Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - reziliere contract -

OPERATOR 3074 – CONFIDENȚIAL

DATE CU CARACTER PERSONAL

R O M Â N I A

TRIBUNALUL N____

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 17.03.2015

DECIZIA CIVILĂ NR. 147/AC

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE	- C_____ M______	- judecător
	- U__ A__- M____	- judecător
	- M______ M____	- grefier

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de pârâții: C________ Ș_____-C____ și P___ C______-E____, cu domiciliul ales la cabinet avocat Hurgheș L______ din Piatra N____, _______________________. 26, județul N____, împotriva sentinței civile nr. 2459 din 19.06.2014 pronunțată de Judecătoria Piatra N____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu reclamanții – intimați C________ V_____ și C________ E________, domiciliați în Piatra N____, _____________________, județul N____.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanții-pârâți reprezentați de avocat Hurgheș L______, cu împuternicire avocațială ________ xxxxxx/2014, aflată la fila 7 dosar și intimații - reclamanți C________ V_____ (legitimat cu C.I. ________ nr. xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx) și C________ E________ (legitimată cu C.I. ________ nr. xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx) asistați de avocat A____ T______, cu împuternicirea avocațială ________ nr. xxxxxx/2014.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:

- obiectul dosarului este reziliere contract;

- cauza se află la al treilea termen de judecată;

- stadiul procesual – apel;

- procedura de citare este legal îndeplinită;

Se depune la dosar, de către apărătorul apelanților – pârâți, avocat Hurgheș L______, o procură autentificată la Consulatul General al României la Bologna, sub nr. 2471/C-2904 din 04.03.2015.

Arată apărătorul apelanților că, înscrisul depus fiind un răspuns la interogatoriu ( nu este un înscris nou), este o probă administrată prin intermediul său și nu a depus la dosar și o copie a acestuia în vederea comunicării, dacă instanța apreciază că se impune va face o copie și o va înmâna părții adverse.

Avocat A____ T______, pentru intimații – reclamanți arată că a lecturat înscrisul respectiv și nu solicită a i se înmâna o copie, dar are de ridicat o chestiune referitoare la răspunsul la interogatoriu, respectiv, din câte își aduce aminte de la termenul anterior, aceste răspunsuri trebuiau consemnate în mod distinct, așa cum se discutase și anume ca răspunsurile la interogatoriile luate celor doi apelanți să fie depuse separat în cuprinsul unor procuri speciale pentru fiecare în parte, dacă instanța apreciază că este suficientă această manieră de a se răspunde în cadrul aceleași procuri, nu mai are de formulat alte cereri.

Față de împrejurarea că au răspuns ambii apelanți prin aceeași procură autentificată, ținând cont că aceștia sunt în străinătate, tribunalul apreciază că este suficient și nu se impune ca fiecare parte să dea în mod distinct răspuns la interogatoriu.

Apărătorul apelanților – pârâți, avocat Hurgheș L______ arată că nu mai are de formulat alte cereri în cauză.

Nemaifiind alte cereri de formulat, în raport de dispozițiile art. 244 Noul Cod de procedură civilă, tribunalul declară încheiată cercetarea procesului, deschide etapa dezbaterilor și acordă cuvântul apelanților prin avocat în susținerea apelului.

Având cuvântul pentru apelanții - pârâți, avocat Hurgheș L______ solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și pe cale de consecință să se dispună modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii formulată de către intimații – reclamanții C________ V_____ și C________ E________ și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

Solicită ca la pronunțarea hotărârii să se aibă în vedere probatoriul administrat în cauză în fața instanței de fond și în apel, prin care a arătat nemijlocit că debitorii obligației de întreținere C________ Ș_____ - C____ și P___ C______ – E____ au trimis sume de bani în țară părinților în virtutea îndeplinirii obligației de întreținere asumată prin contract.

Pe de altă parte părțile, atât apelanții cât și intimații au cunoscut în mod echivoc faptul, la momentul încheierii contractului de întreținere, că debitorii obligației (și se referă la apelanții C____ și C______) sunt plecați din țară, deci practic obligația de întreținere așa cum a fost ea stipulată în contract nu putea fi îndeplinită. Pe de altă parte, în același contract se arată faptul că în caz de nerespectare a obligației de întreținere din partea întreținătorilor când executarea în natură a devenit imposibilă din culpa acestora, creditorii obligației de întreținere își rezervă dreptul de a cere instanței transformarea obligației într-o sumă de bani, fie rezilierea contractului. Ori, în situația în care de la momentul încheierii contractului și până la data introducerii acțiunii, întreținuții au primit numeroase sume de bani, apreciază că în mod tacit părțile s-au înțeles că această obligație de întreținere să aibă loc prin remiterea unor importante sume de bani. Raționamentul pentru care s-au trimis și aceste sume de bani a fost tocmai și datorită faptului că intimații sunt pensionari, au pensii foarte mici, iar sumele ce au fost trimise din afară au reprezentat suplimentarea veniturilor acestora.

Arată apărătorul apelanților că, importante sume de bani au fost trimise pentru edificarea unui imobil. La termenul anterior a depus o expertiză extrajudiciară în construcții care arată în mod nemijlocit că acel imobil edificat pe terenul proprietatea părților este în valoare de aproximativ 7.000 euro, ori până la 20.000 euro, bani trimiși în țară rămâne o diferență de 13.000 euro, care au fost trimiși în mod periodic.

Acestea sunt considerentele pentru care solicită a se aprecia că sentința primei instanțe este nelegală și netemeinică, să se admite apelul cu consecința respingerii acțiunii intimaților – reclamanți C________ V_____ și E________.

Avocat A____ T______, pentru intimații – reclamanți C________ V_____ și C________ E________ solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate, ca fiind temeinică și legală, cu obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată.

Arată apărătorul intimaților că, în mod permanent s-a vorbit despre faptul că la încheierea contractului de întreținere, reclamanții aveau cunoștință despre faptul că întreținătorii urmau să execute această obligație de întreținere de la distanță cunoscând faptul că aceștia se află în străinătate.

Ori, potrivit interogatoriului depus la dosarul cauzei și aceștia recunosc că la data încheierii contractului de întreținere se aflau în străinătate, cu toate acestea s-au învoit să încheie un astfel de contract chiar dacă părea imposibil a asigura această întreținere.

Solicită de asemenea a se observa că, suma de 200 de lei înscrisă în contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere este una cu titlu onorific, întreținerea în mod evident cerea să se execute prin asigurarea celor necesare traiului, asigurarea și întreținerea stării de sănătate a intimaților – reclamanți.

Cu toate acestea (toate părțile implicate în contract știau clauzele contractuale) apelanții au înțeles să nu-și execute această obligație de întreținere.

Mai mult decât atât, sumele fabuloase pe care apelanții susțin că le-au trimis în țară au fost dovedite ca fiind sume de bani pentru acel imobil – casă nouă de locuit, edificată pe parcursul perioadei contractuale. Ori, dacă acești bani au fost trimiși pentru casă, părinții mai degrabă s-au ocupat de toate cele necesare procurării și edificării acestui imobil, nu vede cum apelanții au reușit să demonstreze faptul că și-au întreținut cei doi părinți.

Tot în răspunsul la interogatoriu, se poate observa reaua lor credință în momentul în care, deși atât mama cât și tatăl au avut nevoi medicale serioase, atât în Italia cât și în țară( și sunt înscrisuri la dosarul cauzei), apelanții arată că nu au cunoscut despre aceste situații, deși personal mama le-a solicitat ajutor atunci când s-a aflat în Italia, fiind nevoită să plece la muncă pentru a-și asigura medicația necesară care nu este una tocmai ieftină și nici posibilitățile financiare din țară nu au ajutat-o să treacă peste aceste greutăți medicale.

Mai arată că, deși transferurile de bani s-au făcut de pe conturile apelanților către cei rămași în țară, respectiv intimații C________, aceștia nu mai recunosc și nu mai fac diferența dintre sumele de bani câștigate de mama lor C________ E________ și sumele de bani trimise de ei prin intermediul acelui cont din Italia, pentru edificarea imobilului casă de locuit.

Cu privire la acea expertiză extrajudiciară depusă la dosarul cauzei arată că aceasta atestă cele confirmate chiar și de martorii audiați în cauză și anume faptul că s-a edificat această casă de locuit. Prețul acesteia, valoarea materialelor de construcții utilizate la construirea acestui imobil, nu sunt chestiuni care să-i intereseze pe intimați, acele sume mari de bani puteau fi cheltuite doar cu temelia, cu un beci, sau cu orice altceva. Apărarea potrivit căreia banii trimiși au fost redirecționați către alte scopuri, nici măcar pentru ridicarea casei de locuit, din punctul său de vedere nu trebuie ca instanța să o aibă în vedere și trebuie înlăturată.

Cert este că apelanții nu au demonstrat faptul că au asigurat întreținerea părinților potrivit clauzelor contractuale.

Nici în anul 2013, când au venit acasă și au întocmit acea expertiză extrajudiciară în construcții nu i-au ajutat pe părinți, aceștia nu au avut cunoștință despre data când a fost întocmită acea expertiză. Au ales să nu vorbească cu părinții, dar au venit și au făcut acea expertiză.

Intimații sunt persoane în vârstă, starea de sănătate este în continuare precară, din 2010 până când a început acest litigiu, apelanții nu au dovedit în vreun fel că au trimis bani pentru întreținere, care a rămas neexecutată și de aceea spune că răspunsul la interogatoriu este dat cu rea credință, sunt aspecte pe care ei ( deși dovedite în prezenta cauză) nici măcar acum la finele procesului nu le mai recunosc.

Cu privire la Tanasache I____ arată că aceasta are locuința în Italia și nu s-a pus vreodată problema ca părinții să ia casa de la apelanți și să i-o dea acesteia.

Mai arată că niciun înscris depus în prezenta cauză nu arată faptul că apelanții ar fi trimis bani în țară pentru medicamente sau că în Italia i-au cumpărat mamei vreun medicament, sau i-au asigurat confortul când a stat în spital, pentru că sunt dovezi la dosar și acestea au rămas nerăsturnate până în momentul de față.

Avocat Hurgheș L______, în replică solicită a se observa că, aceste acte medicale sunt din anul 2014 și reprezintă niște bilete de analize efectuate în Italia, după ce a fost ivit litigiul dintre părți. Ori, în condițiile în care se știa de la bun început că apelanții sunt plecați din țară și nu pot să cumpere efectiv medicamente, dar în mod tacit s-au înțeles să le trimită sume importante de bani în țară, nu înțelege motivul pentru care tot se bate moneda că trebuia executată obligația în mod efectiv în natură, în condițiile în care se știa pentru ce sunt plecați apelanții din țară, iar în anul 2013, când s-a întocmit expertiza extrajudiciară s-au deplasat la domiciliul părinților, însă efectiv au fost izgoniți pentru că acolo se afla fiica Tanasache I____.

Avocat A____ T______ arată că se știa că apelanți sunt plecați în Italia, dar nici când mama a fost în Italia nu i-au cumpărat un medicament, iar când s-au întâlnit și-au făcut reproșuri și nici măcar atunci nu și-au executat obligația de întreținere; nu au putut trimite o sumă de bani, dar trebuiau să asigure întreținerea măcar în perioada concediului de odihnă când veneau în țară, dar nu s-a demonstrat nici acest lucru.

În considerarea dispozițiilor art. 394 Noul Cod de procedură civilă, tribunalul declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului civil de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.2459 din 19.06.2014 a Judecătoriei Piatra N____, s-a admis cererea formulată de reclamanții C________ V_____ și C________ E________ în contradictoriu cu pârâții C________ Ș_____-C____ și P___ C______ E____ și în consecință: s-a dispus rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr.143/06.08.2008, repunerea în situația anterioară în sensul revenirii în patrimoniul reclamanților a nudei proprietăți cu privire la imobilul situat în intravilanul ___________________________, jud. N____, compus din: suprafața de 800 m.p., conform măsurătorilor 950 m.p., învecinat cu: N-B____ G_______, E-drum județean R_____-Tazlău, S-D________ G_______, V-I_____ I.I__; o casă de locuit (C1) compusă din șapte încăperi, construită din cărămidă pe fundație de beton, cu acoperiș din șarpantă de lemn, învelită cu tablă, cu o suprafață construită la sol de 100 m.p., edificată pe terenul mai sus menționat; o anexă gospodărească-grajd (C2), compusă din trei încăperi, construită din lemn și lut, pe fundație de beton cu acoperiș tip șarpantă din lemn, învelită cu tablă, cu o suprafață construită la sol de 44 m.p., edificată pe terenul mai sus menționat. Suprafața de xxxxx m.p. situată în intravilanul satului Chintinici, oraș R_____, județul N____, cu NCP 032, înscris în CF nr.993/N a localității R_____.

Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților suma de 1.800 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța sentința prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Reclamanții C________ V_____ și C________ E________ au chemat în judecată pe pârâții C________ Ș_____ C____ și P___ C______ E____, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună rezoluțiunea contractului de întreținere încheiat de părți, repunerea acestora în situația anterioară încheierii contractului, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanții au arătat că au decis să încheie un contract de întreținere cu unul din copiii lor și cu soția acestuia, după o consultare prealabilă cu ceilalți copii, ca urmare a faptului că aveau probleme serioase de sănătate (reclamanta C________ E________ fusese operată după ce a fost diagnosticată cu blocaj major ramură dreaptă, artemie extrasistolică, conform actelor medicale depuse la dosar), iar veniturile lor, însumând 627 lei nu erau suficiente pentru a se îngriji. De asemenea și reclamantul suferă de o afecțiune fizică, anterioară încheierii contractului, de care pârâții aveau cunoștință, constând într-un nodul în zona cervicală care și-a mărit considerabil dimensiunile.

Având în vedere aceste aspecte, reclamanții au hotărât să încheie contractul de întreținere dat fiind că nu aveau resurse, nici fizice, nici materiale.

În vara anului 2009, reclamanta C________ E________ a fost din nou internată în spital, de această dată ca urmare a unor probleme la stomac, însă pârâții au manifestat o totală lipsă de interes față de această problemă, reclamanții fiind obligați să se descurce cu veniturile lor de 627 lei. În anul următor, dată fiind o ușoară îmbunătățire a stării de sănătate a reclamantei, aceasta a plecat în Italia unde a lucrat temporar, în mai multe locuri, pentru a se putea întreține, trimițând lunar mici sume de bani soțului său, C________ V_____. Sumele erau, chiar în aceste condiții, insuficiente deoarece medicația pe care trebuia să și-o asigure lunar este extrem de costisitoare și nu beneficiază de reducere. Deși pârâții și-au asumat obligația de a-i întreține pe reclamanți, având resurse financiare, ambii lucrând în Italia, până în prezent au refuzat să-și îndeplinească obligațiile contractuale, refuzând întreținerea reclamanților și a gospodăriei acestora, toate aflându-se în stare de degradare având în vedere că din cauza vârstei reclamanții nu se pot ocupa corespunzător. De exemplu, ginerele lor a fost cel care le-a reparat soba în condițiile în care ceruseră ajutorul fiului lor. În acest an, reclamantul a plecat în luna februarie la soția sa în Italia, în această călătorie telefonând și fiului său, Cheteanu C____, pentru a se întâlni întrucât nu se mai văzuseră de mult timp, însă acesta nu a dorit să-și vadă tatăl, răspunzând grosolan.

În luna iulie 2013, pârâții au venit în țară, însă nu i-au ajutat în vreun fel pe reclamanți. Nici măcar nu au cunoscut reclamanții unde au stat pârâții pe perioada vacanței din România. În această vizită, pârâta a adresat cuvinte injurioase reclamantei, iar fiul lor nu a făcut nimic pentru a lua apărarea mamei sale.

Un aspect determinat pentru reclamanți în încheierea contractului de întreținere cu pârâții a fost acela că amândoi sufereau de afecțiuni fizice serioase și aveau nevoie de cineva care să-i îngrijească și care să le asigure tratamentul ce se impunea pentru ameliorarea acestor afecțiuni (procurarea de medicamente, internare în spital, etc.).

În drept au fost invocate dispozițiile art.1554 alin.1 și 2 Cod civil.

Pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând că, fiind plecați la lucru în Italia nu au putut asigura executarea permanentă în natură a obligațiilor, însă le-au compensat prin trimiterea periodică de sume de bani în țară, așa cum rezultă din extrasele de cont anexate. Aceste transferuri au fost efectuate în perioada 2008-2012, totalizând suma de 20.280 euro din care suma de 5700 euro a fost trimisă pentru construcția unui imobil, restul de 14.850 euro fiind folosiți pentru nevoile exclusive ale reclamanților. Împărțind suma de 14.580 euro la perioada menționată mai sus, rezultă o medie de aproximativ 300 euro pe lună, sumă mai mult decât rezonabilă dacă se are în vedere valoarea imobilelor ce fac obiectul contractului de întreținere (24.000 lei). în plus, față de această sumă, pârâții au mai cumpărat reclamanților un hidrofor în valoare de 949,82 lei, o combină frigorifică în 2006 și le-au plătit facturile la energie electrică.

Deși pe unele ordine de plată prin care au fost transmise sume de bani din Italia, apare la rubrica beneficiar numele reclamantei P___ C______, sumele au fost încasate în fapt de C________ E________ deoarece, conform convenției de cont de economii în valută pentru persoane fizice din 24.08.2007, încheiat cu BCR SA, reclamanta și C________ Ș_____ C____ erau singurele persoane împuternicite pentru utilizarea contului. Având în vedere că numai reclamanta C________ E________ era în România în acea perioadă, doar ea era îndreptățită să extragă bani din cont.

De la bun început, reclamanții au cunoscut că pârâții, fiind plecați în Italia, nu puteau executa în natură obligațiile de întreținere, însă datorită faptului că aceștia au primit prin transfer importante sume de bani, aveau posibilitatea să-și procure cele necesare unui trai decent.

În ultima perioadă, întreținerea nu a mai fost la fel de consistentă motivat de împrejurarea că s-a formulat cererea de chemare în judecată vizând desființarea contractului.

Instanța a reținut că acțiunea este întemeiată pentru următoarele considerente:

Atât la data încheierii contractului, cât și ulterior, pe parcursul derulării sale, pârâții au locuit în Italia. Totuși, așa cum se menționează și în literatura de specialitate, locuirea în comun nu este de esența contractului de întreținere, iar întreținerea ar putea fi acordată și în ipoteza în care părțile nu locuiesc împreună, nici măcar în aceeași localitate.

Apoi, în interpretarea clauzelor contractuale, pârâții s-au obligat să asigure întreținerea reclamanților în natură, prin asigurarea asistenței medicale, a medicamentelor, a hranei, combustibilului necesar încălzirii locuinței, obiectelor necesare îmbrăcămintei, încălțămintei, îngrijirilor medicale. Instanța nu va reține însă că obligația în discuție este incidentă numai în caz de neputință sau boală, ci indiferent de această situație, pârâții erau datori a îndeplini obligația de întreținere prin asigurarea celor necesare traiului, inclusiv o eventuală medicație.

Sub acest aspect, este de subliniat că întreținerea presupune asigurarea în natură a celor necesare traiului, alimente, îmbrăcăminte, îngrijiri medicale, nefiind necesară, în lipsă de stipulație contrară expresă, locuirea în comun sau gospodărirea împreună a debitorului și creditorului întreținerii.

Totuși, în situația din speță, împrejurarea că pârâții locuiau într-o altă țară și că nu au făcut dovada desemnării eventual a unei persoane, care să le asigure reclamanților întreținerea în natură, conduce la ideea că întreținerea nu a fost prestată. Nu s-a contestat de către pârâți că aceștia veneau în România numai în vacanțe, iar împrejurarea că ar fi trimis diferite sume de bani pârâților nu conduce la concluzia că ar fi fost îndeplinită obligația de întreținere, în natură, care este de esența contractului.

Pe de altă parte, apărările pârâților privind stipularea în contract a valorii întreținerii de 200 lei lunar și că aceștia ar fi trimis reclamanților, prin transfer bancar, chiar mai mult decât această sumă, de asemenea nu dovedește executarea contractului. Astfel, este de subliniat că evaluarea, astfel cum rezultă chiar din contract, s-a făcut numai în vederea taxării notariale, întreținerea neputându-se limita la această sumă. În această ordine de idei, instanța subliniază că de esența contractului este executarea obligațiilor în natură, iar nu printr-o sumă de bani. Transformarea obligației de întreținere în natură în plata unei sume de bani este o facultate lăsată la îndemâna creditorului obligației de întreținere, care acționând în instanță în cazul neexecutării de către debitor a obligației de întreținere și dorind continuarea contractului, poate solicita stabilirea obligației de întreținere printr-o sumă de bani cu titlu de despăgubiri echivalente sub forma unor prestații periodice, susceptibile de modificarea în funcție de necesitățile creditorului.

Nu s-a demonstrat nici convenția părților privind transformarea în bani a obligației de întreținere astfel încât susținerile pârâților privind trimiterea în țară a unor sume de bani nu poate fi apreciată de instanță drept executare a obligațiilor derivând cin contractul de întreținere.

Indiferent care a fost poziția subiectivă la data încheierii contractului și chiar dacă reclamanții știau că pârâții locuiesc în Italia, în condițiile legale care guvernează contractul de întreținere, pârâții, în lipsa dovezilor privind executarea în natură a obligațiilor, prin asigurarea periodică în natură a celor necesare traiului și îngrijirii sănătății reclamanților, se expuneau sancțiunii rezoluțiunii contractului. În consecință, pentru a executa contractul și a-l menține în ființă, aceștia ar fi trebuit să se mute în România sau să revină foarte des pentru a se asigura că reclamanții au toate cele necesare traiului ori, eventual, să desemneze un terț care să îndeplinească aceste obligații în baza unui mandat.

Din probatoriul administrat nu rezultă că aceștia și-au îndeplinit în natură obligațiile asumate, astfel cum reiese și din declarațiile martorilor audiați. În acest sens, s-a arătat că pârâții au venit în România foarte rar, iar din cauza lipsurilor financiare, reclamanta C________ E________, deși cu probleme serioase de sănătate (astfel cum reiese din actele medicale efectuate atât în România, cât și în Italia), a fost nevoită să plece în străinătate pentru a munci, veniturile celor doi reclamanți în România fiind de numai 627 lei lunar.

Dincolo de destinația banilor trimiși de pârâți din Italia, din probatoriu și din susținerile acestora rezultând că parte din sume au fost folosite pentru edificarea unor construcții, oricum în acest fel nu se poate considera îndeplinite obligațiile de întreținere asumate de pârâți. Astfel cum s-a arătat mai sus, de esența întreținerii nu este transmiterea unor sume de bani, ci asigurarea în natură, în raport de necesitățile creditorului întreținerii, a celor necesare traiului și îngrijirii sănătății, efectuare menaj, întreținere locuință corespunzătoare (astfel cum s-a stipulat în contractul încheiat), iar aceasta indiferent chiar de veniturile creditorului.

În acest context, instanța a constatat că obligațiile asumate de pârâți nu au fost îndeplinite, după cum s-a arătat mai sus, în mod greșit aceștia considerând că prin trimiterea unor sume de bani reclamanților își îndeplineau obligația de întreținere. În mod evident, astfel cum reiese din declarațiile martorilor, dar și din susținerile pârâților, din cauza folosirii sumelor de bani trimise de aceștia în România au intervenit neînțelegeri între părți care au condus chiar la ruperea relațiilor de familie, dar aceasta este o altă problemă ce nu face obiectul cauzei.

Ca atare, pentru considerentele expuse, instanța a admis cererea formulată.

Împotriva sentinței pârâții C________ Ș_____-Ceazr și P___ C______ E____ au declarat apel, criticând-o ca netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:

Prin contractul de întreținere autentificat sub nr.1431/06.05.2008, părțile au convenit ca intimații-reclamanți să primească întreținere de la fiul său C________ Ș_____-C____ și soția acestuia P___ E____ C______, în schimbul căreia aceștia din urmă primeau nuda proprietate asupra imobilului descris în contract. Totodată, prin același contract se prevede în mod expres faptul că: ,,în caz de nerespectare a obligației de întreținere din partea întreținătorilor și executarea în natură a devenit imposibilă din cupla acestora, creditorii obligației de întreținere își rezervă dreptul de a cere instanței de judecată fie transformarea obligației de întreținere într-o sumă de bani plătită lunar, fie rezilierea contractului”.

Ori, încă de la momentul încheierii contractului de întreținere, ambele părți cunoșteau faptul că debitorii obligației de întreținere sunt plecați în străinătate și practic acest lucru a făcut imposibilă executarea obligației de întreținere în natură. Raportat la clauza contractului mai sus arătat, coroborat cu situația de fapt existentă, părțile s-au înțeles tacit ca obligația de întreținere să fie executată prin transmiterea unor sume de bani consistente pentru asigurarea tuturor nevoilor. De altfel, încă din anul 2008 și până la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, pârâții au trimis reclamanților suma de 14.580 de euro, așa cum rezultă din înscrisurile depuse constând în transferuri bancare.

Este adevărat că de esența contractului de întreținere este îndeplinirea obligației în natură, însă părțile cunoscând faptul că debitorii obligației sunt plecați au prevăzut posibilitatea îndeplinirii obligației prin transmiterea unor sume de bani, reprezentând echivalentul obligației contractuale. Creditorii obligației de întreținere au acceptat de la bun început faptul că obligația de întreținere va consta în transmiterea unor sume de bani, știut fiind faptul că debitorii aceleiași obligații sunt plecați în străinătate permanent.

De altfel, rațiunea pentru care părțile s-au înțeles în mod tacit cu privire la modalitatea de executare a obligației a constat și în aceea că, întreținuții erau beneficiarii unor pensii destul de mici, iar sumele de bani primite le majorau substanțial veniturile. În perioada 2008-2010 (07.2010 când intimata C________ Ecatreina pretinde că a plecat în Italia) au fost trimiși în țară peste 9.000 de euro, bani încasați de către intimata C________ E________.

Așa cum rezultă din înscrisurile depuse , pârâții-apelanți au trimis bani separat pentru edificarea imobilului, suma de 5.700 de euro. Însuși martorul intimaților-reclamanți arată că valoarea imobilului edificat este de aproximativ 6.000 de euro, restul sumelor trimise de către apelanți au fost ridicate exclusiv de către intimați. Conform unui raport de expertiză extrajudiciară efectuat la cererea apelanților rezultă fără putință de tăgadă că valoarea casei aflată în construcție și pentru care pretinde că au fost trimiși bani este de aproximativ 7.000 de euro, diferența până la 20.280 de euro a fost ridicată de intimații-reclamanți.

Pe de altă parte, atât timp cât întreținătorii au acceptat să primească sume de bani în schimbul prestației în natură a obligației de întreținere pe o perioadă de aproximativ 5 ani, la baza inițierii cererii privind desființarea contractului de întreținere au stat alți factori de natură subiectivă (influențe din partea unor terțe persoane) și nicidecum neîndeplinirea obligației de întreținere.

În situația în care atât prin cererea de chemare în judecată cât și prin răspunsul la întâmpinare susțin faptul că, de la momentul încheierii contractului de întreținere, pârâții apelanți au manifestat un total dezinteres în îndeplinirea obligației de întreținere, care a fost raționamentul pentru care nu au introdus acțiune în rezilierea contractului din acea perioadă, acceptând în continuare să primească importante sume de bani.

Momentul introducerii cererii de chemare în judecată coincide practic cu momentul în care sora apelantului C________ C____ Ș_____, Tănăsache I____, locuiește împreună cu familia ei în casa părinților C________ V_____ și E________.

Examinând apelul, în raport de motivele invocate și de dispozițiile art.476 (1) noul Cod de procedură civilă, tribunalul reține următoarea situație de fapt:

Interpretarea dată de apelanți clauzei din contractul de întreținere autentificat sub nr.1431/06.05.2008 care prevede: ,,în caz de nerespectare a obligației de întreținere din partea întreținătorilor și executarea în natură a devenit imposibilă, din culpa acestora, creditorii obligației de întreținere își rezervă dreptul de a cere instanței de judecată fie transformarea obligației de întreținere într-o sumă de bani plătită lunar, fie rezilierea contractului”, este greșită și nu echivalează cu vreo convenție în sensul ca obligația de întreținere să fie executată prin plata unor sume de bani, așa cum susțin apelanții.

Acea prevedere vizează o cauză de desființare (încetare) a contractului și instituie în favoarea creditorilor obligației de întreținere facilitatea de a alege, potrivit dispozițiilor art.1075 Cod civil, între a cere instanței desființarea contractului sau menținerea acestuia, cu schimbarea modalității de executare a obligației.

Ori, în speță creditorii au optat deja între cele două alternative, din moment ce au introdus acțiunea în rezilierea contractului.

În ipoteza în care înțelegerea părților ar fi fost în sensul prestării întreținerii prin plata lunară a unei sume de bani, acest aspect trebuia menționat în cuprinsul contractului.

Pe de altă parte, dacă o astfel de convenție ar fi intervenit pe parcursul derulării contractului ea trebuia dovedită, întrucât transformarea obligației de întreținere în natură în plata periodică a unei sume de bani presupune modificarea contractului inițial și realizarea unui nou acord de voință între părți, pentru că obligația de întreținere în natură stipulată în contract este o obligație de ,,a face” în timp ce plata periodică a unei sume de bani este o obligație de ,,a da”.

Ori, în speță pârâții nu au dovedit existența unei convenții în acest sens și termenii acestei convenții.

Pe de altă parte, chiar dacă s-ar admite că prin încasarea de către reclamanți a unor sume de bani trimise de pârâți din străinătate ar fi intervenit o convenție tacită de transformare a obligației de întreținere în natură într-o obligație de plată a unor sume de bani, această împrejurare nu poate constitui temei pentru respingerea acțiunii în rezoluțiune cât timp cu probele administrate pârâții nu au dovedit îndeplinirea nici a acestei obligații.

Ori, din înscrisurile depuse la dosar coroborate cu recunoașterile parțiale ale reclamanților rezultă că obligațiile au fost executate doar parțial.

Astfel, deși pârâții au depus la dosar o ________ extrase de cont pentru intervalul 07.05.xxxxxxxxxxxxx11 emise de BCR, în baza Contractului de cont curent nr.1/24.08.2007 deschis de pârâta P___ E____ C______ în care figurează ca și persoană împuternicită, alături de pârâtul C________ Ș_____-C____ și reclamanta C________ E________, în cuprinsul acestora nu apar menționate persoanele care au ridicat banii din acel cont.

Ori, pârâții au pretins că le-au trimis reclamanților importante sume de bani din Italia, sume pe care le-au enumerat prin întâmpinare, ca fiind trimise în intervalul 17.06.xxxxxxxxxxxxx12.

Însă, pe lângă faptul că (așa cum precizează chiar pârâții), cele mai multe transferuri din Italia în România au fost făcute în beneficiul pârâtei P___ C______ și al unor terțe persoane (P____ V_____ și T________ E____ I____) în favoarea reclamantei C________ E________ fiind menționate la transferuri pentru diferite sume de bani ce totalizează 5.165 de euro, efectuate în intervalul 15.07.xxxxxxxxxxxxx11, acestea nu au fost pe deplin dovedite.

Astfel, printre înscrisurile depuse odată cu întâmpinarea (și solicitate a fi încuviințate ca probe), figurează un număr de 22 de ,,copii după traducerea ordinelor de plată prin Banca Valdichiana” (depuse la filele 60-65 dosar fond).

Pe lângă împrejurarea că la aceste înscrisuri nu au fost anexate și originalele emise în străinătate, după care s-au efectuat traducerile, așa cum prevăd dispozițiile art.292 (5) din noul Cod de procedură civilă, din cuprinsul acestora rezultă că, pentru 18 din cele 22 transferuri efectuate în intervalul 17.06.xxxxxxxxxxxxx12, beneficiari au fost pârâta P___ C______ și o terță persoană (P____ V_____), reclamanta fiind beneficiara doar a 4 dintre transferuri, efectuate după cum urmează: 500 euro cu ordin de plată nr.002/002/xxxxxxx din 15.07.2010; 550 euro cu ordin de plată nr.002/002/xxxxxxx din 12.08.1010; 200 euro cu ordin de plată nr.002/002/xxxxxxx din 24.08.2010 și 55 euro cu ordin de plată din 23.09.2010, sumă care totalizează 1.305 euro.

De asemenea, pârâții au mai depus la dosar (fila 55) o copie a traducerii unui înscris din limba italiană care, pe lângă faptul că (la fel ca și celelalte) nu este însoțit și de înscrisul original, nu cuprinde nicio mențiune din care să se deducă emitentul.

În cuprinsul acestuia se menționează ,,Titular: C________ Ș_____-C____, ________________________.7, xxxxx, Sarteano” și sunt detaliate un număr de 28 de transferuri în străinătate, cuprinzând data, suma și beneficiarul la rubrica ,,descriere transfer” figurând, pentru 12 transferuri (efectuate în intervalul 15.07.xxxxxxxxxxxxx11) și reclamanta C________ E________, transferurile totalizând suma de 5.813 euro.

Însă, este de menționat că deși la acest înscris nu sunt anexate toate ordinele de plată care sunt menționate în cuprinsul său sunt incluse și cele 4 transferuri care totalizează cei 1.305 euro (și la care s-a făcut referire mai sus), respectiv cele efectuate la data de 15.07.2010, 12.08.2010, 24.08.2010 și 23.09.2010.

Rezultă așadar, că și în ipoteza în care s-ar considera că acele înscrisuri (cu toate lipsurile menționate), au valoarea unor înscrisuri probatorii, ele fac dovada că pârâții le-au trimis reclamanților, în intervalul 15.07.xxxxxxxxxxxxx11 doar suma de 4.508 euro, în nici un caz suma de 20.280 euro pe care o pretind și care include și sumele pentru care, în inscrisurile depuse, beneficiari apar pârâții sau terțe peroane.

Chiar trecând peste faptul că acea sumă a fost trimisă doar într-o anumită perioadă de timp, ținând cont că destinația acestora (așa cum precizează chiar pârâții) a vizat în cea mai mare parte contravaloarea materialelor și manoperei necesare edificării imobilului proprietatea acestora, ea nu poate reprezenta o dovadă a faptului că pârâții și-au îndeplinit obligațiile contractuale.

Astfel, și dacă s-ar considera că acea sumă a fost destinată doar întreținerii reclamanților, prin raportarea acesteia la perioada de timp cuprinsă între data încheierii contractului (6 mai 2008) și data ultimului transfer (30.12.2011) rezultă aproximativ 80 euro lunar, echivalentul a 350 lei lunar.

Această sumă raportată la cei doi reclamanți care, pe lângă veniturile modeste au și o stare de sănătate precară, nu putea acoperi toate cheltuielile lunare pe care le presupunea întreținerea asumată prin contract constând în ,,locuință corespunzătoare, hrană, îmbrăcăminte, încălzit, iluminat, spălat, curățenie, îngrijire cu medicamente precum și spitalizarea în caz de boală”.

De altfel, martorii audiați (printre care și martora D________ A__, audiată la cererea pârâților) au declarat că, după încheierea contractului de întreținere, reclamanta C________ E________ a plecat la muncă în străinătate deoarece avea nevoie de bani, neavând alte venituri, declarații care se coroborează cu înscrisurile depuse la dosar de reclamantă și care atestă că a lucrat în străinătate începând cu anul 2011.

Susținerile apelanților în sensul că prin contract s-a stabilit contravaloarea întrețineri lunare la 200 lei și că în raport de acest cuantum sumele trimise de ei sunt mult mai mari, sunt lipsite de temei, întrucât așa cum apare menționat în cuprinsul contractului, acea estimare s-a făcut în vederea taxării, neputând fi considerată ca reprezentând o sumă în limitele căreia trebuiau să se încadreze prestațiile în natură, cât timp echivalentul acestora poate fluctua în raport de anumiți factori care puteau sau nu interveni într-o anumită lună (factori care țineau atât de starea de sănătate a reclamanților cât și de anotimp).

Mai mult, chiar dacă s-ar trece peste cuantumul modic al sumelor expediate și s-ar considera că pârâții și-au executat obligațiile în această modalitate, nu există nicio dovadă că, începând cu anul 2012, aceștia le-au mai trimis reclamanților astfel de sume sau că le-au acordat întreținere, deși de la data ultimelor plăți și până la introducerea acțiunii, s-a scurs aproximativ 1 an și 8 luni.

Ori, cât timp pârâții au încetat orice legătură cu reclamanții și nu au făcut nicio dovadă că neexecutarea obligațiilor asumate prin contract s-a datorat unor cauze care exclud culpa lor sau refuzului reclamanților de a primi întreținerea, sentința primei instanțe este temeinică și legală, în cauză fiind incidente dispozițiile art.1020-1021 Cod civil.

Pe cale de consecință, cum apelul nu este fondat, în conformitate cu dispozițiile art.480 (1) din noul Cod de procedură civilă, urmează a fi respins.

Față de solicitarea intimaților și de dispozițiile art.453 (1) din noul Cod de procedură civilă, tribunalul urmează a obliga apelanții la plata sumei de 1.500 lei către reclamanți, reprezentând contravaloarea onorariului de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul promovat de pârâții C________ Ș_____- C____ și P___ C______-E____, cu domiciliul ales la cabinet avocat Hurgheș L______ din Piatra N____, _______________________. 26, județul N____, împotriva sentinței civile nr. 2459 din 19.06.2014 pronunțată de Judecătoria Piatra N____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu reclamanții – intimați C________ V_____ și C________ E________, domiciliați în Piatra N____, ____________________, județul N____.

Obligă apelanții C________ Ș_____-C____ și P___ C______ – E____, în solidar, să plătească intimaților C________ V_____ și C________ E________ suma de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 17.03.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

M______ C_____ A__-M____ U__ M______ M____

Red.M.C./05.05.2015

Tehnored.M.M./06.05.2015

Fond – F.C.I______ 10 ex.