Dosar nr. XXXXXXXXXXXX (Număr în format vechi 1167/2014)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1050/2014

Ședința publică de la 10 Noiembrie 2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE E________ R___

JUDECĂTOR G_______ G______

GREFIER C_______ G_______ MIGLEȘ

********************

Pe rol soluționarea cererii de completare a dispozitivului deciziei civile nr.618/15.09.2014, pronunțate de Curtea de Apel București Secția a V-a Civilă în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, formulată de apelantul incident ________________________ TRANSPORTURI AERIENE ROMÂNE-TAROM SA în contradictoriu cu apelantul intervenient N______ D_________.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul intervenient prin avocat cu împuternicire avocațială depusă la dosar fila 89 și apelantul incident prin avocat cu împuternicire avocațială depusă la dosar fila 43.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier , după care,

Apelantul intervenient, prin apărător, depune la dosar întâmpinare pe care o comunică părții adverse.

Apelantul incident, prin apărător, solicită lăsarea dosarului la a doua strigare pentru a lua cunoștință de întâmpinare.

Curtea dispune lăsarea dosarului la a doua strigare pentru a da posibilitate apelantului incident să ia cunoștință de întâmpinarea comunicată în ședință publică.

La a doua strigare a cauzei se prezintă apelantul intervenient prin avocat cu împuternicire avocațială depusă la dosar fila 89 și apelantul incident prin avocat cu împuternicire avocațială depusă la dosar fila 43.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea a acordă cuvântul pe cererea de completare a dispozitivului deciziei.

Apelantul incident, prin apărător, arată că ulterior înregistrării apelului și ulterior transmiterii cererii, prin răspunsul la întâmpinare, apelantul a depus o cerere de renunțare la judecată. Având în vedere respectiva cerere de renunțare la judecată, consideră că acesta este în culpă procesuală și este partea care a pierdut procesul și este partea care datorează cheltuieli de judecată. Arată că acest cheltuieli de judecată au fost solicitate prin întâmpinare și au fost ocazionate de pregătirea apărărilor societății, cheltuieli de judecată asupra cărora instanța a omis să se pronunțe. Instanța nu le-a respins ca fiind tardive sau depuse după momentul închiderii dezbaterilor în fond ci doar nu s-a pronunțat asupra lor. Arată că dovada existenței cheltuielilor și întinderii acestora a fost realizată ulterior pledoariei avocaților care au reprezentat părțile dar cât timp ședința de judecată era în curs. La dosarul cauzei există dovada faxului de la ora 13.00 cu factura societății și ordinul de plată. Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art.453 alin.1 și art.406 alin.1, 3 și 5 Cod procedură civilă este întemeiată cererea și solicită completarea dispozitivului deciziei civile.

Apelantul intervenient, prin apărător, solicită respingerea cererii de completare a dispozitivului deciziei civile, ca neîntemeiată. Curtea nu are ce să completeze întrucât la momentul la care s-a acordat cuvântul părților pe cererea de renunțare la judecată, apărătorul apelantului incident nu a solicitat cheltuieli de judecată. Faptul că aceste cheltuieli s-ar fi solicitat în cuprinsul întâmpinării nu poate să determine incidența dispozițiilor art.444 Cod procedură civilă privind completarea hotărârii. Solicitarea cheltuielilor din întâmpinare este una generică iar întâmpinarea a fost formulată la momentul la care părții i-a fost comunicată cererea de apel. Nu putem uita că în dosar a intervenit ulterior un incident procedural, respectiv cererea de renunțare la judecata apelului formulată de apelantul principal, cerere depusă cu mult înainte a se comunica apelul părții adverse. Faptul că a intervenit această cerere de renunțare determină în cauză incidența dispozițiilor art.406 alin.3 Cod procedură civilă. Momentul la care trebuiau solicitate cheltuielile de judecată era momentul la care s-a discutat cererea de renunțare la judecată. Cheltuielile de judecată au fost solicitate prin întâmpinare generic și nu exista la dosar nici o dovadă în acest sens la momentul discutării cererii de renunțare la judecată. Faxul comunicat de partea adversă poartă viza registraturii ora 13.45 nu și viza instanței. Nu sunt incidente dispozițiile privind completarea hotărârii. În ceea ce privește cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată, solicită să se dea eficiență dispozițiilor art.452 Cod procedură civilă și să se constate că dovada cheltuielilor trebuia depusă cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.. Dovada cheltuielilor de judecată nu a fost depusă până la închiderea dezbaterilor. În subsidiar, a arătat că dacă se va trece peste aceste susțineri, în cauză s-au formulat două apeluri, o mare a acestor cheltuieli sunt determinate de apelul incident formulat de către parte. Având în vedere că la apelul principal s-a renunțat ca urmare a renunțării, apelul incident a rămas fără efect, prin urmare, apelantul principal nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în cuantumul solicitat de către parte. Arată că a făcut considerații cu privire la valoarea și complexitatea cauzei, respectiv o ________ aspecte care dovedesc caracterul exagerat.

Apelantul incident, prin apărător, în replică, arată că instanța în realitate nu s-a pronunțat cu privire la cheltuielile de judecată și nici nu a menționat în dispozitiv că nu s-au solicitat. Apelul incident a luat naștere pentru că a existat apelul principal. Cheltuielile sunt ocazionate în principal de întâmpinare pentru că în aceasta partea și-a susținut poziția procesuală și apărările. Dovada cheltuielilor de judecată, respectiv faptul că au ajuns la ora 13.00 la instanță constă nu în ștampila registraturii, ci în ora la care se specifică că s-a primit faxul. Dovezile nu au fost depuse înainte de închiderea dezbaterilor dar au fost depuse în ședință. Instanța poate face uz de dispozițiile art.451 alin.2 Cod procedură civilă în sensul că acestea pot fi diminuate dacă instanța consideră că nu se face dovada efortului depus de parte.

Apelantul intervenient, prin apărător, în replică, arată că instanța nu se poate substitui cererii părții. Nu a existat dovada cheltuielilor depusă până la închiderea dezbaterilor.

Curtea constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin cererea înregistrată la data de 03.10.2014, apelantul incident ________________________ TRANSPORTURI AERIENE ROMÂNE-TAROM SA a formulat cerere de completare a dispozitivului deciziei civile nr.618/15.09.2014, pronunțată de Curtea de Apel București Secția a V-a Civilă în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, în sensul obligării apelantului-intimat la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că prin Hotărârea A__ din 4.11.2013 („Hotărârea A__"), așa cum rezultă din procesul-verbal încheiat la acea dată, acționarii au aprobat, printre altele, revocarea din funcție a membrilor existenți la acea dată a Consiliului de Administrație al Tarom („CA") și, pe de altă parte, au fost desemnați noi membri CA .

Societatea s-a adresat Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Ilfov solicitând efectuarea mențiunilor corespunzătoare decurgând din Hotărârea A__.

Dl. N______ D_________ a formulat, în cadrul dosarului ORC Ilfov având ca obiect solicitarea Tarom, o cerere de intervenție, în baza O.U.G. nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerțului , precum și a art. 61 și urm. C.pr.civ.

Ambele cereri de mai sus au fost transmise spre soluționare Tribunalului Ilfov, Secția Civilă, fiind înregistrate sub nr. XXXXXXXXXXXX.

Prin sentința civilă nr.720/25.02.2014 pronunțată de Tribunalul Ilfov, Secția Civilă în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX a fost în mod corect respinsă cererea de intervenție formulată de dl. N______ D_________. A fost admisă, de asemenea în mod corect, cererea adresată de Tarom adresată ORC Ilfov privind efectuarea mențiunilor corespunzătoare decurgând din Hotărârea A__.

Împotriva acestei soluții a promovat apel dl. N______ D_________.

De asemenea, Tarom a promovat apel incident în legătură exclusiv cu soluția dată de prima instanță excepției lipsei de interes invocată prin întâmpinarea depusă în fața primei instanțe. Apelul incident a fost formulat exclusiv pentru ipoteza absurdă în care instanța de apel ar admite calea de atac formulată de dl. N______ D_________, trecând peste argumentele prezentate în cuprinsul întâmpinării formulate împotriva apelului acestuia (aspect indicat în mod expres la pct. 5 din respectivul document).

Dl. N______ D_________ a renunțat la calea de atac formulată. Curtea de Apel București a luat act de renunțarea la apel a acestuia, prin decizia civilă nr. 618/15.04.2014 și de asemenea a constatat că apelul incident al Societății a rămas fără obiect.

Având în vedere că instanța nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată solicitate prin întâmpinarea depusă în respectiva fază procesuală, a formulat prezenta cerere de completare a dispozitivului.

Apelantul incident arată că se impune admiterea prezentei cereri, în sensul obligării apelantului- intimat la plata cheltuielilor de judecată

Reglementările relevante din Codul de procedură civilă sunt următoarele:

a)art. 453 alin. (1), conform căruia:

„[p]artea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată" (subl. ns.);

b)art. 406 alin. (1) (3) și alin. (5) având următorul conținut:

„reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.

Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială.

Dacă renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care pârâtul le-a făcut" .

Când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune anularea, în tot sau în parte, a hotărârii, sau după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză.".

Doctrina a stabilit că: ,, la baza obligației de plată a cheltuielilor de judecată - temeiul juridic al restituirii acestor cheltuieli - se află culpa procesuală, aspect dedus din sintagma «partea care pierde procesul»." și „reclamantul este în culpă procesuală atunci când, de pildă: [...] a renunțat la judecată sau la dreptul subiectiv."

În speță, se arată, cheltuielile de judecată au fost solicitate de către Tarom prin întâmpinare, astfel: „formulăm prezenta întâmpinare, prin care solicităm respingerea apelului formulat de dl. N______ D_________ împotriva sentinței civile nr. 720/25.02.2014 pronunțată de tribunalul Ilfov, Secția Civilă în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX; obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.". Cheltuielile de judecată, în cuantum de 19,083.41, reprezentate de onorariul avocațial al S.C.A. J___ Z______ & Asociații au fost suportate de către Tarom potrivit facturii TZA-xxxxx-2014/24.06.2014, astfel cum reiese din ordinul de plată emis de BRD nr. 184/07.03.2014. Dovada cheltuielilor de judecată a fost transmisă Curții de Apel București prin fax, la data de 15.09.2014.

Informația privind renunțarea la judecata apelului a fost adusă la cunoștința Societății prin intermediul răspunsului la întâmpinare, împreună cu citația din data de 01 iulie 2014, pentru primul termen de judecată, adică ulterior comunicării cererii de apel de către Curtea de Apel București. Până la acel moment, se avansaseră deja costuri ocazionate de apărarea poziției Tarom în faza apelului. Concret, serviciile juridice agreate de Societate cu apărătorii săi se concretizaseră, deja, la acel moment, în analizarea hotărârii primei instanțe, a criticilor cuprinse în motivele de apel, precum și în redactarea și depunerea la dosarul cauzei a întâmpinării în cuprinsul căreia se detaliaseră argumentele care justificau respingerea susținerilor ample din respectivul apel.

În consecință, „căzând în pretenții" în sensul art. 453 alin. (1) C.pr.civ., se impune obligarea d-lui. N______ D_________ la plata cheltuieli de judecată suportate de Tarom în legătură cu apelul său.

Astfel cum a stabilit și Înalta Curte de Casație și Justiție:

”la baza obligației de restituire a cheltuielilor de judecată stă culpa procesuală, astfel că din momentul în care se angajează un raport procesual, prin care se creează posibilitatea să fie chemate în judecată persoane [...] care au fost puse în situația de a face cheltuieli nedatorate, așa că, fiind în culpă, titularul [...] trebuie să plătească acele cheltuieli, iar faptul că cererea nu a fost soluționată în fond, ci pe excepție, nu poate să justifice respingerea cererii de stabilire a cheltuielilor de judecată.

[...] acceptând judecarea cererii și pierderea procesului [...] riscul acestei situații trebuie să fie suportat de titularul [...] care, prin comportarea sa, a obligat partea adversă să angajeze cheltuielile din proces.

Dispozițiile art. 274 C.proc.civ. prevăd că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Textul citat, fără a o menționa in terminis, induce o prezumție de culpă procesuală în sarcina celui ce prin atitudinea sa, a determinat cheltuielile de judecată făcute de partea adversă în timpul și cu ocazia purtării procesului" .

În cazul de față, raportat la faptul că dl. D_________ (i) a căzut în pretenții, ca urmare a renunțării la judecată, ulterior comunicării de către instanță a cererii de apel precum și la faptul că (ii) conduita sa procesuală a antrenat efectuarea unor cheltuieli impuse de realizarea apărării, se impune admiterea cererii.

În drept, își întemeiază cererea pe depozițiile art. 444 C.pr.civ., precum și pe celelalte texte legale la care a făcut referire în cuprinsul cererii.

La data de 10.11.2014, apelantul principal a formulat întâmpinare la cererea de completare a dispozitivului deciziei pronunțate asupra apelurilor, prin care a solicitat respingerea cererii de completare, pentru următoarele considerente:

În primul rând, se susține că în cauză nu este vorba despre o omisiune de a se pronunța asupra unui capăt de cerere, deoarece Tarom nu a solicitat cheltuieli de judecată la momentul rămânerii în pronunțare asupra cererii de renunțare la calea de atac. În acest sens, se arată că dispozițiile art. 444 din NCPC reglementează posibilitatea completării hotărârii atunci când este vorba despre o omisiune de a se pronunța asupra unei cereri principale sau accesorii.

Or, în cadrul concluziilor exprimate față de cererea de renunțare depusă de apelantul principal, apărătorul apelantei incidente Tarom nu a solicitat nici un moment plata cheltuielilor de judecată și nici nu a depus vreun înscris doveditor al pretinselor cheltuieli.

De asemenea, se mai arată că apărările și cererile Tarom din cuprinsul întâmpinării au fost formulate în raport cu apelul declarat de apelantul principal, nefiind atașate acesteia înscrisuri doveditoare ale cheltuielilor de judecată.

Ulterior însă, în raport cu incidentul procedural apărut, respectiv renunțarea la calea de atac declarată de apelantul principal, a fost pusă în dezbaterea părților această renunțare la judecată, apelanta incidentă priind reprezentată prin apărător moment la care nu s-a solicitat obligarea apelantului principal la plata cheltuielilor de judecată.

În al doilea rând, apelantul principal susține că nici cererea de obligare a sa la plata cheltuielilor de judecată nu ar putea fi primită deoarece aceasta nu a fost formulată până cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor conform art. 452 din NCPC. Apelanta Tarom, se mai arată, nu a depus nici un înscris doveditor al cheltuielilor de judecată, în termenul mai sus menționat, astfel că instanța a rămas în pronunțare doar asupra cererii de renunțare la apelul principal.

Invocând aceste apărări, apelantul principal solicită respingerea cererii de completare a dispozitivului deciziei.

Analizând cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 618/15.09.2014 pronunțată de această instanță, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, în raport cu cererile părților și cu apărările formulate și de apelantul principal prin întâmpinare, Curtea apreciază că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Prin decizia civilă a cărei completare se solicită, pronunțată de Curtea de Apel București Secția a V-a Civilă în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, s-a luat act de renunțarea apelantului-intervenient N______ D_________, la judecata apelului său și s-a constatat ca rămas fără efect apelul incident declarat de C_______ NAȚIONALĂ DE TRANSPORTURI AERIENE ROMÂNE – ____________________>

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut următoarele:

Prin sentința civilă nr.720/25.02.2014, pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, Tribunalul Ilfov a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul N______ D_________ în contradictoriu cu intimata C_______ NAȚIONALĂ DE TRANSPORTURI AERIENE ROMÂNE – TAROM SA, ca neîntemeiată, a respins cererea intervenientului de acordarea a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată, a admis cererea formulată de C_______ NAȚIONALĂ DE TRANSPORTURI AERIENE ROMÂNE – TAROM SA și a dispus menționarea în registrul comerțului a Hotărârii adunării generale a acționarilor TAROM din 04.11.2013.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel principal apelantul intervenient N______ D_________.

La termenul de judecată din data de 15 septembrie 2014, Curtea a constatat că la data de 20 mai 2014, apelantul intervenient N______ D_________ a depus la dosarul cauzei, prin compartimentul registratură, cerere de renunțare la judecata apelului.

Având în vedere cererea de renunțare la judecata apelului principal depusă de apelantul principal, N______ D_________, împrejurarea că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității părților, Curtea, în baza dispozițiilor art. 482 coroborat cu art. 406 NCPC a luat act de renunțarea apelantului-intervenient la judecarea apelului.

Întrucât în cauză intimata C_______ NAȚIONALĂ DE TRANSPORTURI AERIENE ROMÂNE – _______________>a formulat apel incident, în raport cu renunțarea apelantului principal la judecata apelului său și de dispozițiile art. 472 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă, care reglementează: „ Dacă apelantul principal își retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident prevăzut la alin. 1 rămâne fără efect”, Curtea a constatat ca rămas fără efect apelul incident.