R O M Â N I A

TRIBUNALUL M____

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

SENTINȚA Nr. 135/2015

Ședința publică de la 03 Februarie 2015

Completul constituit din:

Președinte M____ R_______

Grefier A__-M____ T_____

Pe rol judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta _______________________, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G_______ REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BRASOV, pârât ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANTELOR PUBLICE M____, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 19.01.2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea la data de 3.02.2015.

T R I B U N A L U L,

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la nr. XXXXXXXX din 26.03.2014, reclamanta S.C. M_______ P______ S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta D.G.R.F.P. B_____ – A.J.F.P. M____, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

- anularea Deciziei nr. xxxxx din 25.02.2014 emisă în soluționarea contestației precum și a deciziilor: de constatare a pierderii valabilității eșalonării la plată a obligațiilor fiscale; de pierdere a valabilității amânării la plata a penalităților de întârziere; referitoare la obligațiile de plată accesorii reprezentând penalități; privind obligațiile fiscale stabilite in urma corecțiilor evidentei fiscale, nr. 5780/29.01.2014; referitoare la obligațiile de plată accesorii, nr. xxxxx/29.01.2014; referitoare la obligațiile de plată accesorii, nr. xxxxx/31.01.2014.

În motivare s-a arătat că reclamanta a beneficiat de eșalonare la plată a obligațiilor bugetare, eșalonare aprobată prin Decizia nr. 5780/11.06.2013, în baza căreia a achitat ratele, inclusiv rata nr. 6, potrivit anexei scadentă la 16.12.2013, la data de 15.01.2014 fiind respectate condițiile și termenele de plată.

Se arată că pârâta a constatat totuși și a emis decizie de pierdere a valabilității eșalonării de plată, care a fost contestată, însă contestația a fost respinsă, deși nu i se poate reține o culpă.

În drept s-a făcut trimitere la prevederile invocate în acțiune.

În probațiune au fost depuse următoarele înscrisuri: decizia nr. 5780/29.01.2014, de constatare a pierderii valabilității eșalonării la plată a obligațiilor fiscale; decizia nr. xxxxx/29.01.2014, de pierdere a valabilității amânării la plata a penalităților de întârziere; decizia nr. xxxxx/29.01 2014, referitoare la obligațiile de plată accesorii reprezentând penalități; decizia de impunere privind obligațiile fiscale stabilite în urma corecțiilor evidenței fiscale, nr 5780/29.01.2014; decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii, nr. 5780/29.01.2014; decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii, nr. xxxxx/31.01.2014; extras de cont; copie o.p. nr. 2/15.01.2014; cererea nr. 4/29.01.2014.

Reclamanta a formulat precizare de acțiune, prin care a indicat suma ce se solicită a fi restituită care a fost plătită cu titlu de accesorii și contul bancar.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii și menținerea actelor administrative emise.

Se arată în motivare că reclamanta nu aduce argumente care să ducă la anularea deciziilor, că motivul pierderii eșalonării este neachitarea în termenele prevăzute de lege a obligațiilor stabilite prin graficul de eșalonare aferent deciziei nr. 5780/11.06.2013, respectiv a ratei nr. 6 plătită în 15.01.2014 transmisă de instituția bancară numai la 16.01.2014, așa cum rezultă din mesajul electronic de plată.

Au fost citate prevederile art. 10 alin. 1 lit. c și art. 13 alin. 1 din O.U.G. nr. 29/2011.

Reclamanta a mai formulat o precizare de acțiune, prin care a solicitat și anularea Deciziei nr. 462/2014, întrucât în soluționarea contestației pârâta a emis 2 decizii.

S-a formulat și răspuns la întâmpinare.

A fost depusă la dosar toată documentația avută în vedere de pârâtă la emiterea deciziilor contestate.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:

Prin decizia nr. 5780 din 29.01.2014, DGRFP B_____ – AJFP M____ a constatat pierderea valabilității eșalonării la plată a obligațiilor fiscale de către reclamanta M_______ P______ SRL, pentru suma rămasă de plată din eșalonare în cuantum de 301.902 lei.

Pentru a se dispune astfel s-a reținut că reclamanta a achitat rata de eșalonare cu scadența la 16.12.2013 cu întârziere, respectiv la data de 16.01.2014. Ca și temei de drept se reține art. 10 alin. 1 lit. c din OUG nr. 29/2011 și este consemnată ca și consecință, continuarea măsurilor de executarea silită pentru întreaga sumă.

Deasemenea au fost emise deciziile nr. xxxxx/29.01.2014 de pierdere a valabilității eșalonării la plată a penalităților de întârziere în sumă de 42.161 lei, precum și a penalităților în sumă de 30.190 lei și cea cu nr. xxxxx/31.01.2014 pentru accesorii în sumă de 12.552 lei.

Reclamanta a formulat contestație administrativă împotriva acestor decizii, care a fost respinsă prin Decizia nr. xxxxx/25.02.2014, cu motivarea că nu s-a respectat termenul legal prevăzut pentru plata ratei potrivit graficului de eșalonare.

Se reține în considerente că termenul de plată prevăzut în graficul de eșalonare pentru suma de 52.113 lei era scadent la 15.01.2014, iar plata efectuată de către reclamanta a fost transmisă bugetului de stat la data de 16.01.2014, așa cum rezultă din mesajul electronic de plată și din înregistrarea în evidența fiscală a contribuabilului.

În raport de situația de fapt constatată, instanța are de stabilit care este data achitării ratei pentru care termenul de plată este stabilit în graficul de eșalonare la data de 16.12.2013 și scadența la data de 15.01.2014.

Potrivit extrasului de cont de la fila 13 din dosar, reclamanta a achitat prin Bancpost SA suma de 52.113 lei, la data de 15 ianuarie 2014, cu ordinul de plată nr. 2 de la fila 14 dosar, acesta fiind cuantumul stabilit în graficul de eșalonare (fila 77 dosar).

Văzând susținerea reclamantei, potrivit căreia sunt aplicate greșit prevederile art. OUG nr. 29/2011, se constată că pentru plata creanțelor fiscale există dispoziții exprese care determină data plății.

Astfel potrivit art. 114 alin. 3 lit. c din OG nr. 92/2003, în cazul stingerii prin plată a obligațiilor fiscale, momentul plății este: în cazul plăților efectuate prin decontare bancară, data la care băncile debitează contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, astfel cum această informație este transmisă prin mesajul electronic de plată de către instituția bancară inițiatoare, potrivit reglementărilor specifice în vigoare, cu excepția situației prevăzute la art. 121, data putând fi dovedită prin extrasul de cont al contribuabilului.

În consecință, data plății este 15.01.2014 și nu 16.01.2014 cum susține pârâta, pentru că din nici un document din dosar nu reiese o altă dată de debitare a contului contribuabilului, iar prin ordinul de plată nr. 2/15.01.2014 este dovedit că aceasta este data plății.

Dealtfel, împrejurarea că banca ar fi transmis prin mesaj electronic o altă dată-cea de 16.01.2014, cum vrea să acrediteze pârâta, nu îi este imputabilă reclamantei, dar oricum este inadmisibil să nu fie avut în vedere ordinul de plată ca dovadă a datei plății, cât timp această dovadă este reglementată expres de textul de lege anterior menționat.

Pentru aceste considerente, se constată că în mod nelegal s-a constatat pierderea valabilității eșalonării la plată, precum și că nelegal s-au calculat accesorii, reprezentând penalități și s-au stabilit obligații fiscale în urma corecțiilor evidenței fiscale.

Pentru argumentele arătate, instanța va admite acțiunea formulată și precizată, cu consecința anulării actelor contestate ca nelegale, inclusiv a deciziei nr. 462/30.06.2014 prin care s-a respins contestația împotriva acelorași acte contestate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea în contencios administrativ formulată și precizată de reclamanta _______________________ (cu sediul în Tg. M____, _________________________, JXXXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxx) în contradictoriu cu pârâta DGRFP B_____-AJFP Tg-M____ (cu sediul în B_____, ____________________________. 7, județ B_____).

Anulează Decizia nr. xxxxx din 25.02.2014, Decizia nr. 462/30.06.2014, precum și deciziile nr. 5780/29.01.2014 de constatare a pierderii valabilității eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, nr. xxxxx/29.01.2014 de pierdere a valabilității amânării la plată a penalităților de întârziere, decizia nr. xxxxx/29.01.2014 referitoare la obligațiile de plată accesorii reprezentând penalități, decizia nr. 5780/29.01.2014 privind obligațiile fiscale stabilite în urma corecțiilor evidenței fiscale nr. 5780/29.01.2014, decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr. xxxxx/29.01.2014 și decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr. xxxxx/31.01.2014, emise de pârâtă.

Cu drept de recurs în termei de 15 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul M____.

Pronunțată în ședință publică azi, 03.02.2015.

Red. R.M.

Tehnored. T.A.M

5 exemplare/22.06.2015