Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL G_____

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR.603 /a

Ședința publică din data de 15 mai 2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – raluca zara – JUDECĂTOR

JUDECĂTOR – M______ C________

Grefier - M______ I__

Ministerul Public a fost reprezentat de PROCUROR- G______ E____

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G_____

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Pe rol fiind soluționarea apelului penal formulat de P________ DE PE L____ JUDECĂTORIA FOCȘANI împotriva sentinței penale nr.191/06.02.2015 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX privind pe intimatul-inculpat B____ V_____.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns persoana vătămată M______ I__, personal. A lipsit intimatul-inculpat B____ V_____, care a fost reprezentat prin avocat O___ B_____, în substituirea avocatului B_____ L________, apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr.1637/30.03.2015 emisă de Baroul G_____.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, în conformitate cu disp.art. 104 alin.10 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, grefierul de ședință arătând că este al doilea termen de judecată acordat în vederea audierii persoanei vătămate, după care;

Curtea procedează la identificarea intimatului-persoană vătămată M______ I__, care se legitimează cu CI ________ nr.xxxxxx emisă de SPCLEP Vidra, potrivit căreia are CNP:xxxxxxxxxxxxx.

Potrivit dispozițiilor art. 121 și 122 Cod procedură penală și art.381 din Noul Cod de procedură penală, Curtea procedează la audierea persoanei vătămate M______ I__.

Declarația persoanei vătămate a fost consemnată în condițiile prev. de art. 123 din Noul Cod de procedură penală, ulterior martorul citind și semnând declarația care a fost atașată la fila 26 dosar.

Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.

Avocat B_____ O___ nu are alte cereri de formulat.

Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată apelul în stare de judecată și, potrivit dispozițiilor art.420 alin.6 Cod procedură penală, acordă cuvântul in dezbaterea acestuia.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul în susținerea apelului promovat de P________ de pe lângă Judecătoria Focșani împotriva sentinței penale nr.191/06.02.2015 a Judecătoriei Focșani, solicită să se constate că hotărârea primei instanțe este nelegală sub aspectul constatării că nu sunt probe indubitabile care să conducă la concluzia că autorul al săvârșirii faptei este inculpatul B____ V_____.

Arată că, în cursul urmăririi penale, a fost audiată persoana vătămată care a precizat bunurile care au fost sustrase dar și că în octombrie 2013, când a fost săvârșită fapta, a găsit o lanternă care îi fusese sustrasă în aprilie 2013 și pe care o recunoaște pe certitudine – declarație pe care în cursul cercetării judecătorești în fond și în apel, persoana vătămată a precizat că și-o menține.

Prin sentința penală nr.793/2014 inculpatul B____ V_____ a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, infracțiune având ca obiect, printre altele, și bunuri sustrase în cursul lunii aprilie 2013 de la același canton în care iși desfășoară activitatea persoana vătămată, de unde au fost sustrase bunuri personale ale persoanei vătămate și bunuri - proprietatea cantonului.

Printre bunurile sustrase la acel moment se afla și lanterna – stabilită clar, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, ca obiect al furtului și pe care persoana vătămată M______ I__, în cursul lunii octombrie 2013, după ce a reclamat la poliție săvârșirea furtului din acea lună, a găsit-o în cabană.

Reprezentantul Ministerului Public precizează că persoana vătămată scoate în evidență și alte aspecte legate de persoana inculpatului, respectiv faptul că mulți cetățeni din acel ______________________, persoană care și-a creat un adăpost stabil în pădure și că el este cel care fură pentru a-și procura mijloacele de existență.

Pe lângă acest mijloc de probă pe care își întemeiază acuzarea, reprezentantul Ministerului Public invocă și declarația martorului N_______ D___, dată în cursul urmăririi penale, care a precizat că la momentul la care a fost cu organele de poliție la canton, l-a auzit pe persoana vătămată care a spus că și-a găsit lanterna care ii fusese furată anterior, în aprilie 2013 – declarație aflată la fila 19 verso, dosar urmărire penală.

Raportat la toate aceste considerente, reprezentantul Ministerului Public solicită să se constate că hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală și că s-a făcut dovada că inculpatul B____ V_____ este autorul infracțiunii de furt săvârșită în octombrie 2013, în dauna persoanei vătămate M______ I__.

În acest sens, solicită să se dispună condamnarea inculpatului B____ V_____ pentru infracțiunea dedusă judecății dar nu în forma pentru care s-a dispus trimiterea în judecată – pentru că în această situație trebuie identificată legea penală mai favorabilă. Astfel, constatând că legea penală mai favorabilă este vechiul Cod penal, solicită să se facă aplicarea în cauză a dispozițiilor art.386 Cod procedură penală și să se dispună schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de furt calificat, săvârșită pe timp de noapte și prin efracție cu reținerea prevederilor referitoare la recidiva postcondamnatorie, prevăzută de art.37 lit.a Cod penal, și să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă situată între limitele legale.

Pentru a se rezolva situația antecedentelor penale a inculpatului B____ V_____, reprezentantul Ministerului Public solicită să se constate că această faptă este comisă în stare de recidivă față de condamnarea dispună prin sentința penală nr.1916/09.11.2011 a Judecătoriei Focșani, comisă în termenul de încercare stabilit prin această hotărâre și concurentă cu faptele ce au făcut obiectul sentinței penale nr.793/26.03.2014 a Judecătoriei Focșani.

Ca atare, apreciază că se impune descontopirea pedepsei rezultante aplicate prin sentința penală nr.793/26.03.2014 a Judecătoriei Focșani, efectuată contopirea în baza art.33 lit.a, 34 lit.b din vechiul Cod penal cu pedepsele componente ale sentinței penale nr.793/26.xxxxxx, respectiv 3 pedepse de 2 ani închisoare, să fie stabilită pedeapsa cea mai grea, după care, în temeiul art.83 Cod penal, să se dispună menținerea revocării suspendării condiționate a executării pedepsei de un an, aplicată prin sentința penală nr.1916/09.11.2011 a Judecătoriei Focșani.

Totodată, solicită să se dispună anularea mandatului de executare nr.xxxxxx.04.2014, emis în baza sentinței penale nr.793/26.03.2014 a Judecătoriei Focșani, și să se dispună emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei.

Reprezentantul Ministerului Public solicită să se ia act că persoana vătămată nu a mai formulat pretenții cu privire la bunuri. În măsura în care persoana vătămată a precizat că valoarea bunurilor sustrase este de 2000 lei, urmează să se dispună confiscarea, în baza art.112 lit.a Cod penal.

Avocat B_____ O___, având cuvântul pentru intimatul-inculpat B____ V_____, solicită să fie respins apelul declarat de P________ de pe lângă Judecătoria Focșani ca fiind nefondat, să fie menținută ca fiind legală și temeinică sentința penală nr.191/06.02.2015 a Judecătoriei Focșani.

Apreciază că în mod corect instanța de fond a apreciat că există un dubiu cu privire la săvârșirea infracțiunilor deduse judecății de către inculpat.

Împrejurarea că partea vătămată susține că a regăsit o lanternă care îi fusese sustrasă anterior nu poate constitui o probă suficientă pentru a dovedi vinovăția inculpatului, având în vedere susținerile persoanei vătămate în declarația dată în apel, în care precizează că lanterna era asemănătoare, însă nu avea niciun semn distinctiv, și fiind un produs de ___________________ de pe piață, astfel încât această probă nu este suficientă pentru a dovedi vinovăția inculpatului în această cauză.

Împrejurarea că există alte temeri și alte condamnări ale inculpatului pentru fapte similare nu pot fi probe suficiente pentru a dovedi vinovăția acestuia.

Totodată, solicită plata onorariului pentru asistența juridică asigurată din oficiu.

Intimatul-persoană vătămată M______ I__, personal, menționează că, deși el este cel păgubit, tot el este cel care suferă ca urmare a faptelor săvârșite de inculpat, fiind purtat pe drumuri.

Declarând închise, Curtea rămâne in pronunțare.

Ulterior deliberării

CURTEA

Asupra apelului penal de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 191/06.02.2015, pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în baza art. 396 alin. (1) și (5) raportat la art. 16 alin. 1 lit. c) din Codul procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului B____ V_____ pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzut de art. 228 alin. 1 și 229 alin. 1 lit. d) din Codul penal.

În baza art. 397 alin. (1) Cod procedură penală, s-a luat act că persoana vătămată M______ I__ nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a se pronunța în acest fel, prima instanță, Judecătoria Focșani, a reținut următoarele:

Prin rechizitoriu nr. 6238/P/2013 din data de 25.06.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani, înregistrat pe rolul Judecătoriei Focșani sub nr. XXXXXXXXXXXXX la data de 25.06.2014, inculpatul B____ V_____ a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat prevăzut de art. 228 alin. 1 și 229 alin. 1 lit. d) cu aplicarea art. 41 alin. 1 și art. 5 din Codul penal.

Din actul de sesizare al instanței s-a reținut că în luna octombrie 2013 a pătruns prin efracție în cabana forestieră a Obștii P_____, de unde a sustras bunuri proprietatea pădurarului M______ I__ în valoare de 500 lei, respectiv alimente, băuturi alcoolice, o pelerină de ploaie și o lanternă.

Situația de fapt astfel prezentată în rechizitoriu a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului, plângere și declarația persoanei vătămate, declarații inculpat, declarații martor, procese verbale, adeverințe, adrese.

Inculpatul B____ V_____, pe numele căruia este emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, nu a fost găsit, acesta sustrăgându-se de la urmărirea penală. Inculpatul nu s-a prezentat nici în fața instanței de judecată, deși a fost citat la domiciliu și s-a emis mandat de aducere. Din verificările efectuate de către organele de poliție a rezultat că acesta se sustrage de la executarea mandatului de executare a pedepsei închisorii și nu a putut fi găsit.

La propunerea reprezentantului Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani, în faza de judecată a fost admisă administrarea probei cu martorii B____ S____, N_______ D___ și audierea persoanei vătămate M______ I__.

Analizând și coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în timpul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

În ziua de 27.10.2013 Postul de Poliție P_____, jud. V______ a fost sesizat de către numitul M______ I__, cu privire la faptul că persoane necunoscute au pătruns prin efracție în cantonul Obștii P_____ pe care îl folosește în calitate de pădurar, de unde au sustras bunuri care îi aparțin. Organele de cercetare penală au efectuat cercetare la fața locului constatând că autorii au pătruns prin forțarea ușii de acces. Din interior a sustras alimente, băuturi alcoolice, o pelerină de PVC și o lanternă, toate în proprietatea pădurarului M______ I__. La fața locului a fost găsită o altă lanternă de culoare neagră, despre care persoana vătămată a declarat organelor de cercetare penală că provine dintr-un furt de la aceeași cabană, pe care îl comisese B____ V_____ în luna aprilie 2013. B____ V_____ fusese trimis în judecată pentru acest furt și alte două furturi din locuință prin rechizitoriul nr. 2321/P/2013 din data de 18.10.2013, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani. Ulterior a fost condamnat de către Judecătoria Focșani la 3 ani închisoare pentru aceste fapte. După emiterea rechizitoriului 2321/P/2013 B____ V_____ a continuat să locuiască prin adăposturi improvizate și izolate din zona împădurită și nu a mai fost găsit pentru executarea pedepsei și efectuarea urmăririi penale în cauza de față.

În cauză au fost audiați și martorii N_______ D___ și B____ S____, însă aceștia nu au relatat că ar cunoaște cine sunt autorii furtului. Persoana vătămată, M______ I__, fiind audiat în fața instanței de judecată a declarat că lanterna, care fusese găsită la fața locului nu îi aparține și nu știe cine ar fi lăsat-o în cabana sa.

Coroborând materialul probator administrat în cauză, prima instanță a concluzionat că există un dubiu real și serios cu privire la implicarea inculpatului în săvârșirea faptei, dubiu ce profită acestuia și probele administrate în cauză nu sunt suficiente pentru răsturnarea prezumției de nevinovăție.

În cauză nu a fost administrată nicio probă care să ducă la concluzia că inculpatul B____ V_____ este autorul furtului. Faptul că inculpatul B____ V_____ se face vinovat de comiterea unui furt din același imobil nu poate duce la concluzia că a comis și furtul din luna octombrie 2013.

Răsturnarea prezumției de nevinovăție poate fi făcută numai prin probe certe de vinovăție. Când, urmare a administrării tuturor probelor necesare soluționării cauzei, se ajunge la îndoială asupra vinovăției, prezumția de nevinovăție, nu este înlăturată, căci orice îndoială este în favoarea inculpatului.

În acest sens Curtea EDO a stabilit în cauza Telfner c. Austriei, 20 martie 2001, că o condamnare a inculpatului în lipsa unor dovezi convingătoare de vinovăție, probe directe care să susțină temeinicia în fapt și în drept a acuzației, este de natură să atragă constatarea încălcării articolului 6 par 2 din Convenție.

Ca urmare, constatând că fapta există și că a existat o infracțiune de furt calificat comisă în dauna persoanei vătămate M______ I__, dar fapta nu a fost săvârșită de B____ V_____, în baza art. 396 alin. (1) și (2) Cod procedură penală rap. la art. 16 alin. (1) lit. c Cod procedură penală, prima instanță a dispus achitarea inculpatului B____ V_____ pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1 și 229 alin. 1 lit. d) din Codul penal.

În baza art. 397 alin. (1) Cod procedură penală a luat act că persoana vătămată M______ I__ nu s-a constituit parte civilă.

Împotriva sentinței penale nr. 191/06.02.2015 a Judecătoriei Focșani a declarat apel P________ de pe lângă Judecătoria Focșani.

În susținerea apelului promovat de P________ de pe lângă Judecătoria Focșani împotriva sentinței penale nr. 191/06.02.2015 a Judecătoriei Focșani, s-a solicitat să se constate că hotărârea primei instanțe este nelegală sub aspectul reținerii că nu ar fi probe indubitabile care să conducă la concluzia că autorul al săvârșirii faptei este inculpatul B____ V_____.

S-a arătat că, în cursul urmăririi penale, a fost audiată persoana vătămată care a precizat bunurile care au fost sustrase, dar și că în octombrie 2013, când a fost săvârșită fapta, a găsit o lanternă care îi fusese sustrasă în aprilie 2013 și pe care o recunoaște pe certitudine – declarație pe care în cursul cercetării judecătorești în fond și în apel, persoana vătămată a precizat că și-o menține.

Prin sentința penală nr. 793/2014 inculpatul B____ V_____ a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, infracțiune având ca obiect, printre altele, și bunuri sustrase în cursul lunii aprilie 2013 de la același canton în care își desfășoară activitatea persoana vătămată, de unde au fost sustrase bunuri personale ale persoanei vătămate și bunuri - proprietatea cantonului. Printre bunurile sustrase la acel moment se afla și lanterna – stabilită clar, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, ca obiect al furtului și pe care persoana vătămată M______ I__, în cursul lunii octombrie 2013, după ce a reclamat la poliție săvârșirea furtului din acea lună, a găsit-o în cabană.

Reprezentantul Ministerului Public precizează că persoana vătămată scoate în evidență și alte aspecte legate de persoana inculpatului, respectiv faptul că mulți cetățeni din acel ______________________, persoană care și-a creat un adăpost stabil în pădure și că el este cel care fură pentru a-și procura mijloacele de existență.

Se invocă și declarația martorului N_______ D___, dată în cursul urmăririi penale, care a precizat că la momentul la care a fost cu organele de poliție la canton, l-a auzit pe persoana vătămată care a spus că și-a găsit lanterna care ii fusese furată anterior, în aprilie 2013 – declarație aflată la fila 19 verso, dosar urmărire penală.

Raportat la toate aceste considerente, reprezentantul Ministerului Public solicită să se constate că hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală și că s-a făcut dovada că inculpatul B____ V_____ este autorul infracțiunii de furt săvârșită în octombrie 2013, în dauna persoanei vătămate M______ I__.

În acest sens, solicită să se dispună condamnarea inculpatului B____ V_____ pentru infracțiunea dedusă judecății, constatând totodată că legea penală mai favorabilă este vechiul Cod penal.

Apelul declarat de P________ de pe lângă Judecătoria Focșani este nefundat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Examinând sentința supusă controlului judiciar prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele, Curtea constată că soluția pronunțată de instanța de fond este rezultatul unei corecte aprecieri a materialului probator administrat în cauză atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, în mod justificat considerându-se că în sarcina inculpatului B____ V_____ nu poate fi reținută comiterea infracțiunii de furt dedusă judecății.

Cu titlu de premisă, Curtea are în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 103 Cod procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Se prevede în mod expres că - în luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului - instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate.

Din analiza dispoziției legale menționate rezultă că probele administrate în faza de urmărire penală au aceeași valoare cu probele administrate în faza cercetării judecătorești, că probele administrate în faza de urmărire penală se analizează coroborat cu cele administrate în faza cercetării judecătorești și că scopul probelor, constând în aflarea adevărului, este identic pentru ambele faze ale procesului penal.

Așa cum s-a reținut și de către prima instanță, singura probă pe care organele de urmărire penală și-au întemeiat acuzarea, este reprezentată de declarația persoanei vătămate M______ I__, dată în fața organelor de poliție la data de 02.05.2014 și , respectiv, la 03.12.2013, prin urmare după un interval de timp apreciabil, cuprins între 6 luni și 1 an față de data comiterii presupusei infracțiuni (filele 12,13 urmărire penală). Potrivit afirmațiilor persoanei vătămate (date extrem de târziu față de data sesizării furtului!), la fața locului s-ar fi găsit o lanternă care îi fusese sustrasă anterior, în luna aprilie 2013, furt pentru care a fost condamnat în lipsă inculpatul B____ V_____ prin sentința penală nr. 793/2014 a Judecătoriei Focșani, definitivă prin neapelare la data de 14.04.2014.

Această declarație însă nu este susținută de către persoana vătămată la momentul audierii de către judecător, M______ I__ declarând de această dată (la 23.01.2015), că a găsit o lanternă, însă aceasta este străină de locuința sa, nu i-a aparținut, nu o recunoaște.

Ulterior, audiat fiind în apel, acesta revine asupra declarațiilor anterioare și arată că lanterna sustrasă în aprilie nu avea nici un semn distinctiv astfel încât să poată afirma cu certitudine că cea regăsită ulterior în sediul cantonului este una și aceeași lanternă.

Extrem de importante sunt și precizările ulterioare, în sensul că de-a lungul timpului i-au fost sustrase aproximativ un număr de cinci lanterne, fără a realiza o descriere a acestora și succesiunea sustragerilor, că nu l-a văzut niciodată pe inculpat, nu îl cunoaște și că bănuiala ce planează asupra inculpatului este doar o simplă presupunere, auzind din zvon public că B____ V_____ s-a adăpostit în pădure, fără însă a-i cunoaște locul.

Întrucât condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, Curtea urmează să facă o analiză riguroasă a depozițiilor succesive ale persoanei vătămate, cu atât mai mult cu cât aceasta a suferit un prejudiciu prin comiterea furtului. D___ astfel poate fi eliminată orice suspiciune ce poate plana asupra obiectivității unei persoane, din perspectiva calității sale în proces, dar și a disconfortului cauzat acesteia prin furtul comis și ancheta penală în derulare.

Pentru a se acorda valoare probatorie unei anumite declarații, Curtea le va analiza pe toate din perspectiva mai multor factori, astfel încât schimbarea de poziție să fie convingător motivată, credibilă, esențial fiind, totodată, ca versiunea ulterioară să se coroboreze cu celelalte mijloace de probă aflate la dosarul cauzei.

Totodată, pentru a satisface exigențele constituționale și convenționale, ce impun obligativitatea înlăturării oricărei îndoieli rezonabile, faptele și împrejurările învederate succesiv în declarațiile date trebuie să se regăsească în cea mai mare parte din probe, să aibă un caracter de repetabilitate, să se coroboreze cu celelalte probe evaluate și considerate de instanță ca reflectând adevărul.

Procedând la propria analiză a materialului probator, Curtea observă existența unor deficiențe majore în efectuarea urmăririi penale, carențele constatate având un impact negativ asupra aflării adevărului.

Astfel, potrivit procesului verbal de la fila 8 dosar urmărire penală, furtul a fost sesizat telefonic de către persoana vătămată M______ I__ la data de 27.10.2013.

Prin urmare, organele de poliție se deplasează la fața locului, prezentă fiind la cercetare și persoana vătămată, care indică bunurile a căror absență a constatat-o. În procesul verbal de cercetare la fața locului (filele 9-10), sunt enumerate bunurile reclamate ca fiind sustrase, respectiv 6 conserve carne vită, 2 borcane tocană legume, fasole uscată, 3,5 litri băuturi alcoolice – țuică de 30% și 60%, o pelerină de ploaie.

Curtea observă faptul că la data efectuării cercetării la fața locului, persoana vătămată nu observă prezența vreunei lanterne.

Contrar procedurii și uzanțelor, organele de urmărire penală nu au înțeles să efectueze fotografii judiciare, nu au efectuat demersuri pentru descoperirea amprentelor, nu au ridicat urme și nici mijloace materiale de probă, nu au înțeles să ia o declarație părții vătămate. Cercetarea a început la ora 11,00 și s-a finalizat la 11, 40, conform celor consemnate în procesul verbal.

În pofida cercetării defectuoase efectuate inițial, organele de poliție nu mai întreprind niciun alt act pentru strângerea de probe o lungă perioadă de timp. Abia după aproximativ 6 luni, în data de 02.05.2014, se ia o declarație persoanei vătămate M______ I__ (fila 12), în care se arată – pentru prima dată – că ar găsit lanterna sustrasă anterior.

Un prim aspect pe care Curtea îl reține îl reprezintă împrejurarea că s-a remarcat „reapariția” lanternei după 6 luni de zile de la comiterea furtului și - poate că nu întâmplător! - la scurt timp după rămânerea definitivă a sentinței penale nr. 793/2014 a Judecătoriei Focșani (14.04.2014), moment la care s-a statuat definitiv că „o lanternă” (fără indicarea caracteristicilor acesteia) a fost sustrasă de inculpatul B____ în aprilie 2013. Acest aspect este extrem de relevant și ridică dubii cu privire la realitatea celor învederate de către persoana vătămată.

Un alt aspect relevant constă în aceea că, în pofida faptului că apare acest element de noutate extrem de important (o lanternă ce a făcut obiectul unei anchete anterioare), organele de poliție rămân în pasivitate, ca și în lunile anterioare, fără a ridica lanterna, fără a o fotografia, fără a o amprenta, fără a descrie caracteristicile bunului, astfel încât în prezent nu se poate dovedi nici măcar existența acesteia, deci cu atât mai puțin identitatea ori similitudinea dintre această lanternă și cea sustrasă anterior.

Astfel, în prezent nu există nici un indiciu privind lanterna sustrasă în aprilie 2013, nu se cunoaște nici un semn distinctiv, nicio caracteristică, nici marca, proveniența, nici culoarea.

Totodată, nu există nicio informație concretă nici cu privire la lanterna pretins a fi găsită la fața locului în octombrie 2013, situație datorată pasivității organelor de urmărire penală, care nu au depus minime diligențe cu privire la ridicarea mijlocului de probă esențial pe care și-au construit acuzarea. Oricum, la acest moment, în lipsa oricărui mijloc de probă, instanța nu își poate forma convingerea că a fost găsită o anumită lanternă și, chiar așa fiind, presupunând că aceasta există, nu se constată existența nici a unui alt element care să dovedească identitatea dintre cele două bunuri invocate de procuror în motivele de apel.

În consecință, în lipsa unor minime informații privind lanterna sustrasă în aprilie, în absența lanternei pretins a fi găsită în octombrie 2013, se pune întrebarea legitimă dacă acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. Evident, răspunsul nu poate fi decât negativ.

Mai mult, întrucât prima referire a persoanei vătămate cu privire la găsirea lanternei a fost făcută în mai 2014, după o lungă perioadă de timp de la cercetarea la fața locului și după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a inculpatului B____, întrucât M______ I__ a avut o atitudine oscilantă, revenind nu doar o dată, ci de două ori asupra declarațiilor date, Curtea apreciază că ne aflăm în prezența unor puternice suspiciuni în privința obiectivității acestuia. În orice caz, audiat fiind în apel, M______ I__ a învederat că lanterna sustrasă în aprilie nu avea nici un semn distinctiv, astfel încât nu poate afirma cu certitudine că cea regăsită ulterior în sediul cantonului este una și aceeași lanternă.

Concluzia instanței în urma analizei mijloacelor de probă administrate în cauză este aceea că nu se poate afirma cu certitudine că inculpatul ar fi autorul furtului dedus judecății, neexistând nicio probă care să-l plaseze la locul comiterii faptei în octombrie 2013.

Față de cele de mai sus, instanța – având în vedere prevederile art. 4 C.proc.pen., potrivit căruia în cazul în care probele referitoare la vinovăție nu sunt certe, sigure, complete și există îndoială cu privire la vinovăția inculpatului, se aplică regula in dubio pro reo (potrivit căreia orice îndoială operează în favoarea inculpatului) – apreciază că soluția ce se impune în cauza de față este achitarea inculpatului B____ V_____ pentru săvârșirea infracțiunii de furt, o atare soluție fiind și în concordanță cu prevederile art. 6 paragraful 2 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Potrivit dispozițiilor legale menționate, procesul penal este guvernat de prezumția de nevinovăție, în virtutea căreia orice persoană împotriva căreia a fost declanșat un proces penal este prezumată nevinovată până la dovedirea vinovăției sale în cadrul unui proces public, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale. Astfel, inculpatul nu trebuie să-și dovedească nevinovăția, organelor judiciare revenindu-le sarcina administrării probelor pe tot parcursul procesului penal (art. 99 C.proc.pen.), pentru a răsturna prin probe certe de vinovăție prezumția de nevinovăție.

În consecință, întrucât probele în acuzare nu au, în opinia instanței, un caracter cert, nu sunt decisive, lăsând loc unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpatului, se impune a se da eficiență principiului in dubio pro reo, astfel încât va fi respins ca nefondat apelul procurorului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de P________ de pe lângă Judecătoria Focșani împotriva sentinței penale nr.191 din 06.02.2015 a Judecătoriei Focșani, pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, privind pe intimatul-inculpat B____ V_____ (fiul lui I__ și I____, născut la 17.05.1965, în ________________________, cu domiciliul în comuna P_____, _____________________________, CNP xxxxxxxxxxxxx).

În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.

Suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu (avocat B_____ L________) va fi avansată către Baroul G_____ din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 15.05.2015.

PREȘEDINTE, judecător,

raluca zară M______ C________

Grefier,

M______ I__

Red.R. Z___/08.06.2015

Tehnored.M. I__/08.06.2015

Fond: C. C. C______