, la Cabinet de Avocat S______ R_____, din A___, ______________________.310, jud.A___ împotriva intimatei Inspectoratul de Poliție Județean A___, cu sediul în A___, ___________________.17-19, jud.A___, pentru anularea procesului verbal de contravenție ________, nr.xxxxxxx, întocmit de intimată la data de 13.07.2013, a cărui dispoziții le menține.

Fără cheltuieli de judecată.

Obligă petenta la 100 lei cheltuieli de judecată către stat.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Ineu.

Pronunțată în ședința publică din 15 noiembrie 2013.

Judecător, Grefier,

L____ M______ B______ M______

Red.L.M.

Tehnored. B.M.

4ex./2 _______________

Se comunică cu:

Petenta-I____ F______ M_______, cu domiciliul procesual ales în România, la Cabinet de Avocat S______ R_____, din A___, ______________________.310, jud.A___

Intimata-Inspectoratul de Poliție Județean A___, cu sediul în A___, ___________________.17-19, jud.A___