R O M Â N I A

TRIBUNALUL M____

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

DECIZIA CIVILĂ Nr. 610

Ședința publică de la 27 Iunie 2013

Completul constituit din:

Președinte C______ M______

Judecător E___ O_____

Judecător A______ T___

Grefier C______ S____

Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta _______________________ cu sediul în ____________________, ________________ jud.M____, împotriva Sentinței civile nr.1841 din 5 martie 2013 2012 pronunțată de Judecătoria Târgu M____ în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile în recurs ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 20 iunie 2013 când instanța a amânat pronunțarea pentru data de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta.

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1841/05.03.2013 a Judecătoriei Tg.M____ s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta _______________________ în contradictoriu cu pârâta S_______ Z________, s-a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 9962/03.11.2008 încheiat între părți și evacuarea pârâtei din locuința deținută cu titlu de locatar, situată în S______ de M____, ______________________. 503 ___________ jud. M____ s-a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 2017,12 lei cu titlu de chirie restantă pentru perioada decembrie 2010-martie 2012 și majorări de întârziere, s-au respins în rest pretențiile reclamantei și s-a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 355,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru și timbru judiciar.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin cererea introductivă de instanță reclamanta a solicitat rezilierea contractului de închiriere încheiat cu pârâta, evacuarea acesteia din imobilul ocupat și obligarea la plata sumelor restante cu titlu de chirie restantă și contravaloarea gazului metan consumat.

Referitor la situația de fapt din prezenta cauză, instanța a reținut că între părți a fost semnat contractul de închiriere pentru suprafețe cu destinație de locuință nr. 9962/03.11.2008, prin care pârâta a închiriat imobilul situat în S______ de M____, ______________________. 503 ___________ jud. M____.

În conformitate cu prevederile cuprinse la art. II din contract, chiriașul s-a obligat la plata unei chirii lunare în cuantum de 1400 lei, iar pentru neplata la termen a acesteia urmau a fi percepute penalități de 0,1% pe zi de întârziere. În același timp, în conformitate cu art. III din același contract, taxele, precum și utilitățile consumate cad în sarcina locatarului.

În ceea ce privește petitul principal al acțiunii, acela de reziliere a contractului de închiriere, instanța a constatat faptul că în conformitate cu prevederile contractuale cuprinse la art. V, rezilierea contractului înainte de termen se face în cazul în care locatarul nu a achitat chiria cel puțin 3 luni consecutiv. În conformitate cu probele administrate în cauză, rezultă în mod clar faptul că pârâta nu și-a achitat chiria începând cu luna iulie 2010, acumulând restanțe în cuantum total de 3227,74 lei, ce reprezintă chiria aferentă și penalitățile de întârziere calculate.

În conformitate cu prevederile art. 969 Cod civil, „contractele legal făcute au putere de lege între părțile contractante”. Instanța a reținut faptul că acestea au prevăzut în mod expres faptul că rezilierea contractului poate avea loc după expirarea unui termen de 3 luni în care chiriașul nu achită chiria aferentă spațiului de locuit.

În același timp, instanța a avut în vedere atitudinea procesuală a pârâtei, care a recunoscut faptul că nu a achitat chiria aferentă din cauza lipsei de bani. Se reține faptul că starea materială a pârâtei poate influența măsura în care aceasta își îndeplinește obligațiile contractuale. Pe de altă parte însă, este vorba despre o perioadă lungă de timp pentru care nu a fost achitată chiria și utilitățile. Chiar în condițiile în care pârâta a încercat și reușit să achite unele sume mici în contul datoriei, perpetuarea acestei situații de fapt nu ar face decât să conducă la acumularea unor restanțe și mai mari, imposibil de achitat în cele din urmă. Faptul că are mai mulți minori în întreținere o poate îndreptăți pe pârâtă să beneficieze de măsuri de protecție socială din partea autorităților competente.

Potrivit dispozițiilor art.1169 Cod civil „cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească”. Instanța a reținut că reclamanta a făcut dovada existenței între părți a unei convenții de închiriere, precum și a faptului că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale.

Raportat la cele mai sus menționate, instanța a admis cererea reclamantei și va dispune rezilierea contractului de închiriere încheiat între părți.

În ceea ce privește cererea de evacuare, instanța a reținut că sunt aplicabile în cauză dispozițiile cuprinse în art. 1831 Cod civil, având în vedere faptul că rezilierea contractului a fost pronunțată sub imperiului noului Cod civil. În conformitate cu prevederile art. 1831 Cod civil, „dacă prin lege nu se prevede altfel, evacuarea chiriașului se face în baza unei hotărâri judecătorești”. Ca urmare a rezilierii contractului de închiriere datorită neîndeplinirii obligațiilor contractuale de plată a chiriei de către pârâtă, instanța a constatat faptul că acesta nu mai are dreptul de a utiliza imobilul ce a făcut obiectul contractului, sens în care urmează a fi admisă cererea de evacuare.

În ceea ce privește obligarea pârâtei la plata sumelor cu titlu de chirie restantă, instanța a constatat faptul că această obligație rezultă din cuprinsul contractului semnat de către părți și însușit de către acestea. În același timp, în conformitate cu prevederile art. 1831 alin. 2 Cod civil, „chiriașul este obligat la plata chiriei prevăzute în contract până la data eliberării efective a locuinței”. Având în vedere cele expuse, instanța va admite cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 2017,12 lei cu titlu de chirie restantă pentru perioada decembrie 2010-martie 2012 și majorări de întârziere.

În ceea ce privește cererea de obligare a pârâtei la plata sumelor cu titlu de contravaloare a gazului consumat, instanța a constatat că această obligație a fost prevăzută în art. III din contractul încheiat între părți. În ceea ce privește însă cuantumul solicitat, instanța constată faptul că la dosarul cauzei a fost depusă doar o situație în care sunt evidențiate sumele ce ar urma să fie achitate de către pârâtă, fără a fi detaliat în nici un fel modul de calcul și fără a fi anexate copii ale facturilor pe baza cărora s-a efectuat defalcarea acestor cheltuieli. Ori, în conformitate cu prevederile art. 1169 Cod civil, această obligație îi revenea reclamantei. Având în vedere aceste aspecte, precum și faptul că instanța, având în vedere aceste împrejurări, se află în imposibilitatea de a verifica realitatea calculelor și a sumelor solicitate, urmează a fi respins acest petit.

Făcând aplicarea prevederilor art. 274 Cod procedură civilă, reținând culpa procesuală a pârâtei, instanța a obligat pe aceasta la plata cheltuielilor de judecată suportate de către reclamantă, proporțional cu petitele admise. Astfel, pârâta a fost obligată la plata în favoarea reclamantei a sumei de 355,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru și timbru judiciar.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta _______________________ reprezentată prin primar solicitând modificarea sentinței atacate în sensul obligării pârâtei și la plata sumei de 4533,79 lei reprezentând 3453,99 lei contravaloarea gazului consumat în perioada iunie 2010-ianuarie 2012 și suma de 1079,80 lei penalități de întârziere aferente.

În motivare s-a făcut un rezumat al cauzei, s-au reiterat considerentele primei instanțe care au dus la respingerea petitului privind obligarea pârâtei la plata contravalorii gazului și s-a arătat că au arătat în mod precis și defalcat pentru fiecare lună sumele datorate de pârâtă, că în condițiile în care cuantumul acestora a fost recunoscut de pârâtă prin interogatoriul administrat exista la dosarul cauzei o probă pertinentă și concludentă pentru admiterea capătului de cerere iar o mică parte din aceste cheltuieli a fost achitată în cursul soluționării cauzei de către pârâtă, întocmai și în cuantumul recunoscut de aceasta, că dacă prima instanță considera că această problemă nu este lămurită, potrivit principiului rolului activ al instanței, necesitatea prezentării modului de calcul trebuia pusă în discuția părților.

Reclamanta recurentă a anexat cererii de recurs în copie listele de consum de gaz pentru perioada în litigiu aferente apartamentelor din imobilul unde locuiește pârâta și facturile emise de ___________ România SA privind imobilul unde se află apartamentul închiriat de reclamantă(f.5-103).

Examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate și a prevederilor art. 304 indice 1 C.pr.civ tribunalul îl constată fondat, astfel cum se va arăta în continuare.

Prima instanță a reținut întemeiat că pârâta și-a asumat obligația de plată a consumului de gaz conform articolului III din contractul încheiat cu reclamanta(f.22 dosar primă instanță).

Anexat cererii de recurs reclamanta a depus și facturile emise de furnizorul de gaz privind consumurile de gaz din perioada în litigiu la imobilul unde se află apartamentul închiriat de reclamantă(f.39-103 dosar recurs).

Având în vedere acestea precum și faptul că pârâta S_______ Z________ a recunoscut la interogatoriul administrat de prima instanță existența datoriei reprezentând contravaloarea gazului consumat și penalitățile aferente(f.34 dosar primă instanță răspunsul la întrebarea nr.7), de asemenea că pârâta a plătit o parte din sumele reprezentând contravaloarea gazului consumat(f.17-18, 32-33, 41 dosar primă instanță) tribunalul constată întemeiat și petitul de obligare a pârâtei la plata contravalorii gazului și a penalităților.

Față de cele reținute anterior instanța va admite recursul în baza art. 304 ind.1 din C.pr.civ., 969 din C.civ., 312 al.3 din C.pr.civ. și va modifica în parte sentința atacată în sensul obligării pârâtei la plata în favoarea reclamantei a sumei de 4533,79 lei reprezentând 3453,99 lei contravaloarea gazului consumat în perioada iunie 2010-ianuarie 2012 și 1079,80 lei penalități de întârziere aferente.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurenta _______________________ cu sediul în ____________________, ________________ jud.M____, împotriva Sentinței civile nr.1841 din 5 martie 2013 2012 pronunțată de Judecătoria Târgu M____.

Modifică în parte hotărârea judecătorească atacată, în sensul că:

Obligă pârâta S_______ Z________ cu domiciliul în S______ de M____, ______________________, __________, jud.M____ la plata în favoarea reclamantei _______________________ a sumei de 4.533,79 lei reprezentând contravaloare gaz pentru perioada iunie 2010 ianuarie 2012, și penalități de întârziere aferente.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 27 Iunie 2013.

Red./Tehnored.C.M./17.03.2014

Listat C.Ș./18.03.2014

5 pag/2 ex.

Jud.fond.G.G.C_____