JUDECĂTORIA D___

DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA PENALĂ NR.1602

Ședința publică din data de 11 august 2014

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE : P____ F____

GREFIER : M______ V_______ B__

Cu participarea Ministerului Public reprezentat de PROCUROR A______ T____ din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria D___

S-a întrunit în ședință publică astăzi, data de mai sus, pentru a pronunța hotărârea luată în cauza penală de față ce are ca obiect soluționarea acțiunii penale puse în mișcare împotriva inculpatului E_____ M_____ E______, trimis în judecată prin rechizitoriul nr.226/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria D___, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, în forma prev. și ped. de art.228 alin. 1 – art.229 alin. 1 lit. b, d N.C.P., cu aplic. art.41 alin. 2 C.p. din 1969 respectiv cu aplic. art.5 N.C.P.

Dezbaterile asupra fondului prezentei cauze penale au avut loc în ședința publică din data de 04.08.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, instanța, având nevoie de mai mult timp pentru deliberare în vederea adoptării hotărârii, a făcut aplicațiunea disp. art.391 alin. 1 C.p.p., stabilind termen pentru pronunțarea hotărârii astăzi, data de mai sus și când, deliberând în aceeași compunere, a hotărât următoarele :

I N S T A N Ț A ,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

P___ rechizitoriul nr.226/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria D___, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 08.05.2014 sub nr.XXXXXXXXXXXXX, inculpatul E_____ M_____ E______ a fost trimis în judecată, în stare de libertate, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat în formă continuată, în forma prev. și ped. de art.228 alin. 1 – art.229 alin. 1 lit. b, d N.C.P., cu aplic. art.41 alin. 2 C.p. din 1969 respectiv cu aplic. art.5 N.C.P.

Se reține, în esență, prin actul de sesizare în sarcina inculpatului, următoarea situație de fapt : în baza aceleiași rezoluții infracționale, în noaptea de 20/21.01.2012 a sustras autoturismul marca Skoda O______ cu nr. de înmatric. XXXXXXXXXXXXX care era parcată în fața blocului nr.35 situat în __________________________ mun.D___, jud.Hunedoara, aparținând persoanei vătămate R___ D____ iar în noaptea de 24/25.02.2012 a sustras autoturismul marca Skoda O______ cu nr. de înmatric. XXXXXXXXXXXXX care era parcată în fața blocului F3, scara 3, situat în _____________________________ mun.D___, jud.Hunedoara, aparținând persoanei vătămate _________________.

Situația de fapt astfel reținută s-a întemeiat pe probatoriul administrat în faza de urmărire penală, și anume : plângerile persoanelor vătămate (f.8, 9, 23 - 26), procese – verbale de cercetare la fața locului (f.10 - 13), planșe fotografice (f.15 – 19, 21, 22), declarațiile martorilor (f.29 – 33, 60), declarațiile persoanelor vătămate (f.23 – 28, 37 - 43), declarațiile inculpatului (f.45 – 47, 51 – 54, 57 - 59), proces – verbal privind efectuarea percheziției domiciliare (f.65 - 76) și proces – verbal de predare – primire bunuri (f.77, 78).

În faza de urmărire penală inculpatul inițial a recunoscut săvârșirea faptei (f.51 – 54, 57 - 59) însă ulterior a revenit asupra primei declarații, negând săvârșirea faptei (f.45 - 47).

După sesizarea instanței, judecătorul de cameră preliminară a procedat conform dispozițiilor art.344 C.p.p., comunicând inculpatului copia certificată a rechizitoriului. Cu aceeași ocazie, judecătorul de cameră preliminară a pus în vedere inculpatului faptul că, procedura în camera preliminară are ca obiect, verificarea, după trimiterea sa în judecată, conform rechizitoriului anexat, a competenței și a legalității sesizării instanței precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală respectiv că are dreptul ca, în termen de 20 de zile de la data primirii comunicării, să-și angajeze apărător și să formuleze, în scris, eventuale cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și efectuării actelor de către organele de urmărire penală (f.9) Totodată, a fost încunoștiințat și apărătorul ales al inculpatului (f.3).

Întrucât inculpatul nu a formulat cereri și nu a invocat excepții în termenul stabilit, prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 05.06.2014, judecătorul de cameră preliminară, în temeiul disp. art.346 alin. 2 C.p.p. a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății, sens în care au fost citate părțile (f.16). Totodată, potrivit prevederilor art.346 alin. 1 C.p.p. încheierea menționată a fost comunicată inculpatului respectiv Ministerului Public.

În vederea soluționării cauzei, instanța din oficiu, cu ocazia îndeplinirii măsurilor premergătoare judecății, conform art.361 C.p.p., a dispus atașarea la dosarul cauzei a fișei de cazier judiciar al inculpatului (f.43) și, constatând că acesta este cercetat și într-o altă cauză, a identificat și a atașat la dosar copia s.p.nr.439/10.04.2014 pronunțată de Judecătoria B____ în dosarul nr.xxxxx/200/2012*, definitivă prin d.p. nr.662/17.06.2014 a Curții de Apel Ploiești prin care inculpatul a fost condamnat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat (f.11 - 14). Deasemenea, s-a depus la dosar fișa de evidență a inculpatului, extrasă din bazele electronice de date ale Administrației Naționale a Penitenciarelor (f.37) din conținutul căreia s-a reținut că, la data de 24.06.2014 inculpatul a fost încarcerat la PNT Mărgineni în executarea pedepsei aplicate prin hotărârea menționată mai sus, astfel că s-a dispus citarea acestuia cu dispoziție de transfer (f.39). Întrucât apărătorul ales al inculpatului a adus la cunoștința instanței că a reziliat contractul de asistență juridică cu acesta (f.50), instanța a dispus numirea unui apărător din oficiu (f.52, 57). Deoarece, urmare a verificărilor efectuate din oficiu în bazele electronice de date ale Oficiului Registrului Comerțului s-a constatat că partea civilă _________________. se află în insolvență (f.27), aceasta a fost citată și prin lichidatorul judiciar.

În ședința publică din data de 04.08.2014 instanța, potrivit disp. art.374 alin. 4 C.p.p., a pus în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a unor eventuale înscrisuri prezentate, dacă recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa, aducând totodată la cunoștința inculpatului și conținutul disp. art.396 alin. 10 C.p.p. Inculpatul a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii prev. de art.375 C.p.p., arătând că înțelege să recunoască învinuirea. Astfel fiind, s-a procedat la audierea inculpatului, potrivit disp. art.378 – art.379 rap. la art.375 alin. 1 C.p.p., cele declarate fiind consemnate în proces – verbal aparte de ascultare, atașat la dosarul cauzei (f.80) În raport de declarația inculpatului, care a recunoscut în totalitate săvârșirea faptei sub aspectul căreia a fost trimis în judecată, solicitând ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale instanța, văzând și disp. art.375 alin. 2 rap. la art.374 alin. 4 C.p.p. a admis cererea formulată privind aplicarea procedurii de judecată în cazul recunoașterii vinovăției, sens în care a procedat la demararea cercetării judecătorești potrivit procedurii prev. de art.377 C.p.p., întrebând inculpatul dacă are de administrat probe cu înscrisuri sau dacă înțelege să solicite acordarea unui singur termen pentru a depune înscrisuri la dosar. Inculpatul a arătat că nu are de propus alte probe și nici nu înțelege să solicite amânarea cauzei pentru a depune înscrsisuri la dosar.

Examinând ansamblul actelor și lucrărilor existente la dosar, instanța reține în sarcina inculpatului următoarea situație de fapt :

În noaptea de 20/21.01.2012, inculpatul E_____ M_____ E______, folosind chei mincinoase, a sustras autoturismul marca Skoda O______ cu nr. de înmatric.XXXXXXXXXXXXX, aparținând părții civile R___ D____, autoturism care se afla parcat în parcarea blocului nr.35 de pe _________________________ mun.D___ iar în noaptea de 24/25.02.2014, același inculpat, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, a sustras, folosind de asemenea chei mincinoase, autoturismul marca Skoda O______ cu nr. de înmatric. XXXXXXXXXXXXX, aparținând părții civile _________________. și care se afla parcat în fața blocului F3, scara 3 situat pe _____________________________ mun.D___.

Probele administrate în cursul urmăririi penale se coroborează declarațiile inculpatului date atât în fața organului de urmărire penală (f. f.51 – 54, 57 – 59 d.u.p.) cât și în fața instanței, cu ocazia cercetării judecătorești (f.80), acesta recunoscând săvârșirea faptei. Deasemenea, inculpatul a arătat că a mai sustras autoturisme și pe raza orașelor A___ I____, Sibiu, Ploiești și Târgoviște (f.57 verso) însă din fișa de cazier judiciar (f.43) nu rezultă că pentru aceste fapte s-ar fi pus în mișcare acțiunea penală până în prezent.

Asupra încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpat, instanța reține următoarele :

Potrivit prevederilor art.246 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Noul Cod Penal, la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod Penal. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru o faptă săvârșită sub imperiul legii vechi care a fost încadrată prin actul de sesizare (emis ulterior intrării în vigoare a Noului Cod Penal), conform legii noi, și anume, infracțiunea prev. de art.228 alin. 1 – art.229 alin. 1 lit. b, d N.C.P., cu aplic. art.5 N.C.P. însă cu reținerea infracțiunii continuate, potrivit legii vechi, adică a incidenței art.41 alin. 2 C.p. din 1969.

Astfel fiind, pentru a se stabili legea penală aplicabilă în cauza penală de față, potrivit principiului aplicării legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, principiu consacrat în art.5 alin. 1 din Noul Cod Penal, instanța trebuie să compare vechea reglementare cu noua reglementare, pentru a se stabili care dintre acestea este mai favorabilă inculpatului, urmând a aplica legea care este mai favorabilă, în concret, inculpatului în cauza penală de față.

În acest context, instanța observă că infracțiunea de furt calificat nu a fost dezincriminată prin _____________________ Noului Cod penal, fiind în continuare incriminată în art.229 N.C.P.

Examinând infracțiunea dedusă judecății prin prisma elementelor sale constitutive, se constată că, aceasta (încadrată de procuror în art.228 alin. 1 – art.229 alin. 1 lit. b, d N.C.P.) se bucura de o reglementare identică și în legea veche, fiind prev. de art.208 alin. 1 – art.209 alin. 1 lit. e, g, i C.p. din a969, cu mențiunea că, modalitatea de săvârșire prev. de art.209 alin. 1 lit. e C.p. din 1969 (într-un loc public) nu se mai regăsește în actuala reglementare. Se constată așadar că, dispozițiile art.209 alin. 1 lit. g, i C.p. din 1969 au un conținut identic cu cele ale art.229 alin. 1 lit. b, d N.C.P.

Sub aspectul regimului sancționator, se constată însă că legea nouă este mai blândă, în sensul că, dacă legea veche prevedea pentru fapta săvârșită limite de pedeapsă între 3 ani și 15 ani închisoare, legea nouă prevede un regim sancționator mai blând, stabilind un minim special de 1 an închisoare și un maxim special de 5 ani închisoare.

La stabilirea legii penale mai favorabile în cauza penală de față, instanța este ținută de decizia nr.265 din data de 06.05.2014 (publicată în M.O. nr.372/20.05.2014) a Curții Constituționale, potrivit căreia, dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. P___ urmare, instanța de contencios constituțional consacră expres și neechivoc principiul aplicării globale (in integrum) a legii penale mai favorabile.

Având în vedere disp. art.11 alin. 3 din Legea nr.47/1992 potrivit cărora deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii, instanța se conformează acestei din urmă decizii, ținând seama și de disp. art.99 lit. ș din Legea nr.303/2004 care prevăd că, nerespectarea deciziilor Curții Constituționale constituie abatere disciplinară pentru magistrat. În acest context, instanța nu poate primi punctul de vedere exprimat în mediul juridic de diferiți autori în sensul că, potrivit jurisprudenței CEDO în interpretarea noțiunii de lege din cuprinsul art.7 al Conventiei europene, care include in cadrul acesteia si soluțiile jurisprudențiale obligatorii, decizia nr.2/14.04.2014 pronunțată de Î.C.C. J - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ar putea fi interpretata ca lege penala mai favorabila fata de orice alta modificare legislativa sau solutie jurisprudentiala obligatorie care ar impune aplicarea „globala” a legii penale mai favorabile, întrucât, în condițiile în care, până în prezent s-a pronunțat o singură hotărâre de acest fel, nu se poate vorbi despre o „jurisprudență”, cu atât mai puțin despre o jursiprudență care să respecte și condiția previzibilității, esențială potrivit exigențelor CEDO.

Aplicarea globală a legii penale mai favorabile presupune compararea mai multor elemente, cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură răspunderea penală, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare,tentativă, recidivă, concurs, formă continuată, criteriile de individualizare judiciară a executării pedepsei etc. Criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere, așadar atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă respectiv cele privind individualizarea judiciară a executării acesteia. Cu alte cuvinte, instanța trebuie să stabilească care este legea mai favorabilă în concret inculpatului, ținând seama de toate instituțiile de drept penal incidente în cauză, nu numai de regimul sancționator. P___ urmare, chiar dacă noua lege prevede un regim sancționator mai blând, aceasta nu va putea fi considerată în mod automat ca fiind mai favorabilă în condițiile în care ar prevedea un regim sancționator mai aspru în privința cauzelor reale de agravare a răspunderii penale, cum este infracțiunea continuată.

Raportând cele expuse mai sus asupra situației concrete în care se află inculpatul din cauza penală de față, se constată că, deși, sub aspectul regimului sancționator legea nouă (art.228 alin. 1 – art.229 alin. 1 lit. b, d N.C.P.) ar fi mai favorabil acestuia (întrucât prevede limite de pedeapsă mult mai reduse față de legea veche), în concret, legea nouă nu este mai favorabilă față de legea veche întrucât, dacă sub imperiul legii vechi actele materiale săvârșite de inculpat constituie o singură infracțiune continuată, sub imperiul legii noi, aceeași activitate infracțională întrunește elementele constitutive a două infracțiuni de furt calificat, formând o pluralitate de infracțiuni, un concurs real, cu un regim sancționator incomparabil mai sever decât cel prevăzut de legea veche pentru infracțiunea continuată.

Astfel, potrivit disp. art.41 alin. 1 C.p. din 1969, infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. În schimb, potrivit art.35 alin 1 N.C.P., infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. Se constată așadar că, în situația infracțiunii continuate a intervenit o modificare prin _____________________ legii noi, introducându-se o condiție suplimentară, și anume, cea a unicității subiectului pasiv, condiție care nu este îndeplinită în cauză deoarece inculpatul a sustras două autoturisme aparținând unor persoane vătămate diferite. Dacă s-ar aplica în cauză legea nouă, nu ar fi posibilă reținerea săvârșirii infracțiunii în formă continuată, instanța urmând a reține un concurs de infracțiuni alcătuit din două fapte. Or, regimul sancționator prevăzut de legea nouă pentru concursul de infracțiuni este mult mai aspru decât cel prevăzut de legea veche pentru infracțiunea continuată deoarece, dacă în situația concursului de infracțiuni, potrivit legii noi, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă în mod obligatoriu un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite (art.39 alin. 1 lit. b N.C.P.), în situația infracțiunii continuate, în reglementarea Codului penal din 1969, se aplică, o singură pedeapsă la care se poate adăuga, într-o singură etapă, un spor facultativ de până la 5 ani.

Aplicarea legii noi, conform principiului aplicării globale a legii penale mai favorabile ar presupune ca cele două pedepse ce s-ar aplica pentru concursul de infracțiuni în cauza de față să fie contopite, tot potrivit legii noi, adică conform art.39 alin. 1 lit. b N.C.P., cu pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare, aplicată inculpatului prin s.p.nr.439/10.04.2014 pronunțată de Judecătoria B____, faptele fiind concurente, astfel cum se va vedea mai jos. În consecință, s-ar aplica pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare la care s-ar adăuga, în mod obligatoriu 1/3 din suma celor două pedepse aplicate în cauza de față, astfel că, inevitabil, pedeapsa rezultantă ar depăși obligatoriu 2 ani și 10 luni închisoare. Or, aplicând legea veche, pedeapsa aplicată în cauza penală de față pentru o singură infracțiune continuată, se contopește, conform art.34 alin.1 lit. b C.p. din 1969 cu pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare, fără să existe obligativitatea acordării unui spor, inculpatul urmând să execute, astfel cum se va vedea în cele ce urmează, pedeapsa rezultantă de 2 ani și 10 luni închisoare.

P___ urmare, chiar dacă limitele de pedeapsă prevăzute de legea nouă sunt mai reduse față de cele prevăzute de legea veche, aplicarea legii noi în cauză, cu respectarea principiului aplicării globale a legii penale mai favorabile ar presupune reținerea concursului de infracțiuni și, în consecință, aplicarea regimului sancționator al acestuia conform legii noi iar prin aceasta s-ar ajunge la o pedeapsă mai grea decât dacă s-ar reține o singură infracțiune în formă continuată, potrivit legii vechi.

Pentru considerentele anterior expuse, instanța conchide că, în cauza penală de față, conform principiului aplicării globale a legii penale mai favorabile, legea veche este mai favorabilă inculpatului, urmând să aplice această din urmă lege, conform principiului consacrat în art.5 alin. 1 N.C.P.

Pentru considerentele expuse mai sus, constatând că procurorul, prin actul de sesizare (emis anterior pronunțării deciziei nr.265/05.2014 a Curții Constituționale) a procedat la o încadrare juridică a faptei prin aplicarea legii penale mai favorabile pe instituții autonome, instanța, din oficiu, pentru considerentele expuse mai sus, în conformitate cu disp. art.386 rap. la art.377 alin. 4 C.p.p., în ședința publică din data de 04.08.2014 a pus în discuție schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea de de furt calificat, în forma prev. și ped. de art.228 alin. 1 – art.229 alin. 1 lit. b, d N.C.P., cu aplic. art.41 alin. 2 C.p. din 1969 respectiv cu aplic. art.5 N.C.P. în infracțiunea de furt calificat în formă continuată, prev. și ped. de art.208 alin. 1 – art.209 alin. 1 lit. e, g, i C.p. din 1969, cu aplic. art.41 alin. 2 C.p. din 1969 și art.5 alin. 1 N.C.P. și, ascultând și concluziile Reprezentantei Ministerului Public și ale inculpatului, a schimbat încadrarea juridică a faptelor, în sensul celor de mai sus.

Inculpatul a arătat că își menține poziția de recunoaștere a faptei și în urma schimbării încadrării juridice, stăruind în aplicarea procedurii de judecată în cazul recunoașterii vinovăției.

În drept, fapta inculpatului E_____ M_____ E______ care, în noaptea de 20/21.01.2012, folosind chei mincinoase, a sustras autoturismul marca Skoda O______ cu nr. de înmatric.XXXXXXXXXXXXX, aparținând părții civile R___ D____, autoturism care se afla parcat în parcarea blocului nr.35 de pe _________________________ mun.D___ iar în noaptea de 24/25.02.2014, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, a sustras, folosind deasemenea chei mincinoase, autoturismul marca Skoda O______ cu nr. de înmatric. XXXXXXXXXXXXX, aparținând părții civile _________________. și care se afla parcat în fața blocului F3, scara 3 situat pe _____________________________ mun.D___, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. și ped. de art.208 alin. 1 – art.209 alin. 1 lit. e, g, i C.p. din 1969, cu aplic. art.41 alin. 2 C.p. din 1969 și art.5 alin. 1 N.C.P.

Sub aspectul conținutului constitutiv al infracțiunii mai sus, instanța constată că elementul material al laturii obiective (verbum regens) s-a realizat prin acțiunea inculpatului de sustragere, pe timp de noapte și prin folosirea fără drept a unor chei mincinoase, la un interval de timp și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a două autoturisme marca Skoda Octavua aparținând persoanelor vătămate (R___ D____ și _________________.), fără consimțământul acestora și în scopul de a le însuși pe nedrept, prin aceasta fiind încălcate relațiile sociale referitoare la intergitatea patrimoniului,cauzându-se un prejudiciuu în patrimoniul persoanelor vătămate, între urmarea socialmente periculoasă și faptă existând o legătură de cauzalitate certă, directă și neîntreruptă.

În privința unității legale de infracțiune, instanța reține că inculpatul a săvârșit o singură infracțiune de furt calificat în formă continuată, fiind incidente disp. art.41 alin. 2 C.p. 1969. în cauza penală de față, existând unitate de subiect activ, unitate de conținut a infracțiunii, o rezoluție infracțională unică, cele două acte materiale fiind săvârșite la un anumit interval de timp.

Sub aspectul laturii subiective se reține fără niciun dubiu vinovăția inculpatului sub forma intenției directe (art.19 alin. 1 lit. a C.p. 1969.).

Constatând că, din probele administrate în cauza penală de față rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta dedusă judecății există, constituie infracțiunea de furt calificat în formă continuată, prev. și ped. de art.208 alin. 1 – art.209 alin. 1 lit. e, g, i C.p. din 1969, cu aplic. art.41 alin. 2 C.p. din 1969 și art.5 alin. 1 N.C.P. și a fost săvârșită de inculpat, instanța va face aplicațiunea disp. art.396 alin. 2 C.p.p., urmând a pronunța condamnarea acestuia.

La stabilirea și individualizarea pedepselor instanța urmează a avea în vedere, cu respectarea principiului aplicării globale a legii penale mai favorabile, dispozițiile art.52 C.p. din 1969 privind scopul pedepsei precum și de criteriile generale de individualizare prev. de art.72 C.p. din 1969 raportate asupra cauzei penale de față, respectiv gradul de pericol al faptelor săvârșite concretizat în valorile sociale care au fost vătămate, circumstanțele reale și personale respectiv de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Întrucât inculpatul a recunoscut în totalitate învinuirea, adică săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa prin actul de sesizare, solicitând ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale instanța, văzând și disp. art.375 rap. la art.374 alin. 4 C.p.p., constată că acesta beneficiează de prevederile art.396 alin. 10 C.p.p., urmând a aplica o pedeapsă între limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârșită, reduse cu 1/3, și anume, între 2 ani închisoare și 10 ani închisoare.

Instanța constată că în cauza penală nu sunt incidente circumstanțe atenuante în beneficiul inculpatului. Astfel, în privința circumstanței atenuate prev. de art.74 lit. a C.p. 1969 se constată că, buna conduită a acestuia înainte de săvârșirea infracțiunii nu poate fi reținută întrucât simpla lipsă a antecedentelor penale constituie doar o stare normală, de respectare a legii, care incumbă oricărui cetățean și nu se înscrie în genul de împrejurare avută în vedere de legiuitor la edictarea normei art.74 al. 1 lit. a C.pen., care privește o conduită deosebită, personală, profesională și socială, de natură a impune concluzia unui pericol social redus al persoanei inculpatului, ipoteză care nu se regăsește în cauză. În privința circumstanței atenuante prev. de art.74 lit. b C.p. 1969, se constată că aplicarea acesteia este exclusă, inculpatul nedepunând vreo stăruință pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau de a repara paguba în condițiile în care, în cursul urmăririi penale, și-a schimbat poziția procesuală, negând săvârșirea faptei (f.45 - 47).

Referitor la atitudinea sinceră a inculpatului în cursul urmării penale și în cursul judecății în sensul că acesta a recunoscut și a regretat săvârșirea faptei instanța constată că, în condițiile în care aceste elemente sunt dintre acelea care intră în beneficiul legal al cauzei de reducere a pedepsei prevăzute de art.396 alin. 10 C.p.p., nu se impune reținerea unei circumstanțe atenuante având același obiect, respectiv comportamentul sincer și regretul în comiterea faptei, manifestat de către inculpat. În acest sens, instanța are în vedere decizia pen. nr. 2974/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care se arată că, atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților nu se reduce la recunoașterea săvârșirii infracțiunilor, pe fondul existenței, la dispoziția organelor judiciare, a probelor care dovedesc săvârșirea faptelor, recunoașterea căreia instanța i-a acordat eficiență juridică prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă ca urmare a aplicării procedurii de judecată în cazul recunoașterii învinuirii. Tot în acest context, instanța are în vedere și cele statuate în decizia penală nr.754/2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Penală în sensul că, în situația aplicării procedurii de judecată în cazul recunoașterii învinuirii, comportarea sinceră în cursul procesului, constând în recunoașterea săvârșirii faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, nu poate fi valorificată ca circumstanță atenuantă judiciară prevăzută în art. 74 alin. (1) lit. c) teza a II - a C. pen., întrucât recunoașterii săvârșirii faptelor nu i se poate acorda o dublă valență juridică. Dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. pot fi aplicate concomitent cu cauza de reducere a pedepsei prevăzută de Codul de procedură penală numai atunci când se constată existența unei alte atitudini a inculpatului după săvârșirea infracțiunii decât comportarea sinceră în cursul procesului.

Pentru motivele de mai sus, instanța, ținând seama de modalitatea concretă de executare și de circumstanțele reale ale comiterii faptei, de circumstanțele personale ale inculpatului (persoană aflată la primul conflict cu legea penală, conform fișei de cazier judiciar aflată la fila nr.43 și care anterior săvârșirii faptei era încadrată în muncă), urmează a aplica acestuia o pedeapsă orinetată spre de minimul special prevăzut de norma incriminatoare (astfel cum a fost redus ca urmare a aplicării în cauză a disp. art.396 alin. 10 C.p.p.), însă ușor peste acest minim, ținând seama de incidența cauzei reale facultative de agravare a răspunderii penale constând în săvârșirea infracțiunii în formă continuată, și anume, o pedeapsă de 2 ani și 4 luni închisoare, considerând că aceasta este echilibrată și că răspunde în concret principiului proporționalității și nevoilor reeducării, îndeplinind și scopul preventiv.

Instanța va aplica inculpatului și pedepse accesorii, ținând seama în acest sens de dispozițiile art.12 din Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Noului Cod Penal, conform cărora „în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă”, așa încât aplicarea acestora urmează a fi realizată atât în baza art.71 și art.64C.pen.1969, prin raportare la art.5 N.C.P., cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului (Cauza C__________ c. României -2008 și Hirst c.Marii Britanii - 2004) precum și a deciziei nr.74/05.11.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, în raport de natura faptei săvârșite, instanța apreciază că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată față de scopul limitării exercițiului acestui drept, motiv pentru care, în baza art.71 C.pen.1969 cu aplic. art.5 C.pen. instanța va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II -a și lit. b C.pen1969., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe durata și în condițiile art. 71 alin. 2 C.pen1969.

În privința situației juridice a inculpatului, instanța mai reține că, prin s.p.nr.439/10.04.2014 pronunțată de Judecătoria B____ în dosarul nr.xxxxx/200/2012*, definitivă prin d.p. nr.662/17.06.2014 a Curții de Apel Ploiești (f.11 - 14) acesta a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, în forma prev. de art.228 alin. 1 – art.229 alin. 1 lit.b, d N.C.P. cu aplic. art.41 alin. 2 C.p.1969 și cu aplic. art.5 N.C.P. și art.396 alin. 10 C.p.p.

Examinând considerentele hotărârii penale menționate se reține că infracțiunea de furt calificat pentru care inculpatul a fost condamnat s-a epuizat la data de 30.07.2012 (f.12), hotărârea rămânând definitivă la data de 17.06.2014 (f.14 verso). În condițiile în care fapta dedusă acestei judecăți s-a epuizat la data de 25.02.2012, dată la care nu exista încă o hotărâre definitivă de condamnare pentru infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin s.p.nr.439/2014 a Judecătoriei B____, se constată că cele două infracțiuni sunt concurente, în condițiile art.33 lit. a C.p. 1969.

Astfel fiind, se va face aplicațiunea disp. art.36 alin. 2 C.p. din 1969 și art.34 alin.1 lit. b C.p. din 1969, cu aplic. art.5 alin. 1 N.C.P. , cu interpretarea per a contrario a disp. art.10 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplic. a Legii nr.286/2009 privind Noul Cod Penal (ambele infracțiuni fiind săvârșite sub imperiul C.p. din 1969), urmând a se proceda la contopirea pedepselor de 2 ani și 10 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală anterior menționată cu pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin prezenta hotărâre, în pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 10 luni închisoare, inculpatul urmând a executa în final pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare, apreciindu-se că, în raport de circumstanțele personale ale inculpatului (în special lipsa antecedentelor penale) nu se impune agravarea răspunderii penale prin aplicarea unui spor facultativ de pedeapsă..

Instanța urmează a face aplicațiunea disp.art.71 C.p. din 1969, cu ref. la art.12 alin. 1 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009, interzicând inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art.64 alin. 1 lit. a teza a II - a și lit. b C.p. din 1969.

Constatând că executarea pedepsei de 2 ani și 10 luni închisoare aplicată prin s.p.nr.439/2014 a Judecătoriei B____ a început la data de 24.06.2014 (f.37) respectiv că inculpatul a fost reținut precum și arestat preventiv în cauza menționată de la data de 02.08.2012 până la data de 13.06.2013 (f.13 verso), potrivit disp. art.36 alin. 3 C.p. din 1969 și art.88 C.p. din 1969 urmează a se deduce din pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre perioada executată de inculpat de la data de 24.06.2014 la zi (11.08.2014) respectiv durata măsurii reținerii de 24 de ore precum și a arestării preventive de la data de 02.08.2012 până la data de 13.06.2013 inclusiv.

Modificându-se situația juridică a inculpatului, urmează a se dispune anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.504/18.06.2014 emis de Judecătoria B____ și se va dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, conform prezentei hotărâri, la data rămânerii definitive a acesteia.

Asupra laturii civile a cauzei penale de față :

În faza de urmărire penală persoanele vătămate R___ D____ și _________________. s-au constituit parte civilă în cauză, prima cu suma de 22.000 euro (f.25 verso d.u.p.) iar cea de a doua cu suma de 60.249,13 lei (f.140 d.u.p.).

În termen legal, anterior citirii actului de sesizare, partea civilă R___ D____ a revenit asupra cuantumului pretențiilor civile, arătând că înțelege să se constituie parte civilă doar cu suma de 20.000 euro (f.31, 32) din care suma de 12.000 ero reprezentând contravaloarea autoturismului sustras, 3.000 euro contravaloarea bunurilor aflate în autoturismul sustras și nerecuperate iar 5.000 euro reprezentând „daune morale”. În dovedirea pretențiilor civile, partea civilă a depus la dosarul cauzei o ________ înscrisuri (f.62 - 77).

Partea civilă _________________., deși legal citată, atât la propriul sediu cât și prin lichidator judiciar, nu s-a prezentat în fața instanței și nici nu a depus vreo cerere la dosarul cauzei.

Audiat fiind în fața instanței, inculpatul nu a contestat întinderea și valoarea pretențiior civile și a fost de acord cu despăgubirea părților civile, conform solicitărilor acestora (f.80). Față de această poziție a inculpatului instanța constată că acesta a recunoscut pretențiile civile, stare de lucruri care atrage incidența disp. art.23 alin. 3 C.p.p., text de lege care scutește instanța de administrarea altor probe cu privire la latura civilă a cauzei, urmând a da eficiență principiului disponibilității părților, specific procesului civil.

Față de cele ce preced, instanța, văzând și disp. art.397 alin. 1 C.p.p. rap. la art.19 alin. 1, 2, 4 și 5 C.p.p., art.20 C.p.p., art.23 alin. 2 și 3 teza I C.p.p. și art.25 alin. 1 C.p.p. respectiv ale art.1349, art.1357 și art.1381 Noul Cod Civil, urmează a admite acțiunile civile formulate și alăturate acțiunii penale de părțile civile R___ D____ și _________________., prin lichidator judiciar Contaudit Insolvent S.P.R.L. și, în consecință, va obligă pe inculpat la plata sumei de 20.000 (douăzecidemii) euro, echivalent în lei, la cursul oficial al B.N.R., la data plății efective, către partea civilă R___ D____, din care suma de 12.000 ero reprezentând contravaloarea autoturismului sustras, 3.000 euro contravaloarea bunurilor aflate în autoturismul sustras și nerecuperate iar 5.000 euro reprezentând lipsa de folosință a autoturismului respectiv la plata sumei de 60.249,13 lei către partea civilă _________________. prin lichidator judiciar Contaudit Insolvent S.P.R.L., reprezentând contravaloarea autoturismului sustras.

Văzând și disp. art.398 C.p.p. rap. la art.274 alin. 1 C.p.p., va obliga inculpatul la 360 lei cheltuieli judiciare către Stat, din care suma de 60 lei aferentă fazei de urmărire penală.

Potrivit art.6 din Protocolul privind stabilirea onorariilor avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică în materie penală încheiat între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România, onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 200 lei se va avansa din fondul special al Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza disp. art.386 C.p.p. schimbă încadrarea juridică a faptei deduse judecății din infracțiunea de de furt calificat, în forma prev. și ped. de art.228 alin. 1 – art.229 alin. 1 lit. b, d N.C.P., cu aplic. art.41 alin. 2 C.p. din 1969 respectiv cu aplic. art.5 N.C.P. în infracțiunea de furt calificat în formă continuată, prev. și ped. de art.208 alin. 1 – art.209 alin. 1 lit. e, g, i C.p. din 1969, cu aplic. art.41 alin. 2 C.p. din 1969 și art.5 alin. 1 N.C.P.

În baza disp. art.208 alin. 1 – art.209 alin. 1 lit. e, g, i C.p. din 1969, cu aplic. art.41 alin. 2 C.p. din 1969 și art.5 alin. 1 N.C.P. respectiv cu aplic. art.396 alin. 10 C.p.p. condamnă pe inculpatul E_____ M_____ E______ (fiul lui I___ și V_______, născ. la 15.08.1982 în mun.Ploiești, jud.Prahova, domiciliat în mun.Ploiești, jud.Prahova, ____________________ G_______ nr.16, __________, ___________, deținut în PNT B_____ M___, cetățean roman, studii medii, divorțat, fără copii minori, stagiul militar satisfăcut, ocupația – servant pompier, funcția – șef serviciu, locul de muncă – Compania Stingeri Incedii S.A. București – Punct de lucru Ploiești, identificat cu C.I. ________ nr.xxxxxx, CNP-xxxxxxxxxxxxx, fără antecedente penale) la pedeapsa de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat în formă continuată.

Face aplicațiunea disp.art.71 C.p. din 1969, cu ref. la art.12 alin. 1 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009, interzicând inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art.64 alin. 1 lit. a teza a II - a și lit. b C.p. din 1969.

Constată că infracțiunea pentru care a fost condamnat inculpatul prin s.p.nr.439/10.04.2014 pronunțată de Judecătoria B____ în dosarul nr.xxxxx/200/2012*, definitivă prin d.p. nr.662/17.06.2014 a Curții de Apel Ploiești este concurentă cu infracțiunea dedusă acestei judecăți.

În baza disp. art.36 alin. 2 C.p. din 1969 și art.34 alin.1 lit. b C.p. din 1969, cu aplic. art.5 alin. 1 N.C.P. și prin interpretarea per a contrario a disp. art.10 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplic. a Legii nr.286/2009 privind Noul Cod Penal, contopește pedepsele de 2 (doi) ani și 10 (zece) luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală anterior menționată cu pedeapsa de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin prezenta hotărâre, în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani și 10 (zece) luni închisoare, inculpatul urmând a executa în final pedeapsa de 2 (doi) ani și 10 (zece) luni închisoare.

Face aplicațiunea disp.art.71 C.p. din 1969, cu ref. la art.12 alin. 1 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009, interzicând inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art.64 alin. 1 lit. a teza a II - a și lit. b C.p. din 1969.

În baza disp. art.36 alin. 3 C.p. din 1969 și art.88 C.p. din 1969 deduce din pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre perioada executată de inculpat de la data de 24.06.2014 la zi (11.08.2014) respectiv durata măsurii reținerii de 24 de ore precum și a arestării preventive de la data de 02.08.2012 până la data de 13.06.2013 inclusiv.

Anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.504/18.06.2014 emis de Judecătoria B____ și dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, conform prezentei hotărâri, la data rămânerii definitive a acesteia.

În temeiul disp. art.397 alin. 1 C.p.p. rap. la art.19 alin. 1, 2, 4 și 5 C.p.p., art.20 C.p.p., art.23 alin. 2 și 3 teza I C.p.p. și art.25 alin. 1 C.p.p. respectiv ale art.1349, art.1357 și art.1381 Noul Cod Civil, admite acțiunile civile formulate și alăturate acțiunii penale de părțile civile R___ D____ și _________________., prin lichidator judiciar Contaudit Insolvent S.P.R.L. și, în consecință :

Obligă pe inculpat la plata sumei de 20.000 (douăzecidemii) euro, echivalent în lei, la cursul oficial al B.N.R., la data plății efective, către partea civilă R___ D____ (domiciliat în mun.D___, jud.Hunedoara, _____________________, _______________ suma de 12.000 ero reprezentând contravaloarea autoturismului sustras, 3.000 euro contravaloarea bunurilor aflate în autoturismul sustras și nerecuperate iar 5.000 euro reprezentând lipsa de folosință a autoturismului.

Obligă pe inculpat la plata sumei de 60.249,13 lei către partea civilă _________________. (cu sediul în mun.Hunedoara, jud.Hunedoara, _______________) prin lichidator judiciar Contaudit Insolvent S.P.R.L. (cu sediul în mun.D___, jud.Hunedoara, B-dulDecebal __________, parter), reprezentând contravaloarea autoturismului sustras.

În baza disp. art.398 C.p.p. rap. la art.274 alin. 1 C.p.p. obligă inculpatul la 360 lei cheltuieli judiciare către Stat.

Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei se avansează din fondul special al Ministerului Justiției.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei hotărâri.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 august 2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

P____ F____ M______ V_______ B__

Red./Tehnred.P.F.

2 ex./11.08.2014