Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECATORIA D______ JUDEȚUL B_______

Sentința penală nr. 625

Ședința publică din data de 27 noiembrie 2014

Completul de judecată constituit din:

Președinte – N______ M_____-I____

Grefier - P_________ D______ C_____

Ministerul Public – P________ de pe lângă Judecătoria D______, este reprezentat de:

Procuror – A__________ F_____ C______

Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind inculpatul S______ R_____, fiul lui I___ și E________, născut la data de 30 iulie 1964 în D______, jud. B_______, cu domiciliul activ în Municipiul D______, _______________________. 45, jud. B_______, fără forme legale în Municipiul D______, ______________________/4, _____________________, C.N.P.- xxxxxxxxxxxxx, cetățean român, studii medii, fără antecedente penale, administrator la S.C. Pensiunea G______ S.R.L. D______, căsătorit, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de emiterea unui CEC fără a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în tot ori în parte de disponibil avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare și emiterea unui CEC cu dată falsă, faptă prev. și ped. de art. 84 pct. 2 și 3 din Legea 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 33 lit. b Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședință s-a prezentat inculpatul, lipsă reprezentantul părții vătămată – S.C.„B___ P________ Land” S.R.L. București.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței modul de îndeplinire a procedurii de citare cu părțile, obiectul cauzei, stadiul judecății , precum și faptul că dosarul a fost repus pe rol la data de 06 noiembrie 2014 pentru a se pune în discuție încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpat, raportat la disp. art. 33 lit. a Cod penal.

Instanța, având în vedere dispozițiile art. 5 Cod penal, raportat la art. 386 Cod procedură penală pune în discuția părților atât fondul cauzei cât și schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea de emitere a unui CEC fără a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în tot sau în parte de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare prevăzută și pedepsită de art. 84 pct. 2 din Legea 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 33 lit) b Cod penal 1969 în infracțiunea de emitere a unui CEC fără a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în tot sau în parte de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare prevăzută și pedepsită de art. 84 pct. 2 din Legea 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 33 lit) a Cod penal 1969.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii, iar pe fondul cauzei își menține aceleași concluzii formulate la termenul anterior.

Inculpatul având cuvântul lasă la aprecierea instanței schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina sa. Solicită efectuarea în cauză a unei expertize tehnică comercială pentru a arăta cum i s-au stricat trei afaceri și ce a dus la insolvența societății. Mai arată că nu se face vinovat de săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată considerând că el este de fapt victimă.

Instanța, respinge cererea inculpatului privind efectuarea expertizei în cauză ca fiind inutilă

I N S T A N Ț A :

Deliberând asupra cauzei penale de față, reține următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1129/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria D______ a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul S______ R_____, fiul lui I___ și E________, născut la data de 30.07.1964 în D______, jud. B_______ pentru infracțiunii de emiterea unui CEC fără a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în tot sau în parte de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare și emiterea unui CEC cu dată falsă prevăzută și pedepsită de art. 84 pct. 2 și 3 din Legea 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 33 lit) b Cod penal 1969.

În actul de sesizare s-a reținut, în fapt că în perioada iunie – august 2011, inculpatul S______ R_____, în calitate de administrator al ________________________ D______, a achiziționat de la ___________________________ SRL, mărfuri în valoare de 88.000 lei, pentru a căror plată a emis două file CEC postdatate și fără acoperire, deși cunoștea lipsa de disponibil în cont și care au fost refuzate la plată de către BCR SA din această cauză.

Situația de fapt mai sus menționată se susține cu următoarele mijloace de probă:

-plângerea și declarațiile părții vătămate (f. 16-19 d.u.p.);

-declarațiile învinuitului (f. 22-24, 27-29 d.u.p.);

-declarațiile martorei Calininciuc Ș_______ (f. 30 – 32 d.u.p.);

-înscrisuri (f 42-123 d.u.p.).

Prin Încheierea din data 11 martie 2014, judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art. 35 Cpp raportat la art. 41 alin. 1 lit) a Cpp, a constatat că Judecătoria D______ este deplin competentă material și teritorial să judeca cauza ce face obiectul dosarului XXXXXXXXXXXXX.

Prin aceeași Încheiere, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 1129/P/2011, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, și, de asemenea, a dispus începerea judecății privind pe inculpatul S______ R_____, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

-emiterea unui CEC fără a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în tot sau în parte de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare prevăzută și pedepsită de art. 84 pct. 2 din Legea 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 33 lit) b Cod penal 1969;

-emiterea unui CEC cu dată falsă prevăzută și pedepsită de art. 84 pct. 3 din Legea 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 33 lit) b Cod penal 1969.

În faza de cercetare judecătorească, instanța a procedat la audierea inculpatului și, de asemenea, a făcut aplicarea dispozițiilor art. 374 alin. 7 Cpp privind probele necontestate.

Analizând și coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în timpul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, instanța reține următoarele:

În fapt, în perioada iunie-august 2011, învinuitul în calitate de administrator la ________________________ D______, a achiziționat diverse mărfuri de la mai multe societăți comerciale pentru plata cărora a emis mai multe file cec, ce au fost refuzate la bancă, după cum urmează:

NR. CRT.	BENEFICIAR	SUMA (LEI)	Data înscrisă la rubrica data emiterii	Nr. filă cec
1.	AMA STYLE INT.	44.000,00	15.08.2011	xxxxxx
2.	AMA STYLE INT.	44.000,00	24.08.2011	xxxxxx
	AMA STYLE INT. TOTAL	88.000,00
3.	MIRACOM	1.295,00	02.09.2011	xxxxxx
4.	MIRACOM	928,61	05.09.2011	xxxxxx
5.	MIRACOM	1.367,94	12.08.2011	xxxxxx
6.	MIRACOM	5.000 ,00	16.08.2011	xxxxxx
7.	MIRACOM	488,66	17.08.2011	xxxxxx
8.	MIRACOM	5.040,48	19.08.2011	xxxxxx
9.	MIRACOM	1.480,50	22.08.2011	xxxxxx
10	MIRACOM	1.367,94	24.08.2011	xxxxxx
11	MIRACOM	5.182,82	29.08.2011	xxxxxx
	MIRACOM TOTAL	22.151,95
12	SELGROS	2.664, 67	13.08.2011	xxxxxx
13	SIMBA INVEST	2.476,90	11.08.2011	xxxxxx

Referitor la filele cec emise către ______________ D______, prin adresa nr. 134/23.02.2012 s-a comunicat faptul că întregul prejudiciu în valoare de 22.151,67 lei a fost recuperat și din acest motiv partea vătămată nu dorește să se constituie parte civilă în procesul penal. Ulterior, prin adresa nr. 161/19.04.2013, administratorul _______________ a precizat că învinuitul a luat legătura cu reprezentanții societății, cărora le-a comunicat că nu are disponibil în cont la momentul respectiv, dar că va achita sumele datorate în cel mai scurt timp, lucru care s-a și întâmplat.

În ceea ce privește fila cec emisă către _______________________ SRL, suma de 2.664,67 lei, a fost achitată de către _________________________ prin Ordinul de plată nr. 31/16.08.2011, sumă ce a fost încasată înainte de a primi de la bancă notificarea refuzului filei CEC introdusă la plată.

În cazul filei cec emise către ___________________ BACĂU, prin adresa nr. 439/22.09.2011 s-a comunicat faptul că prejudiciul în cuantum de 2.476,90 lei a fost recuperat prin emiterea ordinului de plată 35/17.08.2011.

Fiind audiat, învinuitul a precizat că blocajele de mai sus s-au produs datorită faptului că AFP D______ a instituit măsura asiguratorie a popririi conturilor deținute de ________________________ la BCR SA, societatea administrată de acesta având de achitat contribuții cu reținere la sursă în cuantum de 19.000 lei. Prejudiciile au fost recuperate prin emiterea unor instrumente de plată de la alte unități bancare la care societatea avea deschise conturi.

În aceeași perioadă, au fost înregistrate și incidentele de plată referitoare la filele cec emise către __________________________ SRL București(actualmente _______________________ SRL- București).

Aceste aspecte au fost confirmate și de către învinuit cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, precum și de către martora C________ Ș_______, contabila de la societatea acestuia din urmă, învederându-se că au recurs la această nouă înțelegere întrucât la data scadenței primelor file cec nu aveau suficienți bani în cont, sperând ca până la noua scadență să dispună de suma necesară acoperirii debitului, din vânzarea respectivei cantități de fasole precum și din restituiri de TVA.

Potrivit învinuitului, sumele de bani rezultate din vânzarea mărfii achiziționate de la partea vătămată au fost investite în deschiderea unei noi afaceri, iar lipsa de disponibil în cont la data scadențelor s-a datorat faptului că în perioada 2011- 2012 a solicitat de două ori rambursarea TVA-ului, prima dată în martie 2011, suma solicitată la rambursare fiind de 75.163 lei și a doua oară în ianuarie 2012, suma solicitată fiind de 65.140 lei. Conform deciziilor de rambursare a TVA emise de AFP D______, au fost aprobate la rambursare sume mult mai mici, respectiv 20.353 la 31.03.2011 și 4864 la 05.01.2012.

Deciziile de rambursare a TVA-ului au fost contestate în instanță de către învinuit, iar la data de 15.05.2013, în dosarul nr. xxxxx/40/2011, Tribunalul B_______ a admis în parte acțiunea formulată de către ________________________ D______, stabilind suma corectă de rambursat la 46.828,62 lei.

Apărarea învinuitului S______ R_____ precum că a emis cele două file cec în valoare totală de 88.000 lei, considerând că la data scadenței va avea suficient disponibil în cont, provenind din deducerea de TVA, nu poate fi considerată ca una temeinică, întrucât conform celor de mai sus, învinuitul în cursul anului 2011, când au fost emise filele cec, a solicitat o singură deducere de TVA, iar aceasta i-a fost respinsă în mare parte încă din luna martie, nefiind justificat că învinuitul să garanteze plata unor instrumente de plată cu aceste sume care la acea dată nu erau certe.

Conform registrelor jurnal și a extraselor de cont, în perioada august- octombrie 2011, ________________________ a efectuat în total plăți prin bancă către furnizori de aproximativ 78.600 în luna august 2011, 45.300 lei în luna septembrie 2011 și 25.200 lei în luna octombrie 2011, sume lunare mai mici decât cea 88.000 lei datorată către __________________________ SRL. Potrivit acelorași extrase de cont, practica societății administrate de învinuit, era de a efectua depuneri zilnice în cont, exact cât să acopere instrumetele de plată scadente din acea zi, de unde rezultă că învinuitul nu se baza pe o certitudine în momentul emiterii filelor CEC, acoperirea acestora depinzând de încasările și datoriile societății din perioada anterioară scadenței.

Raportat la aplicarea legii penale mai favorabile, instanța reține că la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, la aceeași dată fiind abrogat Codul Penal din 1969, conform art. 250 din legea 187/2012 privind punerea în aplicare a legii 286/2009 privind Codul Penal.

Pentru soluționarea conflictului temporal de legi penale, instanța va avea în vedere principiul constituțional al aplicării legii penale mai favorabile, principiu prevăzut și de dispozițiile art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, potrivit cărora în cazul în care până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

În considerarea limitelor de pedeapsă, a regimului sancționator al concursului de infracțiuni precum și a necesității aplicării inculpatului a unei pedepse privative de libertate, instanța, analizând global dispozițiile Codului penal din 1969 și cele ale Noului Cod penal, reține că legea mai favorabilă este Codul penal din 1969. Instanța reține aplicabilitatea Codului penal din 1969 prin prisma modului de individualizare a executării pedepsei respectiv suspendarea condiționată a executării precum și prin prisma regimului sancționator al concursului de infracțiuni.

În drept, fapta inculpatului astfel cum a fost descrisă mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de emiterea unui CEC cu dată falsă prevăzută și pedepsită de art. 84 pct. 3 din Legea 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 33 lit) b Cod penal 1969 și a infracțiunii de emiterea unui CEC fără a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în tot sau în parte de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare prevăzută și pedepsită de art. 84 pct. 2 din Legea 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 33 lit) b Cod penal 1969.

În acest sens, instanța reține că inculpatul a emis fila CEC nr. xxxxxx în sumă de 44.000 lei și nr. xxxxxx în valoare de 44.000 lei pentru plata unor mărfuri achiziționate de ________________________.

Aceste file CEC deși au fost emise ulterior emiterii facturilor au fost postdatate, menționându-se in cuprinsul acestora ca data a emiterii o dată ulterioară emiterii acestora.

Situația de fapt a fost confirmată de declarațiile inculpatului, de declarația martorei C________ Ș_______ cât și de adresa de constituire parte civilă.

Potrivit art. l pct. 5 din Legea nr. 59/1934, CEC-ul trebuie să cuprindă data si locul emiterii, ceea ce înseamnă ca in cuprinsul acestuia trebuie menționată data completării, care este data emiterii. Completarea corecta a CEC- ului este extrem de importanta, intrucât CEC-ul, potrivit art. 29 din Legea nr. 59/1934 este plătibil la vedere. Art. 30 din Legea nr. 59/1934 stabilește si un termen de prezentare pentru plata, ce curge de la data emiterii, termen care, insa, nu produce efecte, in ceea ce priveste valabilitatea acestuia, ci doar in ceea ce priveste dreptul de regres impotriva girantilor si garantilor.

Faptul ca partile au inteles sa stabileasca o data ulterioara introducerii la plata, nu are relevanta in ceea ce priveste modalitatea de completare a CEC-ului, art. 1 pct. 5 din Legea nr. 59/1934 stipuland, in mod clar si limitativ, ca data emiterii trebuie mentionata in cuprinsul acestuia. Nimic nu impiedica partile sa stabileasca modalitatea de derulare a relatiei comerciale prin emiterea filei CEC la data scadentei, inserarea in cuprinsul CEC-ului a unei alte date decat cea a emiterii, fiind sanctionata de art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934.

Necompletarea corespunzatoare a filei CEC in ceea ce priveste datele de la art. 1 din Legea nr. 59/1934, atrage incidenta art. 2 din Legea nr. 59/1934, care arata ca "titlul caruia ii lipseste una din conditiunile aratate in articolul precedent (art.l din Legea nr. 59/1934) nu va fi socotit CEC, afara de cazurile aratate in mod limitativ in cuprinsul articolului", care nu se regasesc in speta. Odata retinut faptul ca fila CEC nu a fost completata in mod corespunzator, in ceea ce priveste mentionarea datei emiterii, fila CEC este lovita de nulitate, astfel ca nu mai pot fi incidente dispozitiile art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, ce sanctioneaza emiterea unei file CEC in mod valabil, prin completarea tuturor mentiunilor prev. de art. 1 din Legea nr. 59/1934, fara a exista acoperirea necesara in contul trasului sau urmata de extragerea disponibilului din contul trasului sau art. 84 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 59/1934, ce sanctioneaza emiterea unei file CEC fara a fi avut autorizarea trasului.

Inculpatul s-a apărat aratand ca o astfel de modalitate de completare a filei CEC a fost stabilita de comun acord de ambele parti, insa acest aspect nu are relevanta in cauza, atat timp cat normele care reglementeaza completarea si emiterea unei file CEC sunt norme de ordine publica, neavand caracter dispozitiv, de la acestea neputandu-se deroga.

De asemenea, instanța reține că inculpatul a emis filele CEC fără a exista acoperirea necesară în contul trasului dispozițiile art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, sancționând emiterea de file CEC în aceste condiții.

Astfel, faptele inculpatului de a emite filele nr. xxxxxx în sumă de 44.000 lei și nr. xxxxxx în valoare de 44.000 lei mentionand in cuprinsul acestora o alta data decat cea a emiterii si inmanarii CEC-ului, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și ale infracțiunii de emiterea unui CEC fără a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în tot sau în parte de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare prevăzută și pedepsită de art. 84 pct. 2 din Legea 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 33 lit) a Cod penal 1969.

Referitor la retinerea formei continuate a infractiunii, in cauza exista unitate de subiect activ al infractiunii si pluralitate de acte de executare. In ceea ce priveste unitatea de rezolutie infractionala, dat fiind intervalul scurt de timp scurs intre actele de executare, precum si faptul ca filele CEC provin din acelasi carnet de CEC-uri, avandu-se in vedere si unitatea valorii sociale careia i s-a adus atingere prin savarsirea actelor materiale, anume patrimoniul persoanei, instant apreciaza ca in cauza sunt intrunite conditiile prevazute de art. 41 alin. 2 C. pen 1969.

Inculpatul a savarsit infractiunea cu intentie indirecta, in sensul dispozitiilor art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod penal 1969. Infractiunile prevăzute de art. 81 alin. 1 pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934 fiind infractiuni de pericol. Acesta a prevazut rezultatul faptei sale si desi nu l-a urmarit a acceptat producerea lui.

Instanța nu va reține în favoarea inculpatului circumstanțele atentuante prevăzute de art. 74 Cod penal 1969 dat fiind gradul de pericol social intrinsec al faptei săvârșite coroborat cu motivația josnică a inculpatului conduc la concluzia că inculpatul manifestă un dispreț total față de normele juridice și normele de conviețuire totală.

În acest sens, instanța subliniază că împrejurările prevăzute de art. 74 Cod penal 1969 nu au caracter obligatoriu, ci urmează a fi reținute doar dacă ele reduc în asemenea măsură gravitatea faptei sau îl caracterizează în asemnea măsură pe inculpat, încât numai reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, satisfac în concret imperativul justei individualizări a pedepsei.

a) Față de aceste criterii și având în vedere cauza legală de reducere a pedepsei, instanța apreciază că o pedeapsă de 10 (zece) luni închisoare este de natură să asigure atingerea scopurilor preventiv-educative și sancționatorii ale pedepsei și de asemenea constituie un mijloc suficient de constrângere, precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, motiv pentru care, în baza art. 396 alin. 4 Cod procedură penală condamnă inculpatul la o pedeapsă cu închisoarea de 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de emiterea unui CEC fără a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în tot sau în parte de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare prevăzută și pedepsită de art. 84 pct. 2 din Legea 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 33 lit) b Cod penal 1969.

Aplicarea unei pedepse peste minimul special al limitelor de pedeapsă se impune prin prisma prejudiciului cauzat părții civile cât și prin prisma faptului că inculpatul a emis 2 serii de file CEC în favoarea părții civile, prima _____________ introdusă spre decontare tocmai datorită lipsei de disponibil.

Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza articolelor 71 și 64 C.pen. 1969, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, a Protocoalelor adiționale la Convenție și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, raportat la cauzele C__________ c. României (hotărârea din 1 iulie 2008) și Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), cauză în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adițional, instanța nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și lit. c C.pen. 1969, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.

Totodată, față de jurisprudența Curții Europene în materie, instanța va avea în vedere și decizia nr. LXXIV (74) pronunțată în data de 5.11.2007 de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit că „dispozițiile art. 71 C.pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și lit. c C.pen., nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 C.pen.”, decizie care, potrivit art. 414² alin. 3 C.pr.pen. 1968, este obligatorie, urmând astfel ca instanța să îi dea deplină eficiență juridică în soluționarea prezentei cauze.

Astfel, în raport de natura faptei săvârșite, instanța a apreciază că aplicarea pedepsei accesorii a interzi