Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA II CIVILĂ-C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința publică din 19 Ianuarie 2012

PREȘEDINTE - A____ P_________

Judecător I_____ D_____

Judecător B_______ D______ G________

Grefier E____ C______

Decizia nr.63/ca

Pe rol judecarea recursului administrativ promovat de recurenta _______________________ împotriva sentinței civile nr.6281/30.03.2011 pronunțată de Judecătoria Iași

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat M_____ C_____________ pentru recurentă, lipsă intimatul.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care

Avocat M_____ C_____________ depune la dosar împuternicire avocațială pentru recurentă practică judiciară. Declară că nu mai are cereri sau probe de formulat.

Instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Recurenta prin avocat solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate, în sensul obligării intimatului la plata cheltuielilor de judecată. Invocă disp. art.274 Cod procedură civilă potrivit cărora”partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească și cheltuielile de judecată. Solicită a se avea în vedere împrejurarea că, cheltuielile de judecată au fost dovedite, apărările făcute de petentă în cauză au dus la convingerea instanței că plângerea este admisibilă. Solicită admiterea recursului , fără cheltuieli de judecată în recurs-precizează că le va solicita pe cale separată.

Instanța rămâne în pronunțare.

T R I B U N A L U L

Asupra recursului contravențional de față:

Prin sentința civilă nr. 6281/30.03.2011 pronunțată de Judecătoria Iași în d. nr. XXXXXXXXXXXXXX a fost admisă în parte plângerea formulată de petenta _______________________ împotriva procesului verbal de contravenție 32/130 din 06.10.2010 întocmit de intimata A___-CJPC Iași, a fost admisă în parte cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta T______ M______ G___, s-a constatat decontravenționalizarea faptei reținute în sarcina petentei și a fos exonerată aceasta de sancțiunea amenzii și sancțiunea complementară privind restituirea sumelor reprezentând comision de risc, s-a dispus suspendarea executării sancțiunii complementare privind restituirea sumelor reprezentând comision de risc până la soluționarea prezentei cauze prin hotărâre irevocabilă, s-a respins cererea privind constatarea suspendării executării sancțiunii amenzii, s-a respins cererea petentei privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate și cererea privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare, s-a respins cererea petentei privind acordarea cheltuielilor de judecata.

Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Iași a reținut că prin procesul verbal de contravenție contestat s-a reținut în sarcina băncii petente, urmare a reclamanțiilor depuse de mai mulți debitori consumatori, că în contractele de credit respective este stipulată perceperea unui comision de risc, iar din extrasele de cont rezultă că petenta a continuat să încaseze comision de risc pentru ratele devenite scadente și achitate după data de 21.06.2010 când a intrat în vigoare OUG nr. 50/2010.

Petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 30.000 RON pentru încălcarea art. 36 din acest act normativ și s-a dispus, ca sancțiune complementară, să restituie consumatorilor în termen de 15 zile de la data primirii procesului verbal, suma reprezentând comision de risc percepută ilegal.

În privința cererii petentei de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, instanța a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a acestei cereri prevăzute cumulativ de art.29 alin.1 din Legea nr. 47/1992. Cu privire la cererea de sesizare a CJUE, procedura reglementată de prevederile art. 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (fostul art. 234 al TCE) permite instanțelor naționale să adreseze Curții de Justiție a Uniunii Europene întrebări privind interpretarea sau validitatea unei norme comunitare, înainte de pronunțarea propriei hotărâri. Instanțele naționale nu pot recurge la această procedură pentru a cere Curții de Justiție să interpreteze dreptul comunitar prin declararea unei prevederi din legislația națională ca fiind compatibilă sau incompatibilă cu dreptul comunitar, rolul Curții fiind acela de interpretare a dreptului comunitar, și nu aplicarea acestuia în dreptul național. Aplicarea dreptului comunitar, într-un anumit litigiu, cade în sarcina instanței naționale. Totodată, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene este obligatorie numai în situația în care nu mai există o altă cale de atac în dreptul intern, în celelalte situații rămânând la aprecierea instanței naționale și este nevoie ca răspunsul la întrebarea preliminară să condiționeze soluționarea pe fond a cauzei. Astfel cum a precizat Curtea și în cauza Foglia Novello 104/79, procedura întrebărilor preliminare “nu se poate transforma într-o contrucție artificială” prin intermediul căreia să se ajungă indirect la modificarea legislației în vigoare prin intervenția Curții Europene.

În speță petenta a solicitat adresarea unor întrebări preliminare pentru verificarea conformității ordonanței 50 /2010 cu prevederile directivei europene 48/2008 precum și cu privire la modalitatea de aplicare a directivelor 2008/48 și 93/13 de către instanțele naționale. Or această activitate excede competenței Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Pe fondul plângerii, instanța a constata că procesul verbal de contravenție se referă la contracte încheiate înainte de _____________________ OUG nr.50/xxxxxxxxxxxxxx10, aflate în derulare, cu privire la care banca avea obligația de a le pune în acord cu art.36 în termen de 90 de zile potrivit art. 95 din ordonanță, respectiv de a elimina comisionul de risc. În speță banca a continuat să încaseze și după data intrării în vigoare a OUG nr. 50/2010 comisionul de risc, eventual sub o altă denumire –comision de administrare, aspect necontestat și nici nu a făcut dovada că s-ar fi conformat obligației impuse de art.95 ( de a elimina comisionul de risc din contract în termen de 90 de zile) până la data întocmirii procesului verbal. În aceste condiții instanța a reținut că procesul verbal a fost întocmit în mod legal și temeinic raportat la cadrul legal aplicabil la data întocmirii.

Ulterior întocmirii procesului verbal, a constatat instanța, a intervenit decontravenționalizarea faptei reținute în sarcina petentei. Pe cale de consecință, deși nu se justifică anularea procesului verbal ( pentru că fapta reținută a fost săvârșită și reprezenta contravenție la data săvârșirii sale), totuși se impune exonerarea petentei de sancțiunile aplicate, care nu mai pot fi executate. Cu referire la măsura restituirii sumelor încasate cu titlul de comision de risc ( care sunt individualizate prin indicarea chitanțelor de plată), exonerarea petentei prin prezenta hotărâre este impusă exclusiv în considerarea împrejurării că aceasta a fost dispusă ca și consecință a săvârșirii unei contravenții și ca formă a răspunderii contravenționale, care nu suzbzistă, însă nu afectează/prejudecă sub nici o formă o eventuală acțiune civilă (comercială) formulată de partea interesată privind restituirea .

În baza art. 32 alin.3 din OG nr.2/2001 și 88 alin.3 din OUG nr.50/2010, instanța reține că exercitarea prezentei plângerii contravenționale a determinat suspendarea de drept a executării sancțiunii amenzii însă nu și suspendarea executării sancțiunii complementare privind restituirea sumelor încasate cu titlul de comision de risc. În consecință, instanța a apreciat că nu se justifică a mai constata prin prezenta hotărâre suspendarea executării sancțiunii amenzii, care decurge din lege.

Pe de altă parte se justifică a dispune suspendarea executării sancțiunii complementare, pentru a evita ca petenta să fie supusă vreunei măsuri de executare care, în lumina celor de mai sus, ar fi lipsită de suport legal. Corelativ, a fost admisă în parte și cererea de intervenție accesorie în sprijinul intimatei.

Instanța a respings cererea de obligarea a intimatei la plata cheltuielilor de judecată, apreciind că aceasta nu poate fi considerată ca fiind în culpă procesuală cât timp admiterea în parte a plângerii este justificată de o împrejurare ulterioară și independentă de activitatea intimatei ca și organ constatator al contravenției la 06.10.2010, respectiv _____________________ Legii nr. 288/2010 publicată în Monitorul Oficial 888/30.12.2010.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, petenta _______________________ criticând-o pentru nelegalitate, susținând că în mod greșit nu i-au fost acordate cheltuielile de judecată, fiind eronat interpretate disp. art. 274 C. proc. civ.

A susținut recurenta că vor fi suportate cheltuielile de judecată de partea din vina căreia s-a promovat acțiunea adică tocmai de partea care a pierdut procesul, neputând fi ignorat rolul cheltuielilor de judecată de a acționa ca veritabile sancțiuni procedurale. Culpa procesuală nu trebuie confundată cu exercitarea cu rea credință a drepturilor procesuale. Constatându-se caracterul real, necesar și rezonabil al cuantumului cheltuielilor de judecată, acestea trebuie acordate părții ce a câștigat procesul, fiind irelevantă buna credință a părții ce a pierdut.

S-a mai invocat faptul că anularea procesului-verbal ca urmare a dezincriminării faptelor constatate nu poate avea incidență asupra acordării cheltuielilor de judecată.

Recursul a fost motivat în drept, invocându-se disp. art. 304 pct. 9 C. Proc. Civ. și este scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Intimata Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor – C___________ Județean pentru Protecția Consumatorilor Iași nu a formulat întâmpinare.

In recurs nu s-au administrat probe noi, recurenta, prin avocat, depunând la dosar practică judiciară.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs, dar și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3041 C. Proc. Civ., tribunalul reține că recursul este nefondat, sentința Judecătoriei Iași fiind legală și temeinică.